1,080 matches
-
și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea, iar sfârșitul spre care conduce ea este Împărăția cerurilor și bucuria în bunătățile viitoare. Rodul ei este virtutea cea mai înaltă - smerita cugetare. Această întristare produce în sufletul credinciosului teama sau temerea. Aceasta este și ea de două feluri: - una curată, a celor drepți, însemnând teama de Dumnezeu. Ea rămâne în veacul veacului și se manifestă prin grija față de curăția și neprihănirea conștiinței. Cea de-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare sunt: - ea aduce sufletului întristare multă, o anumită smerenie și desnădejde măsurată. Ea produce în inimă frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens de lepădare lasă sufletul să se umple de desnădejde, de necredință, de fumul mândriei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
că, după toate aceste încercări și ca urmare a întoarcerii și a căinței sale, îl va aștepta răsplata cea nepieritoare în Împărăția iubirii veșnice și a luminii neînserate, o împărăție și o lume în care nu vor mai exista durere, întristare și suspinare, ci fericirea veșnică a comuniunii cu Dumnezeu și cu "prietenii" Săi. Cunoscând în faptul Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos cine este cu adevărat ,,logodnica" sa, dreptul Iosif se angajează mai atent și mai aproape de Mama Pruncului și de
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
a făcut David: „să ne vărsăm inima noastră înaintea lui Dumnezeu și rugăciunea și necazul nostru să le vestim Domnului. Și El, care ne cunoaște starea sufletului nostru, ne va cârmui cu înțelepciune, ușurând necazul nostru și înălțându-ne din întristare”76. Sfinții Varsanufie și Ioan ne dau următorul sfat, în răbdarea încercărilor și înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea ieșirii sau a izbăvirii din aceste necazuri este întoarcerea spre
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
smerenie și nădejde, căci Dumnezeu a rânduit după încercări și darurile. În necazurile ce vin asupra noastră trebuie să vedem purtarea de grijă a lui Dumnezeu și cinstea pe care o primește sufletul nostru din partea Slavei Sale, căci „pe măsura întristării este și mângâierea” - spune Sfântul Isaac Sirul. (A se vedea și articolul: http://www.ziarullumina.ro/articole;1832;0;67598;0;Vasile Răducă - Suferința-și-grija-față-de-semeni.html). Despre Taina Sfântului Maslu - soluția isbăvitoare și mântuitoare a Bisericii pentru omul aflat în suferință
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
părinților mei, învățătorii Alexandru și Elena Stănescu, care au contribuit la propășirea educației și culturii pe aceste meleaguri și generoasei mele soții, Venera, care ne-a părăsit după o boală cumplită, aflându-și liniștea «acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără sfârșit»” Dumnezeu să-i odihnească! Ion Al. STĂNESCU: Dumnezeu să-i odihnească! Virginia Vini POPESCU: Am găsit scrise părerile multor oameni de cultură, în legatură cu cărțile dumneavoastră. Aș dori să vă reamintesc câteva. De
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
prin Sfânta Biserică (Biblia, Viețile Sfinților etc.), ne arată că esența vieții și a legii creștine este DRAGOSTEA. Se cuvine să ne oprim mai cu osârdie asupra problematicii IUBIRII în aceste tulburi timpuri pentru că, pe zi ce trece, observăm cu întristare că se întâmplă întocmai cum se prefigura în capitolul 24 din Sfânta Evanghelie de la Matei: "din pricina înmulțirii fărădelegilor, iubirea multora se va răci". Firește, ne punem întrebarea: de ce oare este atât de puțină iubire? A da un răspuns pertinent înseamnă
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
departe Sau culpa aparține altcuiva . Și cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi dorit noi să citim ! Destinul timpuriu a vrut să fii Un nume pe o cruce-n țimțirim. Ai dus cu tine ură ,întristare Și-atâtea întrebări sub fruntea lată Și peste toate azi e doar uitare Ai fost și parcă n-ai fost niciodată . Și ceru’a plâns în noaptea cu apneea Și toată lumea s-a-ntrebat , de ce ? Tu ai plecat lăsăndu-ne ideea : „Unde dragoste
REMEMBER de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363540_a_364869]
-
momentul acela căci chiar el mi-a spus să te anunț, dacă cumva va fi să plece din lumea aceasta. Și tot el mi-a spus că ești în Yemen cu treburile dumitale. -E adevărat, am primit vestea cu multă întristare, abia la câteva luni după moartea bătrânului căci drumul e lung și primejdios până în Yemen, dincolo de Rekemul meu natal. Spunând acestea, Mehar Hasim începu prin a-și aminti momente din prietenia sa cu tatăl fariseului Boriel și felul în care
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede inițial
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede inițial
IOAN GLIGOR STOPIŢA [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede inițial
IOAN GLIGOR STOPIŢA [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
spune: „O port cu drag și simt că urc spre cer/ Ating în treacăt norii prin albastru/ Iar drumul lin ce duce spre mister/ Îl deslușește-ncet mărețul astru.// Lumina vie-n suflet dă putere/ Să birui orice urmă de-ntristare/ Cu floarea de salcâm uit de durere/ Parfumul ei sublim e alinare”. (Salcâmii-au înflorit târziu). Florile de tei, răspândind miresmele tari ale iubirii, constituie un leit-motiv statornic în creația Georgetei Resteman și nu e de mirare pentru că orice poet
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
ne trezim într-o mică vilă, cu două dormitoare cu paturi enorme, sufragerie, baie, radiatoare electrice, radio și alte facilități de lux. Plus două sute de lei în buzunar! Traiască ai noștri! Ce mai, ne pusese Dumnezeu mâna-n cap! După întristare, vine bucurie, vorba moralei de la una din mini-fabulele lui Topârceanu! După ce ne luăm în primire noului loc de cazare, îl urmărim pe recepționer și când vedem că a stins lumina și a tras-o pe dreapta, țuști la tufișul cu
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
numai, numai plânset! Mai bună, lumea, cu un gram o lasă. Tribut plăteste pentru el, o viață! Cum vine omul, numai, numai soare, Și-i noapte grea a lui plecare. Un nume bun, un nume drag ne lasă Și-o întristare pentru-o-ntreagă viață! Cum vine omul, numai, numai miere Cum pleacă omul, inimă-n durere: Câte-o fărâmă pentru fiecare, Cât are omul, inima, de mare! Poetului la moartea sa (Lui Adrian Păunescu) "Zăpezile postume" au început să cadă
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între noi / tremura de mult depărțirea /delănțuind furtuni de spaime, /în ploi dese de lacrimi./ Priveam cum te depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi” (Priveam). Delimitarea spațiilor privilegiate este conturată tonic de răspunsul la spaima în fața temporalității, ca tendință profundă de respingere a timpului cronologic: „Ce rost să mai strig timpului, / acestei lumi inerte și surde? / când nu mai pot găsi
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
este construit după un plan riguros, căci arta nu este numai inspirație, ci și „meșteșug”. În autoreflexele răpaniene se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
asumându-și, fără să vrea o vină tragică pentru care va plăti prin aceea că la împlinirea vârstei de 15 ani fiul îl va părăsi pentru totdeauna, adică se va îndeplini ceea ce profețise bătrânul unchiaș: „va aduce suferință/ bucurii și întristare”. Timpul care postmerge nașterii e unul accelerat, ca și cum n-ar mai avea răbdare. Prințul crește într-un an cât alți copii în șapte. Pe de o parte, el viejo padre nu-și mai încape în piele de bucurie că are
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
știm nici cine mai strigă ... Părinții sau noi ? Răspunsul e unul, dacă gândim înapoi: Și unii și alții. Ne căutăm în lumi diferite, dar strigătul n-are ecou, părinții fiind în lumea de umbre, unde nu e durere și nici întristare, iar noi suntem de mult căzuți într-un hău și nicicând nu ne putem întâlni, oricât de disperați am fi. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Strigătul disperării, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STRIGĂTUL DISPERĂRII, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363114_a_364443]
-
și, în mod special, a lui Dumnezeu - Calea, Adevărul și Viața. Dacă în prima parte a cărții (Țară Parângului), Ion C. Duță se dovedește a fi un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura) și finalizând cu întristarea (doina), în partea a doua a lucrării sale (Închinare) își împărtășește dorul astral-divin, de la care împrumuta - prin vers - sclipirea eternității. (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
de lună albastră-argintie, Iar tu te-ndepartai cu tot, cu peron si gară. Sunt emisfere înzăpezite între noi, Arțarii pe alei dospesc în ramuri pace; E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. 06-05-10 Referință Bibliografică: Tu și eu / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1334, Anul IV, 26 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
Cercând mieros să te provoc la joacă. De-atâta dor, tu nu-mi refuzi chemarea, Ci mă cuprinzi setos gustându-mi gura, Când clocotim țintind s-atingem zarea, Cu trup comun să-mbrățișăm natura. În iarnă-s dulci iubiri și întristarea Nu are timp să-ngenunche făptura. Referință Bibliografică: Sonet iubirii / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SONET IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368354_a_369683]
-
VIAȚA ÎN FRAGMENTE Autor: Zoltan Terner Publicat în: Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Omul duce o existență fragmentară. Ființarea sa terestră se scurge în fragmente de viață și de neviață. Momente de bucurie și de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul și-l amintește tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, pățanii, vise. Și istoria omenirii e scrisă pe baza fragmentelor salvate, ca prin minune, din lanțul multimilenar neîntrerupt al războaielor și al cataclismemor naturale
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]