416 matches
-
coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache. Dumitale, de bună seamă vorbești în șagă. Că nu l-ai strâns chiar de pe drumuri, că avea el destule porți la care putea să se oprească. Că ai de gând să-i dai zestre și casa asta arătoasă, aflu acum prima dată... Și m-aș bucura să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de al doilea copil, băiatul care ar fi trebuit să urmeze tatălui la conducerea cetății Saluce. Condiția de victimă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din această serie, acela ce consemnează finalul precipitat al șederii la Broșteni, depășește granițele comicului. Se produce de fapt o „bombardare” a gospodăriei Irinucăi: „Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă.” Într-adevăr, joaca nesăbuită se termină cu un dezastru și chiar dacă fapta lor nu e crudă prin intenție (nu avuseseră de gând așa ceva), este crudă (în contextul existenței precare a sinistraților) prin consecințele ei cât se poate de serioase. Cruzimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
într-o zi s-au adunat Ș au făcut între ei sfat, Când la divan i-a chema Pe norod a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul dacă au văzut Că de șagă s-au trecut, Și că vor a l dărăma, Căci boierii nu-nceta A-i zice: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ, Foarte mult s-au mâniat; Pre doi din ei i-au tăiat. Ca doar de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tiplogii discursive specifice, adică acele particularități pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-o anumită limba istorică (de la formulele de salut, formularea negației sau exprimarea reverenței și pînă la genuri literare populare sau culte specifice: vedele indiene, șaga islandeza, poezia provensala a trubadurilor, doina românească etc.; s-ar putea compară unele specii precum glumă sau bancul: de exemplu bancul englezesc și bancurile cu Radio Erevan etc.). Unele forme culte, ca de pildă haiku-ul sau structura narativa "povestirea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
veche durează pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164. italiană O Italia, Elveția, Șan Marino, Vatican Mari comunități de imigranți în SUA, Argentina, Brazilia și Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inupiak 219, 259, 271, 315 ipoteza 16, 123, 148, 180, 199, 208, 218, 219, ~a Kurgan 15, 141, 148, ~a Sapir-Whorf 46 irlandeză 146, 161, 258, 271, 301, 326, 331, 344, 345 islandeza 49, 90, 145, 162, 260, 271, 326, șaga ~ 100 istoricitate 33, 40, 41, 114 istorie 15, 33, 35, 36, 37, 41, 43, 45, 50, 52, 136, 137, 159, 171, 224, 230, 237, 283, 285, 307, 355, ~ lingvistică 33, 37, 85, 131, 159, 357, 358, 360, 361, 363, ~a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
printre toate celelalte litere nu au atâta importanță, cât faptul că merită un loc de cinste tocmai deoarece semnificăcifra 5, un număr de la care Învățații au derivat cuvântul pampazein”2. Toate acestea ni le spunea Eustrophos, (F) fără urmă de șagă, ci pentru că pe atunci mă dedicasem cu pasiune studiului matematicii. Dar, nu după mult timp, o dată devenit student la Academie, era de datoria mea să respect În orice Împrejurare evaluarea maximei „Nimic prea mult”. 8. Spusei atunci că explicația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
with Fire / Till Generation is swallowd up în Regeneration" (E: 142-143). Chiar dacă nu suntem de acord cu afirmația lui Peter Butter, cum că Milton este cea mai valoroasă dintre cărțile profetice lungi (1978, p. 145), trebuie, totuși, să acceptăm că șaga marelui puritan constituie penultimul pas făcut de Blake pe scara înțelegerii vizionare a omului și a universului. 4.5. Nivelul religios (Jerusalem) Al patrulea (și ultimul) nivel este cel religios. Având ca obiect totalitatea constituenților ontologici ai universului, acesta traduce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
spirituală a lui Albion și a lui Jerusalem prin medierea spirituală a lui Isus, cât și cu unirea tuturor ființelor într-o formă totalizatoare, infinită și divină, care materializează o autentică pax messianica. Unificarea mistica aduce cu sine salvarea, iar șaga separării se oprește aici. Creația, care constituie, după cum am văzut deja, o prelungire a unei erori ontologice (diviziunea primordială), ia sfârșit, de vreme ce existența mundana este transmutata, integral, în Eternitate: "All Human Forms identified even Tree Metal Earth & Stone. all / Human
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
la campania de înjosire și discreditare a moldovenilor“ <footnote Mircea Snegur, Limba română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 48. footnote> . Ar trebui să amintim aici vorbele lui Miron Costin: „Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui neam, că scrisoarea iaste un lucru vecinic. Cînd ocărăsc într-o zi iaste greu a răbda, dară în veci?“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 137. footnote> . De aceea nu credem că la campania de susținere
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
legi (Legea Brehon), tradiția poeziei și literaturii orale, muzica, precum și o istorie adaptată după vechile legende. Cele mai multe informații despre lumea celtica din Irlanda pre-creștină provin din epopeea Tain Bó Cuailnge (Furtul vitelor din Cooley), o adevărată Iliada irlandeză. În această șaga sînt povestite aventurile lui Cú Chulainn, fiul zeului războiului, Lug. Societatea irlandeză pre-creștină era condusă de o elită politico-spirituală alcătuită din privilegiați (memea), categorie din care făceau parte atît nobilii, judecătorii (brithem), sacerdoții (drui), cît și poeții (file). Fiecare rege
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Through the Word Tunnels, ed. bilingvă, tr. Ovidiu Ghidirmic, București, 1997; Scrieri defecte, pref. Ion Rotaru, Craiova, 1997; Distihuri paradoxiste, postfață D. Țopa, Aalborg (Danemarca), 1998; Întreabă-mă, să te-ntreb!, Târgoviște, 1999; Profesor în Africa, Chișinău, 1999; Vreme de șagă (în colaborare cu Gheorghe Niculescu), Oradea, 1999; Cântece de mahala, Oradea, 2000; Cum am descoperit America, Oradea, 2000; Destin, Craiova, 2000; De vorbă cu Su(s)pusul, Timișoara, 2000; Leitmotives, Craiova, 2000; Outer-Art, Oradea, 2000; Parada marilor enigme (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
pentru o nouă opera, Otello. Această revizuire a constituit în fapt o încercare de probă pentru acest parteneriat care în final s-a dovedit a fi unul de succes. Corespondență voluminoasa dintre Verdi și Boito reprezintă o veritabilă și fascinantă șaga: treptat precautul compozitor, pedant și scrupulos cu toți libretiștii săi, a ajuns să aibă încredere în judecată mult mai tânărului sau colaborator. Principalei adăugiri adusă de Boito operei Simon Boccanegra și anume scenă Sălii de Consiliu (Actul I, scena 2
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ale expresiilor respective, v. alte trei exemple: "Cum asta, măi Chirică? Parcă vorbești de pe ceea lume. Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strânge atâta amar de grâu, că doar sute și mii de brațe trebuiesc acolo, nu șagă! Ș-apoi, numai pentru două sarcini de grâu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?" (Ion Creangă, "Povestea lui Stan Pățitul", în Amintiri din copilărie, p. 157); Dar Chirică era acum tocmai în iad și se desfăta la sânul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bauern Fakultäten (facultățile muncitorilor și țărânilor), apropiate școlilor de partid și fusese considerat reprezentantul prin excelență al „noii literaturi” din „cealaltă Germanie”; românul Pumnul și palmă al lui Dumitru Popescu, ultimul rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu”, se voise o adevarată șaga a activiștilor de partid, pentru ca, apoi, cărțile publicate după 1990 să dezvăluie mizeria utopiei. Avangarde și elite, intelectuali și cadre. Studiile privind fostele elite socialiste, noua clasa și nomenclatura au lăsat deschise o serie de probleme, revelatoare pentru statutul controversat
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atunci o palmă de loc. Dar acum se schimbă vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare, de la Iași până la Neamț. Căci nu vă pară șagă: de la Neamț până la Iași e câtu-i de la Iași până la Neamț". (I. Creangă "Amintiri din copilărie"). "Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalu, în care se oglindește cu mândrie Cetatea Neamțului de atâtea veacuri" (I.
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
na Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul unor episoade (Peneș Curcanul). În simplitatea și curățenia lor sufletească, acești luptători plecați de la coarnele plugului sunt niște viteji (Sergentul) și A. nu pregetă să le înalțe o odă (Odă ostașilor români). Printre ultimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
se putea să ocolească „Hanul Trei Sarmale”, unde erați atât de bine cunoscuți de Costache Luca hangiul și de coana Tinca hangița, care a dat nume și renume hanului cu cele trei sarmale puse pe masa mușteriilor, da’ sarmale nu șagă. Hangiul pirpiriu abia tăbârcea oalele cu vin vechi din pivnițele adânci. Eminescu, râzând tare, îi ieșea în cale, să-l ajute, pe când dumneata îl preveneai cu vorbele: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Apoi, în timp ce dumneavoastră adăstați să se lumineze
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut țara, i-am scurtat olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor. Ceilalți, dac-au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-au dat palme că s-au lăsat prostiți de un mucos, au vărsat fiere, au luat blana de oaie în spinare și, spăsiți, s-au ploconit behăind înaintea tronului. Behăiau ei, dar în sinea lor urlau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lăcrimează Alexa. A fost cumplit... Țin minte, ca azi... Isaia scuipă un alt mormânt, cu ură: Ușor-ușor, ne-a pus cu botu' pe labe, de nu mai sufla nimeni. Dac-am văzut și-am văzut că nu-i lucru de șagă cu "Domnul ista de fier", ne-am pus cenușă în cap, am luat blana de oaie în spinare, am îngenuncheat dinaintea tronului și-am căpătat iertare. Mârâiam noi pe-nfundate, dar de jucat jucam țonțoroiul cum ne cânta Vodă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
m-au încurajat: Hai cu noi că n-o să pățești nimic! Avem noi grijă de tine tot drumul dus și întors. M-au strigat la poartă și așa am ieșit în uliță, gata de atac. Mamei îi păru lucru de șagă, dar când văzu că se îngroașă treaba, m-a luat de mână și m-a adus în curte. Maria cu Valeria mă așteptau. M-am desprins din brațele mamei și i-am zis lăcrimând: Cum nu știi că azi începe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu fân amestecat cu paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
afaceri împreună. Putem să facem afaceri și acum, dacă ne înțelegem, spuse Kisel, oarecum în glumă; − Păi cum să nu ne înțelegem, dacă amândoi vorbim românește și avem interes de a vinde și cumpăra, răspunse și Ileana, cam tot în șagă; − Apăi bărbatul matale, Toader, a fost adineauri în prăvălia mea, vrea să cumpere haine pentru celălalt fecior, Mihai parcă a spus că-l cheamă. Nu avea bani destui, a spus să-i vând pe datorie că aduce banii mai târziu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]