2,148 matches
-
privește invocarea prevederilor art. 3 și 5 din Constituție, Curtea observă că, pe de o parte, acestea se referă la teritoriul României, respectiv la cetățenia română, iar, pe de altă parte, textele de lege criticate se referă la procedura recunoașterii învinuirii în procesul penal. Așa fiind, Curtea apreciază că nu se poate stabili o legătură între dispozițiile criticate și prevederile constituționale anterior menționate, acestea din urmă neavând aplicabilitate în speța dedusă controlului de constituționalitate. ... 34. În ceea ce privește invocarea prevederilor
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
din Codul de procedură penală care prevăd expres că încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unii dintre inculpați nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a celorlalți inculpați pentru care nu s-a încheiat acord, în cazul recunoașterii învinuirii dispozițiile criticate nu protejează prezumția de nevinovăție. În final, prezintă Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, expunând și situația de fapt din dosarul
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
și încuviințarea reprezentantului său legal. (2) Dacă admite cererea, instanța întreabă părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri. (3) Dacă respinge cererea, instanța procedează potrivit art. 374 alin. (5)-(10). ; ... – Art. 396: (1) Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. (2) Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
fața organelor judiciare, presupune o evaluare în raport cu fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale. La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea Constituțională a constatat că rațiunile care au justificat pronunțarea Deciziei nr. 17 din 12 noiembrie 2012, precitată, se mențin și în ceea ce privește analiza imparțialității judecătorului în cazul recunoașterii învinuirii, reglementată de noua lege procesual penală. ... 18. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziei menționate, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 19. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
Constituție. ... 6. Se arată că, în ceea ce privește fapta penală pentru care s-a dispus arestul preventiv, instanța de judecată, la momentul soluționării cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Pentru a fi îndeplinită cerința concursului de infracțiuni este necesar ca instanța de judecată să pronunțe o soluție de condamnare pentru infracțiunea
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. “ ; ... – Art. 396 alin. (1): „Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. “ ; ... – Art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală: „Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [...] b) [...] Rejudecarea de către instanța a
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
simplificată de judecată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât acestea nu sancționează cu „nulitatea“ actele dispuse de judecătorul care a judecat cauza în procedura recunoașterii învinuirii cu privire la o parte dintre inculpați și și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Susține că Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. Așa fiind, uzul procedurii în cazul recunoașterii învinuirii nu este un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului. De aceea, tocmai caracterul integral al recunoașterii
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
nu este un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului. De aceea, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii este cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală. ... 13. Totodată, Curtea reține că instanța nu este obligată să admită cererea inculpatului nici măcar
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală. ... 13. Totodată, Curtea reține că instanța nu este obligată să admită cererea inculpatului nici măcar în situația în care recunoașterea învinuirii este totală, deoarece determinantă pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în limitele legalității și imparțialității este stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa, și nu simpla recunoaștere a acestei învinuiri. De aceea, judecătorul nu este
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
în situația în care recunoașterea învinuirii este totală, deoarece determinantă pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în limitele legalității și imparțialității este stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa, și nu simpla recunoaștere a acestei învinuiri. De aceea, judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște sau nu în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
fața organelor judiciare, presupune o evaluare în raport cu fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale. La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
au justificat pronunțarea Deciziei nr. 17 din 12 noiembrie 2012, precitată, se mențin și în prezent și, totodată, în raport cu criticile formulate în cauză, considerentele acesteia, precitate, sunt aplicabile în ceea ce privește analiza imparțialității judecătorului în cazul recunoașterii învinuirii, reglementată de noua lege procesual penală. Așa încât, Curtea constată că normele procesual penale criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
la procedura audierii anticipate, titlul II „Camera preliminară“ din Partea specială a Codului de procedură penală (art. 342-348), art. 353 referitor la citare, art. 365 - „Participarea celorlalte părți la judecată și drepturile acestora“, art. 374 privind aducerea la cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri, art. 378 - „Audierea inculpatului“, art. 380 - „Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente“, art. 407 privind comunicarea hotărârii, art. 409 referitor la persoanele care pot face apel, art. 436 privind declararea recursului în
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care arată că dispozițiile de lege criticate reglementează procedura abreviată de recunoaștere a învinuirii. Aceste dispoziții se regăsesc la capitolul „Judecata în primă instanță“, ceea ce presupune că această etapă este subsecventă procedurii camerei preliminare. În această etapă partea civilă sau partea vătămată poate formula cereri și excepții referitoare la competență, la legalitatea sesizării
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală (în acest sens, Decizia nr. 117 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
495 din 19 iunie 2019, paragraful 17, Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 26 iunie 2018, paragraful 23). ... 33. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că recunoașterea învinuirii nu îi este impusă inculpatului, ci acesta, având cunoștință de întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată. În egală măsură, dacă apreciază că este oportună administrarea unor noi probe, inculpatul poate învedera instanței că nu dorește aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii, caz în care instanța va proceda potrivit art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală, alin. (9) reglementând faptul că inculpatul poate cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești. ... 34. Plecând de la premisa admiterii
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală, alin. (9) reglementând faptul că inculpatul poate cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești. ... 34. Plecând de la premisa admiterii de către instanță a aplicării procedurii recunoașterii învinuirii, ca urmare a solicitării inculpatului, se constată că soluționarea cauzei în aceste condiții se va realiza exclusiv pe baza probatoriului administrat în cadrul urmăririi penale de către organul competent și supus verificării în cadrul procedurii de cameră preliminară, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
potrivit dispozițiilor procesual penale incidente. Singura excepție de la această situație este cea reglementată de dispozițiile de lege criticate, care permit părților și persoanei vătămate să propună administrarea de probe cu înscrisuri. ... 35. Cu alte cuvinte, în cadrul procedurii recunoașterii învinuirii singura probă nouă ce poate fi administrată este proba cu înscrisuri. Acest fapt nu semnifică însă că judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii se va realiza doar pe baza acestor probe, ci judecarea în această procedură se bazează pe probele
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
persoanei vătămate să propună administrarea de probe cu înscrisuri. ... 35. Cu alte cuvinte, în cadrul procedurii recunoașterii învinuirii singura probă nouă ce poate fi administrată este proba cu înscrisuri. Acest fapt nu semnifică însă că judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii se va realiza doar pe baza acestor probe, ci judecarea în această procedură se bazează pe probele administrate în faza urmăririi penale, care nu au fost excluse și care pot fi obținute prin oricare dintre mijloacele de probă prevăzute de
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
alin. (2) din Codul de procedură penală] și persoana vătămată. Menționarea expresă doar a acestor participanți în procesul penal determină excluderea procurorului de la posibilitatea propunerii administrării de probe cu înscrisuri în această procedură. Mai mult, în cadrul procedurii recunoașterii învinuirii, spre deosebire de judecata cauzei în procedura normală, procurorul nu poate solicita încuviințarea administrării niciunei noi probe. ... 37. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că în cursul urmăririi penale inculpatul beneficiază de dreptul de a propune administrarea de probe
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, chiar în condițiile modificării formale a întrebării adresate pentru a conferi claritate înțelesului solicitării instanței de trimitere, nu poate avea nicio înrâurire asupra hotărârii ce va fi pronunțată pe fondul cauzei, ce presupune examinarea învinuirii aduse inculpaților prin rechizitoriu și dezlegarea definitivă a raportului juridic penal dedus judecății, neexistând legătura de dependență necesară dintre chestiunea de drept supusă interpretării și modul de rezolvare pe fond a procesului penal în curs, cerută cu caracter obligatoriu de
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
nu prevede altfel. Astfel, expresie a principiului dublului grad de jurisdicție, toate sentințele prin care cauza este rezolvată în fond în urma judecății în primă instanță sunt supuse apelului. Este vorba despre hotărârile judecătorești penale prin care instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, în condițiile art. 396 din Codul de procedură penală. ... 16. Instanța, judecând apelul, poate pronunța, potrivit art. 421 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]