3,639 matches
-
Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura era în clădirea cu etaj de pe colț unde a fost oficiul poștal și laboratorul de cofetărie. Roșca a fost ultimul pretor înainte de război. Soția sa a fost învățătoare, iar fiul lor, Vlad Roșca, a fost arhitectul șef al Sucevei. Judecătoria era peste drum de poliția actuală, în clădirea fostului sediu al C.A.P. Lespezi. Dimitrie Gusti menționează în a sa Enciclopedie, că în 1936 la Lespezi - Baia erau doi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Fundația MIR Timișoara, fiu al satului și fost elev al școlii, s-a amenajat un cabinet de informatică dotat cu zece calculatoare și toate cele necesare, la care s-a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ciprian Porumbescu. Ioan Gordin canta la flaut și la vioară, organizând din când în când și orchestre muzicale împreună cu alte cadre didactice și alți intelectuali din comună. La căminul cultural, era și un atelier de țesut și cusut, condus de învățătoarea Aglaia Prescure, care lucra cu fetele și femeile, iar învățătorul Dumitru Cojocaru conducea atelierele de împletituri, tinichigerie, un atelier de croitorie și o cantină. Ca recitatori cunoscuți erau Dumitru Bitter, dirigintele Poștei, și Ionel Caba. Pe scena căminului cultural din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
organizate de copii, sub îndrumarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei mai vechi animatori culturali îi amintim pe învățătorii Gheorghe Curcă, I. Luchian și pe profesorul Șeremet, care avea un grup coral de ținută. După război, prin anii '57 - '58, învățătoarea Elena Sava dirija un cor de copii, iar profesorul Octav Greșanu instruia o echipă de dansuri. Unele formații cultural-artistice au reușit să ducă numele școlii mai departe, participând și chiar câștigând întreceri culturale pe plan județean și național. Montajul literar-muzical
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comună. De o mare audiență s-au bucurat copiii care au susținut programul artistic cu ocazia Zilelor Școlii Heci» din anul școlar 1984-1985, sub conducerea directorului Ioan Ciubotaru. Printre cadrele didactice cu rezultate remarcabile pe plan cultural, se numără și învățătoarea Maria Roșca. O contribuție deosebită și-au adus animatorii culturali, unii foști directori de instituții culturale: Ilie Pascal, Mircea Hreamătă, Vasile Spataru, Maria Turicof, Elena Sava, Constantin Sava, Aurel Roșca. CINEMATOGRAFUL, BIBLIOTECILE ȘI MASS-MEDIA În cadrul școlilor și al căminelor culturale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
carierei de dascăl s-a preocupat de pregătirea unor formații sportive (handbal, fotbal) și a unor formații cultural-artistice. A fost responsabil de „Comisia profesorilor de istorie, geografie și religie” și „Comisia metodică a diriginților”. În 1974 s-a căsătorit cu învățătoarea Didina Ungureanu, cu care are doi copii: pe Cristina - laborantă-biolog la Spitalul de Urgență din Iași și pe Cosmin - economist, tot la Iași. V.D.S. MAFTEI FLORESCU, fiul lui Gheorghe și al Anicăi, s-a născut pe 20.09.1937 în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la 25.XI.1937, în familia lui Constantin și a Mariei Toma, alături de încă șase frați, toți mergând la școli mai departe. Școala generală a urmat-o la Heci, după care a absolvit Liceul Pedagogic din Iași. Este repartizată ca învățătoare la Școala Lunca-Pașcani (1955 - 1957), după care se transferă la Școala din Heci. Iubinduși meseria caută să se perfecționeze, înscriinduse și absolvind Facultatea de Filologie la Iași, la cursuri fără frecvență, după care a funcționat ca profesoară de limba română
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iubinduși meseria caută să se perfecționeze, înscriinduse și absolvind Facultatea de Filologie la Iași, la cursuri fără frecvență, după care a funcționat ca profesoară de limba română până la ieșirea la pensie, în 1995. În cei 41 de ani de catedră, învățătoarea și apoi profesoara Elena Sava a îndrumat generații de elevi care își vor aminti cu drag și nostalgie de captivantele ore de limba și literatura română, foști elevi care, pe parcursul anilor au devenit cadre didactice, medici, ingineri, avocați etc. A
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Prin întreaga sa activitate a contribit la consolidarea prestigiului școlii și a comunității. Ana Toma, soția sa, profesoară de limba română, în calitate de director, a contribuit la construcția noului local de școală din Lespezi, inaugurat în 1978. Vasilica, fiica lor, este învățătoare, funcționând la Școala Nr.6 Pașcani și Școala Mircești. Bun mânuitor al cuvintelor și gospodar recunoscut, Gheorghe Toma a fost, pe rând:director la școlile din Topile, Buda , Lespezi; - director de cămin cultural la Lespezi; - primar al comunei Lespezi. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24 infanterie, iar pentru faptele de arme a fost decorat cu Coroana României, în grad de cavaler cu spade și frunze de stejar. S-a căsătorit în anul 1949 cu învățătoarea Veronica Varzaru, nepoata învățătorului Ioan Luchian. Familia Varzaru are doi băieți, ingineri în București. Pentru calitățile sale de bun organizator, metodist, cu spirit de inițiativă și disciplină a fost distins cu Medalia muncii și a primit titlul de Învățător emerit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de amănunt în aparență, dar care, judecate laolaltă ne arată din nou că scriitorul n-a studiat suficient realitatea. De pildă: a arătat că este imposibil în realitate ca o muncitoare să fie îndrumată de către o tovarășă ridicată, cum este învățătoarea Ierulescu, să părăsească lucrul cu două ore mai devreme, pentru probleme care se rezolvă numai în timpul liber. ș...ț Alți vorbitori au remarcat inconsecvența în prezentarea unor personaje ca Vera Diaconescu sau directorul de fabrică, care apare ca un tip
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
neliniște, poate, mai adâncă decât indiferența autorităților politico-administrative față de cultură: o mamă își târâie puștiul de mână, parcă ar fi o marfă. Puștiul, cu ghiozdan, să tot fie prin clasa a doua-a treia primară. Îi zice mamei că doamna învățătoare le-a spus, în clasă, că trebuie să cumpere cărțile cutare și cutare. Tânăra posesoare de copil îi răspunde ferm, cu mânie chiar: "Te omor, dacă îți cumperi cărți! Auzi? Te omor!" Voiam să ies din perplexitate, cum mergeam în urma
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
vor fi făcuți pionieri numai cei ce învață bine, iar eu învățam cel mai bine, nu am făcut legătura cu arestarea Tatei, care între timp se produsese, și nu am reușit să mă opresc din plâns atunci când - nici Mama, nici învățătoarea neavând curajul să-mi spună adevărul - mi-au explicat că motivul segregării mele este faptul că nu împlinisem încă 9 ani. Întâmplarea, care reprezintă pentru mine primul moment în care am înțeles că mă deosebesc de cei din jurul meu, am
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
acea clădire mare și ce așteaptă toți acei copii acolo. Deodată, o voce blândă a început să ne strige pentru a ne aduna într-o sală de clasă. Ne-am așezat în bănci și ne uitam cu curiozitate la doamna învățătoare, doamna care ne privea cu blândețe și care timp de patru ani urma să țină locul mamei, dar la școală. A început să ne vorbească, încet și ușor despre lucrurile care ne așteptau și cu care urma să ne întâlnim
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lucruri. Acum nu mă mai 48 uit cu mirarea clasei întâi la cele legate de școală. Acum știu să descifrez tainele cărților. Multe lucruri care păreau la început ciudate, acum sunt descifrate. Atâtea lucruri interesante ne-a învățat doamna noastră învățătoare: să citim, să socotim, despre lumea plantelor și a animalelor, despre natura care ne înconjoară, despre țările vecine și, nu în ultimul rând, despre cum să ne purtăm cu familia, cu cei din jur. N-am să uit purtarea pe
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Când mă gândesc că școala este pe sfârșite, că acele clipe frumoase vor rămâne doar o amintire și că trebuie să mă despart de cea care a ținut locul mamei, îmi pare rău că mă despart de toate acestea! Doamnă învățătoare, mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am învățat și pentru amintirile frumoase legate de școală pe care le am. Mulțumesc pentru că ai făcut ca școala să devină din locul 50 necunoscut din unele zile, locul care ne-a pregătit
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
-mai exact profesionale, școlile de belle -arte iar pentru fete existau școlile secundare de fete. Obligativitatea și gratuitatea învățământului a fost proclamata prin promulgarea legii în 1864. Tot atunci această lege a împărțit corpul învățătoresc în 4 grade: Învățători sau învățătoare pentru școlile primare rurale, institutori sau institutoare pentru școlile primare urbane, profesori de școli secundare și profesori de facultăți. Copii între 8-12 ani erau obligați să urmeze cursurile învățământului primar, altfel părinții erau amendați cu amenzi între 25-100 lei, bani
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
obținerea independenței naționale a crescut numărul școlilor rurale Gorjene, s-au redeschis cele ce au fost părăsite aproape un deceniu și s-au înființat altele noi în mai multe sate. Un fenomen nou după 1877 a fost creșterea numărului de învățătoare la școlile primare rurale, dorința locuitorilor din comune considerând că fiicele țăranilor se puteau atașa mai bine de o învățătoare decât de un învățător. Nu toate comunele au alocat subvenții pentru întreținerea școlilor și plata învățătorilor și din acest motiv
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și s-au înființat altele noi în mai multe sate. Un fenomen nou după 1877 a fost creșterea numărului de învățătoare la școlile primare rurale, dorința locuitorilor din comune considerând că fiicele țăranilor se puteau atașa mai bine de o învățătoare decât de un învățător. Nu toate comunele au alocat subvenții pentru întreținerea școlilor și plata învățătorilor și din acest motiv în 10 noiembrie 1887, 5 școli din Gorj au fost închise la: Frâncești, Cartiu, Murgești, Vartopu și Ohaba de Jiu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de aur și premiul I, clasa a XII-a la ONM, argint la SEEMOUS (South Eastern European Mathematics Olympiad Student în Cipru și Grecia); aur la IMC- International Mathematics Olympiad la Budapesta ca student. A studiat cu următoarele cadre didactice: învățătoare Sorescu Mariana din Moldova Nouă; profesor Gâdea Vasilica -Liceul Moldova Nouă; profesor Georgescu George-Liceul Grigore Moisil , Timișoara. INSTITUȚII IMPORTANTE ALE ORAȘULUI și OAMENI AI LOCULUI Dintre instituțiile importante ale orașului menționăm : Parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe , unde slujește cu evlavie
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
azi, ci și în sud-estul Europei. În anul 1741 ia ființă școala montanistică din Moldova Nouă. În continuare vă vom aduce la cunoștință, numele unor cadre didactice începând din anul 1980. Școala generală numărul 3 din Moldova Veche :Iancu Maria- învățătoare; - Vrabete Maria învățătoare; -Craiovan- profesoară de fizică și chimie; -Caragia- profesor de geografie; -Harangus - profesoară de română; -Dușan -profesor de matematică; -Vlad- profesoară de matematică; -Băcila - profesor de educație fizică; -Sup - profesor de muzică; -Băcila - profesoară de desen. Profesori din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în sud-estul Europei. În anul 1741 ia ființă școala montanistică din Moldova Nouă. În continuare vă vom aduce la cunoștință, numele unor cadre didactice începând din anul 1980. Școala generală numărul 3 din Moldova Veche :Iancu Maria- învățătoare; - Vrabete Maria învățătoare; -Craiovan- profesoară de fizică și chimie; -Caragia- profesor de geografie; -Harangus - profesoară de română; -Dușan -profesor de matematică; -Vlad- profesoară de matematică; -Băcila - profesor de educație fizică; -Sup - profesor de muzică; -Băcila - profesoară de desen. Profesori din Liceul Industrial Noldova
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]