1,971 matches
-
lacrima pe care am văzut-o în ochii lui la unul dintre dialogurile noastre. La necuprinsul șoaptelor. Mîinile lui mîngîiau lumea și îmblînzeau revoltele. Vocea lui scula morții din morminte. Un artist uriaș care nu a stat în lanțurile nici unui șablon. Un artist uriaș care și-a savurat libertatea interioară și poezia fiecărui rol. Și care a luat-o, mereu, de la capăt. Și care s-a minunat de miracolul vieții pe acest pămînt. Un om care a știut ce este smerenia
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
blonde sau brunete deopotrivă, alea pe care ori le vedeți cum nu le-ați mai văzut niciodată, ori mai fericite decât le-ați văzut vreodată, ori drama cumplită prin care trec celebrii cutare și cutare, strecurându-se fără succes printre șabloane... Doamne, o mai spun o dată! Televiziunea nu e o instanță! Nu noi decidem dacă cineva a iubit sau nu, dacă a mințit sau nu, dacă a greșit sau nu! Telespectatorii fac asta, fiecare pentru sine!" Teo a încheiar întrebându-și
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
se petrec fapte culturale se întind, și ele, pe o gamă tot mai largă. Ca în atîtea capitale europene, întîlnești și în București locuri intime, haioase, cu dichis pentru ceva care să aducă nevoia de a ieși din rutină, din șabloane, din exercițiul cotidian de pulverizare a creierului. Fie că iei un program al orașului, fie că te lași în voia hazardului, în fiecare zi și în fiecare seară ai multe chestii de văzut. Și încă. Ești obligat să alegi. Să
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
pentru că se petrec o mie de povești în același timp. Din așa ceva se nasc capodoperele. Spectacolele, în cazul nostru, mari, memorabile. Din această normalitate în care niște actori își respectă meseria și descoperă codul ei, mai departe de legende, capricii, șabloane. În orice caz, încet-încet se mișcă și la noi povestea cu teatrul. Din astfel de seri. Serioase. Fără pretenții. Dar extreme de izbutite. Admirația mea!
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
ca sedimentări de natură estetică, morală și culturală, străbătute de raționalitate, ca un distilat al unor experiențe anterioare, un ghid aprioric pentru interpretările și judecățile sale. Sunt evitate astfel dogmatismul, inhibițiile, prejudecățile și sunt depășite explicațiile cauzale exterioare, schemele și șabloanele proprii oricărui sistem susceptibil de a nu putea ajunge în fortărețele interioare ale unei opere de artă. Emoție intelectualizată și concept sensibilizat - așa s-ar putea sintetiza metoda sa critică, ceea ce ar putea însemna, pe de o parte, suficientă aderență
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
stufoase la rostire. Cum s-ar spune, sîntem laconici nu fiindcă am prețui expresia lapidară, ci fiindcă sîntem siliți de iureșul colectiv. Cînd trăiești în galop nu-ți mai arde de fastuoase împletiri de ghirlande lexicale. Preferi scurtimile argotice și șabloanele subînțelese, adică exact elementele care nu cer un dram de oratorie. A doua cauză vine în prelungirea celei dintîi. E vorba de mutația mentală pe care rețeaua imaginilor televizate a provocat-o: cuvîntul a fost detronat de efectul vizual și
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
în recentele manuale școlare "alternative" (dar în cazul lui Eminescu foarte concordante). Se vorbește, așadar, mai ales despre poet - și mai ales despre poeziile sale postume, pe care "n-a apucat să și le publice singur", cum s-a solidificat șablonul - ziaristul Eminescu este un om robit muncii, orbit de idei naționaliste, xenofobia populând, ca termen, mai toate abordările din presa centrală ori centralistă ce i se dedică, boala din 1883 este una neapărat fizică - chiar dacă nu se mai vorbește de
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Gheorghe Grigurcu În antiteză cu Monsieur Homais, ins "pozitivist" cît încape, pseudolivresc, Al. Paleologu cultivă, ca urmare a libertății (a libertăților) de care face uz, un tip de lirism al ideilor. Practică, presupunem, cu încîntare, spărturi în zidul șabloanelor printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
de poante, de rîsul celorlalți. Nu mi-au plăcut toate spectacolele pe care le-am văzut la Masca. Am avut obiecții poate la anumite puneri în scenă, la anumite limite ale actorilor, mult prea vizibile, la unele excese de dragul unor șabloane învechite, cred, sau, poate, din dorința de a face prea mult. Discuția este cu mult mai profundă de atît. Genul care a impus în peisaj Teatrul Masca este, totuși, unul singular, așa cum îl fac artiștii de acolo. Teatrul de stradă
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
e-o muzică în cheia d. Cuvintele încep, toate, de la verb la prepoziție, cu această simbolică literă. Și rezultatul nu-i nimic mai mult decît un exercițiu de virtuozitate cum, în anii '80, se vor mai încerca. Atacînd la baionetă șablonul dicționarului în dezordine. Ba e ordine de spițerie... Ca să te bucuri de libertatea, în fond, pe care ți-o oferă această lume sfîrșind, la propriu, în vidanjă - grotescă imagine sub care se ascunde, în unele parodii, iadul - trebuie să depui
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]
-
au instalat miturile efemere, gloriile onomatopeice și efigia starului protestatar și insolent. Siluetei vagi de idol neolitic, cu o carnație rozalie, abia extrasă din galantarul paradiziac, i-a luat locul chipul emaciat, mascat și emasculat al rockerului, scheletul grafic al șablonului de pe ziduri, corpurile plăpînde, asexuate și anorexice ale unor biete făpturi, inițial feminine, abia extrase și ele de prin lagărele modelingului. Întîlnirea șevaletului cu șablonul, a culorilor Talens cu printul supradimensionat, a transcendenței subînțelese cu porcăria frustă și chemarea magică
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
paradiziac, i-a luat locul chipul emaciat, mascat și emasculat al rockerului, scheletul grafic al șablonului de pe ziduri, corpurile plăpînde, asexuate și anorexice ale unor biete făpturi, inițial feminine, abia extrase și ele de prin lagărele modelingului. Întîlnirea șevaletului cu șablonul, a culorilor Talens cu printul supradimensionat, a transcendenței subînțelese cu porcăria frustă și chemarea magică a rutului anonim și a erecțiilor gratuite și triste, generează nu numai un alt tip de imagine, - autentică, afurisită și surprinzătoare -, ci și o cu
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
depoziții ale martorilor, ariditatea clișeelor folosite de Securitate are asupra cititorului un efect în două trepte: mai întîi, limbajul frust - uneori agramat, alteori sec ca o muchie de bordură - sporește impresia de mecanism al ororii în care nimeriseră partizanii. Apoi, șabloanele îți induc o nemulțumire estetică, care crește pe măsură ce curiozitatea, aflată în căutare de detalii concrete, cere un material în stare să-ți satisfacă nerăbdarea. Norocul este că, presărate prin lăstărișul expresiilor de lemn, cititorul găsește paginile de jurnal pe care
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
rîsul... nimic nu face sens. Nici ce, nici cum vorbesc, nici ce fel de teatru propun, fac și înțeleg. Sau, mai degrabă, nu. O golire absolută de proprietate a cuvîntului, de consistență a ideii aduce pe scenă demagogia, incontinența verbală, șabloanele și minimalismul discuțiilor de azi, lipsa de anvergură ex catedra, lipsa de structurare a unui mesaj, de știință a pedagogiei, de orice fel ar fi. O lume amețită de aglomerarea de vorbe care nu spun nimic. Care provoacă haos, care
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
dă avizul și girează, cu alte cuvinte, o metodă de cretinizare și de îndobitocire în masă a copiilor noștri. Mi se părea că băiatul meu, care trăiește în secolul douăzeci și unu, într-o țară liberă din Europa, va fi ferit de șabloane de mentalitate, de șabloane lingvistice, de formule stupide și goale, de limbajul de lemn, de îndoctrinările cumplite la care am fost supuși noi. Destui am avut noroc de învățători și profesori formidabili care ne-au salvat, numai ei știu cum
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
cu alte cuvinte, o metodă de cretinizare și de îndobitocire în masă a copiilor noștri. Mi se părea că băiatul meu, care trăiește în secolul douăzeci și unu, într-o țară liberă din Europa, va fi ferit de șabloane de mentalitate, de șabloane lingvistice, de formule stupide și goale, de limbajul de lemn, de îndoctrinările cumplite la care am fost supuși noi. Destui am avut noroc de învățători și profesori formidabili care ne-au salvat, numai ei știu cum, mințile de la alienare. De la
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
de oameni, mai ales acolo unde politica primează în spațiul public. Politicul românesc merită, fără doar și poate, o ecranizare, crede politologul. Filmele politice din perioada postcomunistă au marele defect că încearcă o caricaturizare a personajelor prezentate, transformându-le în șabloane lipsite de viață: politicienii sunt ticăloși, femeile cu care umblă ei sunt pipițe ș.a. Evenimente precum mineriadele, personaje precum Emil Constantinescu și Ion Iliescu pot deveni cu ușurință protagoniștii unor filme de calitate. Bogdan Teodorescu a fost unul dintre jurații
Bogdan Teodorescu: Iliescu și Constantinescu, un film fără caricaturizări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79631_a_80956]
-
de la noi și să nu fie teziști. ”Costa Gavras are pelicule întregi în care personaje oribile și cu atitudini oribile sunt pline de viață și au logică existențială, în timp ce în filmele românești, personajele, bune sau rele, nu există. Sunt niște șabloane puse pe ecran, pe care din prima secundă le identifici ca fiind inexistente”. Iliescu, Constantinescu și Coposu, protagoniștii unor ecranizări Profesorul remarcă o pornire a autorilor de filme de a construi un portret robot, pentru care actul artistic nu mai
Bogdan Teodorescu: Iliescu și Constantinescu, un film fără caricaturizări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79631_a_80956]
-
de filme de a construi un portret robot, pentru care actul artistic nu mai contează: interlopii vorbesc murdar, politicienii sunt ticăloși și umblă după secretare, iar femeile care îi însoțesc sunt pipițe. Un producător care se delimitează de toate aceste șabloane poate realiza o peliculă veritabilă, pe diverse teme politice. ”Politicul românesc merită filme, nu neapărat personajele. Exemple? mineriadele, cu toate problemele care au fost atunci, merită filme. Luptele politice din orice moment merită filme, diversele evoluții ale conflictelor dintre presă
Bogdan Teodorescu: Iliescu și Constantinescu, un film fără caricaturizări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79631_a_80956]
-
să intre în scenă. În întinderea nesfârșită, pe drumul lung, nimeni nu știe de existența călătorului. Singur vizitiul îl observă, de cele mai multe ori doar cu coada ochiului, îl măsoară și îl cântărește, aducându-l puțin câte puțin în atenția cititorului. Șablonul narativ este vechi, venit din proza romantică, iar revigorarea lui se datorează noilor canoane ale veridicității. Într-o eră a reality show-urilor, chiar și cititorul rasat are nevoie de contactul nemijlocit cu sângele viu al ficțiunii. Nu doar singularizarea
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]
-
har, spirit analitic și de comparație, volumul oferă harta vulnerabilităților României de azi, dar sugestii de soluții pentru toți cei interesați cu adevărat de transformarea țării noastre într-un stat cu adevărat european. Istoreme este o carte care se opune șabloanelor de gândire, ideilor fixe, primite de-a gata. O pledoarie pentru inteligență, luciditate și implicare, utilă tuturor celor care gândesc cu responsabilitate la prezentul și viitorul acestei țări.
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
primul rând pentru calitățile sale incantatorii implicite și pentru accesibilitate (prin definiție un gen elitist, poezia va fi văzută în anii proletcultismului, în mod paradoxal, drept genul literar cel mai apt să se adreseze maselor). Mult mai expusă decât proza șabloanelor și rețetarului, poezia proletcultistă se prezintă ca o structură suprasaturată de termeni-valori (soldatul sovietic, ilegalistul erou, raiul comunist, omul nou etc. și, în contrapartidă: complotistul, spionul, chiaburul etc.), așadar, ferită (pentru că nu mai era loc și de altceva) de elementele
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Realismul în literatură și despre Spiritul de partid în artă etc. În cartea sa Literatura sub comunism, Eugen Negrici făcea observația că, spre deosebire de proză, care după moartea lui Stalin și Congresul XX al PCUS, a reușit să se delimiteze de șabloanele artei oficiale (prin apariția unor romane precum Bietul Ioanide, Toate pânzele sus!, Moromeții, Străinul, Cronică de familie, Groapa), poeziei îi va lua mult mai mult timp să-și recâștige autonomia. Dacă este să luăm în calcul exclusiv calitatea produsului finit
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
pe care-i continuăm și de care ne prevalăm, așa cum este la fel de normal ca cei care ne continuă pe noi, prin incluziune sau prin distanțare critică, să ne numească în mod explicit. Dar școala, în multe cazuri, preferă reproducerea unor șabloane, ele permit o mai comodă evaluare prin raportare la baremuri care ignoră varietatea abaterilor de la corectitudine și de la adevăr. Tezele cu subiect unic, pentru admiterea la liceu, și subiectele propuse la bacalaureat ilustrează clar acest fenomen. Ne amuzăm anual cu
În apărarea proprietății intelectuale by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/7098_a_8423]
-
vorbi cu concizia telegrafică a unor ființe dresate și cuminți. Atunci vom semăna întru totul cuvintelor inerte pe care le scoatem pe gură: comportamente standard, cu gesturi fixate în convențiile aflate în vigoare. Și astfel, cu o viață desfășurîndu-ni-se după șablonul debil al expresiilor comune, statutul nostru de ființe libere va fi iluzoriu. Cine e mecanic în expresie nu poate fi spectaculos în biografie. În fond, cuvintele prevestesc în literă felul cum ne vom duce viața în spirit. Iar cînd cuvintele
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]