18,249 matches
-
și proiectilul-salivă nimeri în capul lui Yală. Norocul lui că avea cagulă anti-glonț altfel s-ar fi ales cu o gaură de trecere dintr-o ureche în alta. Clătinat de lovitură, Yală căută un punct de sprijin și cum același întuneric nemilos nu-i oferi nimic, nimeri cu mâna pe clanța ușii de la baie și baia îl primi în toată splendoarea ei lăsându-l să cadă ca un cascador pe gresia bleu-ciel* cu un sul de hârtie igienică în gură. ** - Hâm
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
bleu-ciel* cu un sul de hârtie igienică în gură. ** - Hâm ! ... mm !...îh ! Încerca să ne spună că a nimerit baia sau se văita de durere ? Doar el știe. Ceilalți doi credeau că l-a luat stomacul. - Vrea cineva hârtie ? Din întuneric veni un fel de răspuns negativ : - Trage apa câcâcea și treci la treabă ! Cum să tragi apa și apoi să treci la treabă ? Întâi faci treaba aia și apoi tragi apa. Ce-au vrut să spună șmecherii ? E vreo manevră
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
spotul de lumină oferit de scula anexă, se afla o persoană în carne și oase acoperite cu o pijama. - Bună ... . noapte ... seara ! - încercă Yală un salut bâlbâit. - Bau ! - oferi pijamaua un răspuns în loc de salut. * Ei, ași ! Cine vedea culoarea pe întunericul ăla ? ** Baie automată. La deschiderea ușii, primeai hârtie igienică. *** Amănuntul anexă mi-a scăpat la prima descriere. O să fiu mai atent. De ajuns cât să dea startul la fuga lui Yală. Acesta își alese spontan pista de alergare stabilindu-și
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
nimicnicieși-n avântul obștescpierdemrăzboiul cu noi înșine.Ah!Ce plin e de sineochiulcelui care nu vededincolode propriul văzduhși ce gol,sufletul... III. ȘTII?, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015. Uneori Mi-e atât de întuneric, De frig, De liniște și ... De frica Fără de tine, Încât Aș răscoli lumea toată În speranța Că, Poate, Te voi regăsi. În speranța că poate, Acolo, La capătul Cel dintru început al ei, Mă vei găsi De data aceasta Și
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU by http://confluente.ro/articole/br%C3%AEndu%C8%99a_maria_meru%C8%9Biu/canal [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
Că, Poate, Te voi regăsi. În speranța că poate, Acolo, La capătul Cel dintru început al ei, Mă vei găsi De data aceasta Și tu... În speranța Ca În brațele Tale Mă voi regăsi. Citește mai mult UneoriMi-e atât de întuneric,De frig,De liniște și ...De fricăFără de tine, ÎncâtAș răscoli lumea toatăîn speranțaCă,Poate,Te voi regăsi.În speranța că poate,Acolo,La capătulCel dintru început al ei,Mă vei găsiDe dată aceastași tu...În speranțaCăîn brațeleTaleMă voi regăsi
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU by http://confluente.ro/articole/br%C3%AEndu%C8%99a_maria_meru%C8%9Biu/canal [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
2014. O altă noapte mă strivește sub talpa-i rece... Încerc s-adorm, căci de mult trecut-a oră lui zece, dar gândul, gândul în zbaterea-i fada, nu are somn. Și simt un ”Te iubesc!” cum îmi gâdilă în întuneric cerul, cerul gurii, încerc să-l înghit, desi știu, e-n zadar, n-am să reușesc... Am să deschid mai bine fereastră, fereastră minții, și-am să-i croșetez aripi am să-l încredințez apoi vântului, iar noaptea, ... Citește mai
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU by http://confluente.ro/articole/br%C3%AEndu%C8%99a_maria_meru%C8%9Biu/canal [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
anul acesta Moș Crăciun va găsi drumul spre casa noastră? Acasă le aștepta Cristian, care avea numai patru anișori. Ce bine ar fi fost ca moșul să nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu văzuse drumul din cauza întunericului de pe strada lor. Anul acesta apăruse un bec chior chiar pe colț, lângă tomberonul ruginit, așa că exista șansa ca moșul să nu mai rateze intrarea pe străduța îngustă. - Vom vedea! Uite, numărul 20, vino! Trase copila după ea pe scările
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418445463.html [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
am rămas surprins când am auzit că îmi spune.. -Unde ai dispărut dragule două zile?...Bag de seamă că ai multe mandre aici?..Deși nu îmi găseam nici-o vină, căldura din obraji, mi-a semnalat că erau roșii ...Noroc că întunericul nopții,si in mod sigur, brozul de pe față, ascundeau timiditatea venită pe cale genetică, păzita cu greu în situații delicate.. Am afișat o oarecare indiferență, acuzând o indispoziție datorată insolației.. M-a invitat să stau alături de ea pe banca și a
DESTIN DE FEMEIE.OANA. DESPARTIREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_despartirea_dan_petrescu_1358078297.html [Corola-blog/BlogPost/345179_a_346508]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Cugetare > ELENA ARMENESCU - IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului PROLOG 1 Când tainic s-a deschis în întuneric Atotvăzătorul, imensul ochi himeric Pleoapa -Universul, s-a mișcat cu greu A Unului UNUL Veșnic Dumnezeu 2 Acesta a fost primul gând- o constatare Și-a fost de-ajuns să înceapă să vuiască tare Să se zvârcolească în Sine instantaneu
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
care iubirile nicicând nu isprăvesc Acolo stă-n mărire și în unică slavă Domnul, căruia îi sunt supusă, sclavă. Spre Creator: 110 -Ți-s ochii mai strălucitori ca două stele Iar eu în Tine sunt,- sunt una dintre ele Tu din întuneric ai măiestrit lumina Eu sunt lumină albastră, sunt pupila! Creatorul: 111 -Prin tine vede un ochi al meu frumosul Ție ți-aduc acum îndestulat prinosul Și binecuvântarea mea, ca zestre Să ți-o așezi în vastele-ți ferestre! 112 Ești
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
spaimă, ajungem uneori să nu evaluăm corect posibilitățile reale sau propriile forțe, ajungem să supraevaluăm și să subevaluăm în același timp, ajungem să facem excese, să exagerăm, să risipim, să ratăm esențialul. Această frică erodează simțul realității și exagerează atât întunericul penumbrei, cât și lumina seninului. Această frică naște suspiciuni și lașități, alteori parade inutile de curaj și moralitate. Acționează ca un handicap care ne împiedică să luăm lucrurile așa cum vin. Ne menține într-o stare de încordare care ne slăbește
Nu dau neliniștile de acasă pentru liniștea din Vest by https://republica.ro/pe-aeroport-la-intoarcere-nu-dau-nelinistile-de-acasa-pentru-linistea-din-vest [Corola-blog/BlogPost/338380_a_339709]
-
Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
din Dâmbovița. Eram invitată de o prietenă , acasă la ea, pentru două zile. Veselă și foarte volubila, bucuroasă că pot petrece la munte sfârșitul de săptămână , o urmăm pe Izabela prin nămeți . Era timpul când lumină pierde din putere în fața întunericului nopții ce va veni. Ne-am oprit în dreptul unei porți și atunci mi-a spus ca -întotdeauna - când vine acasă, primul drum îl face la bunicii ei. Și așa a început să se scurgă “oră mea de basm”, ora în
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEZILUZII Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului În temnița minții cauți deziluzionat ieșirea spre lume. Bâjbâi prin întuneric pășind cu teamă prin hrubele gândurilor ascunse. Iluzii deșarte. Deschizi ochii, îi inchizi, repeți acțiunea. Beznă deplină. Ai săpat furios în peretele de granit, cu degetele, cu unghiile și dinții. Cauți o pală de aer, mai multă lumină. Lupți cu
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă cu premeditare, uciderea conștiinței, a spiritului. Te prinzi cu disperare de haina cernită, tragi cu ură viscerală, zgârii, lupți. E viața ta, dreptul tău. « Care drept? L-ai
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă cu premeditare, uciderea conștiinței, a spiritului. Te prinzi cu disperare de haina cernită, tragi cu ură viscerală, zgârii, lupți. E viața ta, dreptul tău. « Care drept? L-ai pierdut
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
ultimele puteri. » Vinovat ... vinovat. Ecoul. S-a sfârșit. Chinurile te-au lăsat, te-au abandonat, au scurs din tine seva. Prin ceața minții auzi zgomote, voci. “Respiră slab. Resuscitează-l.” O căldură plăcută mângâie fața. Soarele... Ai deschis pleoapele grele ... întuneric. Evadare. Primești șansa supraviețuirii, dar cu ce preț. Vei vedea lumea, numai, cu ochii sufletului. Ai plătit dobândă mare la pariul cu moartea. Camelia Constantin 2012 februarie Referință Bibliografică: Deziluzii / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
voință, Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns... Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființei universul cel himeric... În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
ploi Și mierea o adun pentru iubire Va fi aleanul plânsului în doi Acum în toamna mea cu despărțire E cerul mai alastru, mai adânc S-a-ndepărtat de noi precum Lumina Când asfințit cu ochii eu mănânc Și-n întuneric mă apasă vina... Că toamnele -au venit pentru că eu Adun tristețea de pe nu știu unde Și lacrima din ochiuri de fileu Printre cotloane sufletești pătrunde Și plouă trist un bob din fiecare Ce se adună-n pânzele de nori Acolo sunt uitări
O ZI PLÂNGI, O ALTA RÂZI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_zi_plangi_o_alta_razi.html [Corola-blog/BlogPost/355328_a_356657]
-
Prietenii mei, vă rog să m-ascultați, Nu trântiți ușa atunci când plecați, Oricât ar fi durerea de-albastră, Cineva rămâne în urma voastră... Ea, ușa aceea, nu e de vină, La hotarul statornic dinspre lumină Lăsați-o deschisă în urmă mereu, Întunericul clipei oricât e de greu Să nu vă cuprindă nicio îndoială, Chiar dacă se-nchide așa, din greșeală, Prietenii mei, vă rog, nu uitați, Nu trântiți ușa, atunci când plecați... Referință Bibliografică: Nu trântiți ușa... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU TRÂNTIȚI UȘA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1431348148.html [Corola-blog/BlogPost/350872_a_352201]
-
cred cu tenacitate și forță. Destinul mi-a zâmbit și mă simt mai bogată acum, fiindcă mi-a dăruit ceea ce nu am visat vreodată: un prieten adevărat. O Dănuța cu plete aurii, luminată de propria-i grație, fără defecte, fără întuneric, melodioasă și strâns lipită de sufletul meu. Îți mulțumesc, Dănuț, și te prețuiesc! februarie 2013 Dănuț, sursa mea de creație din această seară - click aici. Referință Bibliografică: Dănuța, prietena mea / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 783, Anul
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 by http://confluente.ro/Danuta_prietena_mea_cristea_aurora_1361477045.html [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
și cu mine însă nu luam nimic în seamă, treceam fericiți sub ultimele raze ale amurgului zilei de mai. Ea trebuia să se întoarcă la București chiar în seara aceea, ca să nu creeze griji părinților. Am condus-o la gară. Întunericul se lăsa din ce în ce mai dens. Până la sosirea trenului mai era aproape o oră. Începuse să fie răcoare, de aceea ne plimbam pe peron, povestind multe lucruri și îmbrățișându-ne cu căldură. Iată, sosi trenul. Adelina urcă în vagon, însă privirile și
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1469426557.html [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
Dimpotrivă. A ști să citești estetica trecerii timpului în relevanta neputință și sluțenia trupului uman de la un anumit moment dat reprezintă, cred, cea mai înaltă formă de lectură a existenței în ansamblul ei. Prefer, în locul contemplării picturii renascentiste pline de întuneric a lui Hieronymus Bosch, să mă cufund în liniștea neviciată de urâciune a pânzelor lui Luchian. Aici, printre vocalele și consoanele alfabetului colorat al Artistului Luminii - care a deslușit, pe un final de viață aproape martiric, esența frumosului negrăit în
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]