2,365 matches
-
zilelor viitoare. Johhny & Jimmy Am o strângere de inimă. Nu-mi place de hoașca asta. Nu trebuie s-o ceri de nevastă, totuși, nu fii speriat. Mergem să-i săltăm tablourile, nu te duc la altar. Mă uimești și mă întristezi. Am studiat terenul cinci zile la rând, nicio mișcare, același program, n-are musafiri dea dracu` ce e ea, îi place să stea singură, e cu nasul pe sus... Snoabă... ...la unșpe stinge felinarele, se bagă în scutece, sforăie, întuneric
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu Mona Lisa. — Nu mi-a plăcut culoarea coperții. — Ce ciudată ești! Nu acesta-i motivul, sunt sigură. Oare n-a început să-ți fie teamă de mine? — Nu mă tem de tine. Nu puteam suferi culoarea coperții. — Înțeleg. Se întristase. I-a venit ideea să mă compare cu fata din Jurnalul Sarashinei și a ajuns la concluzia că n-avea rost să mai vorbească cu mine. Am tăcut. Priveam în jos, la râul înghețat. Ea a bombănit ceva și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
câștig din maldărul asta de obiecte din lemn și tablă?”, se întreabă contrariată vedeta TV. Pașaportul românesc pare să conțină microbi periculoși Incidentul nu a fost unul singular pentru Mihaela Rădulescu. O pățanie similară, dar care a reușit să o întristeze și mai rău, s-a petrecut în Zurich, Elveția, când a vrut să închirieze o mașină. "Pașaportul românesc părea să conțină niște microbi periculoși, cam așa-l tineau între degete și mi-l aruncau înapoi", povestește vedeta TV despre angajații
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
cauza potopului și a cataclismelor; ploaia strică vremea și spulberă buna-dispoziție; ploaia compromite petrecerile și atmosfera festivă; ploaia provoacă urîtul și clima mohorîtă; ploaia furnizează apă nepotabilă; ploaia nu e pentru oamenii veseli și sănătoși; ploaia te indispune și te întristează. Toate aceste verdicte potrivnice ploii sunt respinse de autorul francez, căruia nu-i scapă însă amănuntul statistic că, dată fiind schimbarea climei, ploaia a devenit o raritate a naturii. Ploaia e pe cale de dispariție: un fenomen defunct. Și cum orice
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
norii și păsările care trec fără să se oprească"... "Anonimatul" rezistentului se plasează în umbra numelor în vogă: "Seara, promenadă solitară pe faleză, unde se fac pregătiri pentru turnarea filmului Pasărea furtunii, după romanul lui Petru Dumitriu. Anonimatul meu mă întristează". În microuniversul mizeriei, al minciunii, al cenzurii ,întîmplările triste au o rezonanță aparte. Ele compun o imagine a unei umanități amenințate la fiecare pas , panicate, nu o dată "disperate": "ghitaristul care ne-a povestit cum, pe front, avea în buzunar un
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
însă mai adineauri am citit câteva rânduri din Faust și am turbat. Am văzut toate durerile mele, m-am mândrit, văzând că mă întâlnesc așa de mult cu un astfel de om, m-am aprins, ardeam a lua condeiul, mă întristai că nu poci, simții durere că nu știu nimic și mă deznădăjdui văzând că în adevăr că nu mă înșel că nimic mai ticălos ca omul. Această propensiune de a-și descoperi înrudiri sufletești cu personaje goetheene sau chiar cu
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
în limbi străine. Și câteodată realiza ce se întâmplă; și devenea trist. De pildă, când moderatorul a propus niște jalnice înlocuiri de cuvinte, cum ar fi inserarea cuvântului "Bulă" în loc de "vântul" în "Aseară vântul bătea", l-am văzut cum se întristează. Da, el e, totuși. Mi-am amintit de Gelu Naum și pinguinul Apolodor: "- Cum se numea? -Apolodor! - și ce făcea? - Cânta la cor! Deci, nu era nici scamator/ nici acrobat, nici dansator;/ Făcea și el ce-i mai ușor:/ Cânta
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
multă dragoste, în 1990, Bibliotecii Universitare, care, așa cum se aflase, pierduse în decembrie 1989 o serie de manuscrise prețioase în incendiul petrecut acolo, nu fusese acceptată de respectiva instituție. Adică, la oferta făcută, profesorul nu primise nici un răspuns, ceea ce îl întristase destul de mult, după cum mi-a povestit. în una dintre întâlnirile ulterioare, aflând că mă aflu într-un moment de cumpănă profesională, din cauza acumulării unor tensiuni, neprielnice continuării studiului, s-a oferit, fără ca mie să-mi fi trecut prin gând să
La moartea lui Virgil Cândea by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9857_a_11182]
-
-i alina tristețea, sporindu-i puterea și făcîndu-l înspăimîntător. Bufnița sesizează această parti-cu-la-ri-tate a naturii umane, insațietatea dorințelor sale și nefericirea care decurge de aici: "Am văzut în om un gol precum o foame care nu se sfîrșește niciodată. Asta întristează și-l face să dorească. Va continua să ia și să tot ia. Pînă cînd Pămîntul îi va spune: Eu nu mai exist și nu mai am ce să-ți ofer." Este o poveste extrem de simplă despre apocalipsă, omul înzestrat
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
relație cu acest subiect - omul disfuncțional - îmi vine în minte și o scenă de pe ecranele televizoarelor de la dumneavoastră. Când soția mea a văzut că la mormântul lui Nicu Ceaușescu vin tinere cu flori, s-a scandalizat și, totodată, s-a întristat. A spus că scena aceasta seamănă cu acea familie în care tatăl e bețiv și agresiv, dar familia încearcă - paradoxal - să mușamalizeze adevărul. - Dar mai este și o altă gravă chestiune: lumea românească n-a trăit numai în frică, ci
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
oprește în 1994, momentul în care Marjane Satrapi părăsește Iranul cu destinația Paris. Parte autobiografică, dar fără a cădea în documentarism, povestea are acel cri du coeur care te emoționează, care te face să revii, să rîzi și să te întristezi, dar mai ales să înțelegi.
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
a valorii sale pragmatice: "îți cumperi un sistem Apple (nu vrei să știi cât costă, crede-mă)" (forum.softpedia.com); "de 3 luni mă chinui și credeți-mă, nu vreți să știți ce dezamăgit sunt" (volkswagen-club.ro). Nu m-aș întrista deloc dacă formula ar începe să piardă teren. Sper că nu vreți să știți de ce.
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
Ce răspuns generos, avînd în vedere că eu însumi, modest colecționar, sufăr la cea mai mică rană a măștilor și statuilor mele, de parcă ar fi vorba de niște ființe vii. Ba chiar mai mult, aș zice! Pînă și azi mă întristează cicatricea unei măști de Nô, mînuită cu neatenție, sau cioburile unui Christ... traumatism al unui împătimit. Lawers îi acordă teatrului șansa de a prezenta niște opere care, îndeobște, sunt fixate ca niște insecte, îndărătul unor vitrine groase; ele înnobilează platoul
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
mei foarte distinși: șLazărț Șăineanu, șI. Aureliuț Candrea-Hecht, Ilie Bărbulescu au ajuns a mă combate în unele punturi esențiale. Aș fi fost adevărat fericit de această independență, dacă combaterea era dovedită sau bine argumentată, ceia ce nu este și mă întristează, fiind tocmai elevi ai mei și nu tocmai de la mine au învățat lipsa de probe solide." Despre crearea unor opere care să impună respectul străinilor - vezi cele 4 volume ale Etymologicum-ului Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
-i urmărea nedumerit. Nu pricepea în ruptul capului ce se-ntâmpla. La ce bun atâta tulburare? Instinctiv își dădu seama că prezența lui acolo era inutilă, că musafirii puteau să se distreze prea bine și fără el. Constatarea asta îl întristă, firește, se simțea inutil. Văzând că momentul e prielnic, Maria Bonaparte le propuse să le arate un film. Toți acceptară, chiar și Melina, care socotea cinematograful o artă ce făcea concurență teatrului. Bonaparte deschise geanta de voiaj și scoase un
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
premier. Cel puțin așa ar trebui să se întâmple. Despre o supremă împlinire aș prefera să vorbim la proxima aniversare - din 2017, de pildă. Desigur, până atunci mulți din cei de astăzi nu vor mai fi, și acest lucru mă întristează. - Numele Cioculescu devenind un plural literar, te invit să ne spui cum te plasezi în seria întemeiată de Șerban cel Rău? - Ca un urmaș demn, care n-am adus ruina casei și nici amuzamentul răutăcioșilor din târg nu l-am
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
potriveșteși totodată nu au știut să-și valorifice cunoștințele care le au acumulat în decursul anilor de studiu.Acum... vreau să dau timpul înapoi... să fiu din nou la facultate... dar sunt conștientă că nu pot și lucrul acesta mă întristează.Vreau să fiu un mic demiurg... și să construiesc o lume în care să pot fii studenttoată viața, pentru că studenția îți oferă o serie de avantaje care te formează ca om... Te învață să fi independent și să te simți
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
mi-a fost dosită. pasărea cu o singură aripă nu-mi dăruiți nimic de ziua mea, lăsați-mi libertatea de-a visa că abia urmează să mă nasc, că tot ce sunt abia va fi, că lumea abia se va-ntrista, că-i loc și pentru steaua mea. lăsați-mă-n coconul arvunit, să-mi fie pântec născător, să cresc acolo până la finit, să fiu întreagă, cum mă vor aceia toți ce au văzut în mine arcașul ce-l doreau cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Sorry", puse în scenă și jucate și pe scenele noastre. Am plecat la Iași ca să văd montarea regizorului Claudiu Goga, mărturisesc, cu o oarecare emoție. Nu am mai fost acolo de ceva vreme tocmai fiindcă, în ultimii ani, m-am întristat să observ rutina, manierismul, suficiența în regiile și, implicit, în jocul unor actori importanți pentru teatrul românesc sau în acela al mai tinerilor lor colegi. Orice comentariu critic argumentat și la obiect în jurul unui spectacol sau altul a stîrnit valuri
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
observația morală și luciditatea: "Se știe că noi nu suntem revoltați. Spectatori prin profesie ai vieții politice românești, am avut când să ne exersăm simțul umorului. Deci nerușinarea, imbecilitatea, dezordinea și platitudinea în această ordine ne distrează fără să ne întristeze"8. Totuși, aici, surâsul lui declarat e în fond amar, mai mult de om revoltat și sarcastic decât de observator ironic. De cele mai multe ori, ironia e mai destinsă și chiar încărcată umoristic până la caricatural. Câteva exemple numai, și textuale, pentru
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
duce-o o dată și la vulpi... la iepuri. Dar mi-e frică să n-o împuște vreunul din... ăia... - Din dobitoci! - îhî! Am făcut cutremurat de idee... - Trebuie, am spus, trebuie s-o duci o dată și pe ea... Altfel, se întristează și mai rău, și tristețea prea lungă se vindecă greu. Intră și rămâne în ochi ca la oameni. - Și-n glas, domnule... Știi că în ultima vreme, câteodată, începe să latre așa... a jale. Nu mult. Dar destul, ca să-mi
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
teatrologice. Nu ar fi vorba de o „risipire”, ci de o rotunjire a unei certe vocații literare... Cele două volume de memorii ale marelui actor, regizor și pedagog Constantin Codrescu (Pribeag prin viața mea, editura Betta, 2009) uimesc, indignează și Întristează. Dar s-o luăm metodic. Am avut cinstea să-l cunosc pe C. Codrescu și chiar să mă bucur, Într-o perioadă, de amiciția sa. Îl reținusem, adolescent fiind, În spectacolul Jocul ielelor de la Teatrul Mic, În care avea o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tigrului qilin, tigrul alb care aduce prosperitate grădinii tale luminoase, dar tigrul nu te mușcă, miaună doar ca o pisică și fuge, tigrul qilin te ascultă și te păzește, el dispare ca o pisică în depărtările grădinii tale, nu te întrista, se va întoarce curând, și nu va rămâne bosumflat. nouă în al doilea loc: mergi la lacul tău secret kanas, supranumit paleta lui dumnezeu, dumnezeul adevărat, care a încărcat cu cuvinte și culori minunăția ta de lac, mergi până la malul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
duce pe piatra de la capătul-drumului-strâmb, pe unde va trece prințișorul tău drag foarte curând. pe seară, constați că o molimă cumplită a afectat fluturii din dudul-înaltcu-dude-mari-de-aur, din care când o dudă cade pe jos se transformă în taur, și te întristezi tare, bine că măcar ai apucat să faci costumaș cavalerului tău, te rogi să se vindece fluturii, adormi cu fluturii în gând. nouă deasupra: prin visele tale bat aripi, te trezești tristă, e necinstit ca o făbricuță atât de ingenioasă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pisc înalt, stolul de vrăbiuțe-soldat aterizează pe trupul tău, îți acoperă tot trupul, ciripind bucuroase, de afară te vezi ca un conglomerat de vrăbiuțe-soldat, privești către cerul de deasupra cerului celorlalți, recunoscător, le înveți pe zburătoarele dragi să nu se întristeze de această retragere din fața puternicei oștiri a dușmanilor tăi, le înveți să nu fie infatuate, ci să fie resemnate, acțiunea, global judecând, a fost totuși onorantă, au repurtat un serios succes strategic. nouă în al cincilea loc: de aici, de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]