284 matches
-
vieții. Nu sunt un infatuat, dar... Dacă cel de altădată ar fi întîlnit-o pe ea, cea de acum! Dar poate că nici atunci... Ipoteza că nu m-ar fi iubit nici atunci ar trebui să mă consoleze. Și totuși mă înveninează. Simt bine că, dacă ea mi-ar spune acum că nu m-ar fi iubit nici atunci, durerea ar fi și mai mare... Nu mi-ar mai rămânea nici gândul consolator că nu eu sunt ceea ce nu are priză asupra
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
-ncrețită, gura căscată, limba întinsă pe douăzeci de pagini, trupul mic și ridicol (dar palmele cu falange enorme, făcute parcă să susțină arcul de piatră al povestirii). Sânt totuna cu textul care mi s-a lipit de corp și mă-nveninează. Scriu mai departe, cu pixul, în fața ferestrei prin care se zăresc munți vârstați de zăpadă. Din când în când se aud, îndepărtate, vocile tâmplarilor care repară o vilă de lângă cantină, sunetele limpezi ale ciocanelor lovind în cuie. în curând va
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nevoit să-și cîștige existența de la o vîrstă fragedă, să muncească din greu pentru o fărîmă de pîine, în timp ce părinții îi erau supravegheați, urmăriți, hărțuiți, terorizați, întemnițați de „organele securității statului”. Chiar și furată, otrăvită de îndoctrinări partizane și inutile, înveninată de anchetele călăilor roșii, împovărată de truda zilnică / silnică, scurta sa „copilărie fără copilărie” i-a format gustul pentru frumos, i-a cizelat sufletul, iar pierderea ei îi va marca pentru totdeauna evoluția. Copilăria, cu toate năzdrăvăniile, dar și cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
hă pe băț de tuiu î„ce mai faci?”, în indiană). Extrapolând la realitatea de astăzi, petrecerile, șezătorile și filmele de altădată s-au mutat la televiziunile particulare de talk show-uri, agresive și indecente, ce invadează intimitatea sufletului telespectatorului, înveninându-l și punându-i sare pe rănile deschise. Din păcate, românii, în mare parte asistați social, au devenit un popor de audiență TV, pe care se fac experimente de clamare a jocurilor de culise, de către indivizi conflictuali ce ies în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
obișnuită. Buna educație te obligă să-ți stăpânești pornirile, așa cum te obligă să te faci că nu vezi ceea ce l-ar umili pe cel de lângă tine. Și, dacă așa te-ai format, orice ieșire nesocotită tot pe tine te va învenina ; tot ție are să-ți lase o senzație neplăcută - de înjosire, de iritare. Atunci când dragul de Tudor, în penultima scrisoare, l-a rugat pe tatăl său să fie mai mult acasă, să mai renunțe la desele lui ieșiri, Niki a fost
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mihai. Cu vin! face prietenul un gest categoric. Iar cei vechi spuneau că-n vin e adevărul... Eah! strîmbă el din nas a lehamite, iar fața lui trădează dezgustul. Știi ce te-a răpus azi, iar pe mine m-a înveninat? Întîlnirea cu Doris. Nu mă interesează cîte cămile valorează ea, nu asta e important. Ai asaltat-o cîndva pe maică-sa, fără succes, iar acum fiica ți s-a oferit singură, pentru că asta e meseria ei. Avem și noi momentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
din aversiunea poporului grecesc, lucruri pe cari uniunea nu le putu învinge cu toate silințele împăratului. O fierbere adâncă pătrunse în relațiile private și în viața de familie, dezbină populația, pîn-acum una în credință, în amici și adversari ai uniunii, învenină toate relațiile sociale și duse ura și persecuția pîn-înlăuntrul relațiilor de căsătorie și de înrudire. Cele două partide rupseră orice comunitate întreolaltă, se fereau una de alta în societate și în daraverile negustorești, ba chiar între frați se ardică făclia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
direcțiuni în cari se manifestă un simț sau înăbușit într-o letargie spirituală, sau umblă kuenstlich angespannt desființitor de orce viață. Atuncea într-adevăr că se prezintă toate mișcările de viață infectate de pieire, pentru că boala universală a generațiunei a înveninat într-atîta organele cele nobile, încît nu se pot dezbăra de starea aceasta neci însuși cei mai buni. Artea dramatică, cea care se (desface) consumă în prezent și care n-are, cum am zice, o istorie oarecum sau un trecut ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orice caz, mi-a fost rușine, un sentiment foarte bergmanian. Acest prim dezacord a fost urmat de altele și, cu cît erau mai profunde, cu atît reacționam mai puțin. Am decis să nu mai intervin de Îndată ce discuția risca să se Învenineze. Îmi spuneam: „La urma urmei, dacă e fericit așa, cu atît mai rău pentru el...“. Nu aveam eu menirea să-i fac și nici să-i desăvîrșesc educația. Eram jenat să constat că Își Închipuia că eram de acord cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Învețe meserie, la tertipurile soției lui, Sophie, care Încerca să Îndulcească evidenta uitare la care Îi condamnase Julián. — Fiu-tău se crede cineva fiindcă bogătanii ăia Îl țin pe post de maimuță de circ, spunea el cu un aer sumbru, Înveninat de ranchiună. Într-o bună zi, cînd urmau să se Împlinească trei ani de la prima vizită a lui don Ricardo Aldaya la magazinul de pălării „Fortuny și fiii“, pălărierul Îl lăsă pe Quimet la cîrma prăvăliei, zicîndu-i că avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de ce ne zvârcolim în brațele unui diavol divin, când setea de-a ne otrăvi ne otrăvește gîndul? Dorul de veninuri este o criză a imanenței: un maximum de transcendență cu mijloacele lumii. - Dar toate laolaltă sânt prea slabe ca să ne învenineze de o altă lume până la a ne uita veninul. Când va crăpa odată fierea spiritului? ...Și ce recunoscători trebuie să fim cerului că este o otravă ce nu se mai gată, și ce adorație trebuie să avem pentru veninul inepuizabil
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și a unor deficiențe. Ironia disprețuiește gestul naiv și spontan, fiindcă starea ironică este dincolo de irațional și naiv. Este însă, în ironie, multă invidie față de oamenii naivi. Ironicul, neputîndu-și manifesta admirația lui pentru simplicitate, din cauza enormului său orgoliu, invidiază și înveninează, disprețuiește și se crispează. Din acest motiv, îmi pare mult mai autentică ironia amară, ironia tragică și agonică, decât cea surâzătoare, ce izvorăște dintr-un scepticism ușor, cu seninătăți vagi și echivoce, cu pretenții de lumină și bunăvoință. Cât de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
că se sufocă și era conștientă că poate fi un atac de panică. Respiră adânc, bău un pahar cu apă și se trânti din nou în pat, ascunzându-și fața în pernă, încercând neputincioasă să alunge amintirile care i-au înveninat mulțime de nopți. Anumite scene se derulau cu repeziciune și începu să plângă aproape ca atunci, când a plâns mult și a țipat. Acum nu țipa, deși îi venea să urle de-a binelea. Da! Mereu ea, amintirea aceea urâtă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
aprindă o țigară (al doilea marlboro al zilei) întrucît și tabagismul era o problemă gravă și mondială, domnul Busbib continuă redactarea listei. oPtsPreZeCe : războiul din orientul apropiat. Domnul Busbib marcă în paranteză : conflictul israelo-palestinian. Da, în mod evident acest conflict învenina relațiile dintre occidentali și lumea arabă, în mod evident devenise un focar de instabilitate mondială, în mod evident ascundea ingredientele unei noi conflagrații mondiale precum și pericolul unor atacuri nucleare... încă din frageda sa copilărie, domnul Busbib se obișnuise să audă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
canapea, lângă havuz. Nu-i nimenea alături, în Divan-Yolù? Nu-i nimeni. Vorbește. Sunt neliniștită, stăpâne, deoarece coșul de fructe zăhărite l-am trimes eu. Și s-ar fi putut ca naramza s-o guste șahzadè. — Crezi c-a fost înveninată? — Se poate, mărite stăpâne. Ce nu se poate în această puternică împărăție? S-ar putea să nu fi fost otrăvită naramza. Vracii de la Amasia arată că robul avea inima slabă și a căzut de trudă. — Dacă vracii au spus așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
robul avea inima slabă și a căzut de trudă. — Dacă vracii au spus așa, atunci nu-ți înțeleg frământarea, floare de rai. —Mă frământ, mărite stăpâne, ca și cum aș fi vinovată eu. Dacă a fost cumva fructul înveninat? —N-a fost înveninat. —Ba s-ar putea să fi fost, stăpâne. Cine a adaos acea naramză, văd că e greu să se afle. Am pricină să fiu de două ori neliniștită, pentru că bunăvoia stăpânului a hotărât și copilului meu iubit Mehmet o raià
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai bine, mai adânc, în rolurile noastre. Conflictul a izbucnit până la urmă cu toată puterea. Întreaga iubire de care aș fi fost capabil s-a mutat în dorința ca tata să mă deteste. Nu trecea o zi fără să-i înveninez viața și fără să-l exasperez. Cred că am fost pentru el mai mult decât o povară. Bănuiesc că am fost tragedia lui. Mai ales că-mi făceam treaba metodic, nu-i dădeam nici un răgaz și nici o speranță și nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îngenunchez la mormântul mamei, dar, ridicîndu-mă, nu m-am putut opri să nu mă uit la chipul de porțelan al fratelui meu. Spre surprinderea mea, am simțit că nu mai eram pornit contra lui Dinu. Timpul ștersese gelozia care îmi înveninase anii copilăriei, așa cura ploile șterseseră literele de pe crucea de marmură neagră. A fost prima oară când m-am întrebat dacă nu cumva destinul face numai ceea ce trebuie să facă. Adică să execute ordinele pe care i le dau caracterele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
După care am întors barca și am vâslit puternic în direcția azilului. M-am dus sub fereastra Moașei, am luat un pumn de pietricele și am început să arunc cu ele în geam. Propriu-zis, nu știu ce urmăream. Acționam în virtutea impulsurilor, ros, înveninat de o gelozie absurdă. Se auzi un pocnet de fereastră, apăru o umbră, un cap care se aplecă afară; eu mă lipisem de zid ca să nu fiu văzut. Apoi geamul s-a închis la loc și se așternu liniștea. M-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Și măcar dacă scena s-ar fi petrecut undeva fără public. Dar pe coridor, la ora aceea, foiau mulți bătrâni care au asistat, de la o oarecare distanță, la mitocănia mea. Toți, mai puțin eu, au înțeles din fulgerele care au înveninat privirea Moașei că incidentul va avea urmări neplăcute pentru mine, chiar dacă nu neapărat imediat, și s-au risipit prin camere, preferând să nu fie văzuți că fuseseră martori. Și eu care am crezut atunci că plecau ca să poată râde în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
păstreze un ton neutru. Și tatăl a fost informat că Richard a dispărut? Era a doua oară când punea această Întrebare În interval de o oră. Deja știa răspunsul. Nu e treaba lui! zbieră vecina, pe un ton cât mai Înveninat cu putință. Și-a cedat toate drepturile nenorocite când nu a vrut să Își recunoască fiul. Gândește-te cum e pentru bietul copil să treacă prin viață ca un bastard! Oricum, Împuțitul ăla ar fi trebuit să afle până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
XIII, 9). Cartea ingurgitată în Apocalipsa Sf. Ioan (X, 10) e „dulce ca mierea în gură, dar amară în pântece”. La fel, manuscrisul unicat din romanul lui Umberto Eco este un „elogiu al râsului” compus de Aristotel, dar - ingerat - el înveninează letal intestinele. Chiar și la Urmuz, Grummer mănâncă „toată literatura bună”, dar e obligat să o vomite. în cazul unui cuvânt, efectele contradictorii acționează în funcție de modul cum e scris (sau rostit). „Omiterea sau adăugarea unei singure litere ar putea însemna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a rămas un poet exemplar, cu un destin tragic. Nici până în ziua de azi nu am putut accepta moartea lui, la mai puțin de un an după căderea comunismului, pe care l-a urât cu înverșunare și care i-a înveninat viața. Chiar dacă am auzit tunetul și am văzut miraculosul curcubeu apărut în timpul slujbei de la mormântul său, în cimitirul din Sabasa, în noiembrie '90... Amintirile cu el sunt vii, de la prima întâlnire (era, cred, în toamna anului 1984, la Casa Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o lovitură din partea lor? Poate că toată chestia asta e doar psihologie de doi bani. Poate că mai e Încă Îndrăgostit de soția care l-a părăsit? Poate că o așteaptă Încă să se Întoarcă? Poate că e atât de Înveninat din cauză că pe dinăuntru e plin de lacrimi? Sau crezi că am văzut prea multe melodrame la cinema? De multe ori când mă chinuie simt că pe dinăuntru mă cheamă ca un copil pierdut Într-un loc pustiu. Încearcă să lupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Lina aștepta ca Rim să hotărască ceva. Să ia o măsură, orișicare. Poate se vor despărți! . . . Din pricina ei... sau a lui... sau a vorbelor . . . sau poate că totul se va îndrepta încă . Lina credea deci totul amânat; în așteptare se învenina tot mai tare. Rim, socotind totul lichidat, sta mai mult pe la facultate, plictisit că bunul mers al lucrurilor a fost turburat și plin de o prudență înțeleaptă. După două . . . cinci. . . opt zile ... în care fiecare ieșea, intra, mânca separat, cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]