6,513 matches
-
concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată, de altfel
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
ci "numai relațiile dintre știință și religie". Ediția românească a Dialogului despre cele două sisteme ale lumii, ptolemeic și copernician, cu un cuvant ănainte de Ștefan Bălan, nu se preocupă de aceste amănunte foarte importante. an plus, din textul efectiv șanț excluse unele pasaje. Sintaxa această nouă și arbitrară a expunerii denaturează, evident, sensul dezbaterii lui Galileu. Conținutul eseurilor lui Gh. Stratan e ănsăsi delimitarea și excluderea, prin operații precise, a erorilor de raportare la text. O precizare binevenită e și
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
incongruente an planul referințelor la descoperirile făcute de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină). Rezultatele cercetărilor sale șanț exprimate prin alți termeni, ca ^proporții^, ^rapoarte^ sau ^principii^, iar de cele mai multe ori, sub forma unor simple constatări (observații). ^Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din legitățile formulate lipsesc constantele, cum ar fi
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
patriotică a noii generații de decretei, făcută cu ajutorul unei istorii ăntoarse din condei, a rămas fără beneficiar. N-aș vrea ca vreun spirit mai prepuielnic să vadă an cele ce urmeaza acuzații mașcate de ceausism, fiindcă pur și simplu nu șanț mașcate. Cred că cei care vor să scape liceele de grija manualului de istorie editat la Sigma cerând sau recomandând eliminarea lui din competiție fac o greșeală ireparabila. an semnificații scandalul depășește cazul, cu sau fără voia autorilor săi. Adversarii
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de tăgada (dovedește mai multe, de fapt, dar ele șanț secundare, ăntre acestea existența unui naționalism desantat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi an public și de a vantura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidoșenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din panoplia științifică dar și din cea umanista. Dar așa, cu riscul de a simplifica prea mult, ambițiile mele șanț mult mai modeste: să citim această carte că pe un manual de ăntrebuintare al zaverei timpurilor noastre, ori că pe un tratat de conduită, nu an sensul prescriptiv al termenului, ci mai curand ca model și totodată consolare. Mesajul răspicat
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
sensul prescriptiv al termenului, ci mai curand ca model și totodată consolare. Mesajul răspicat al lui Kuhn, oricat de contestabil raționamentul prin care ajunge să al formuleze, ori de limitat domeniul la care e aplicabil, este că modificările de paradigmă șanț inevitabile. De ce șanț inevitabile e o ăntrebare interesantă, precum și foarte dificilă la un anumit nivel (unde Kuhn, au demonstrat-o mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
termenului, ci mai curand ca model și totodată consolare. Mesajul răspicat al lui Kuhn, oricat de contestabil raționamentul prin care ajunge să al formuleze, ori de limitat domeniul la care e aplicabil, este că modificările de paradigmă șanț inevitabile. De ce șanț inevitabile e o ăntrebare interesantă, precum și foarte dificilă la un anumit nivel (unde Kuhn, au demonstrat-o mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare mie, e chiar
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
Aristotel drept un amator nătăng. Nu cu mult mai bine ies, dintr-o astfel de confruntare a științei prezentului nostru cu aceea a veacurilor anterioare, Kepler, Descartes, ori Newton ănsusi. Și atunci, ănseamnă că științele, cel putin an tradiția Vestului, șanț un univers intelectual amnezic, ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la apariția lor? Sau ănseamnă că ne vedem confruntați cu o dilemă cel putin interesantă: aceea de a găsi o explicație pentru faptul că
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
teza centrală a acestui volum, cumva inspirată de anecdota cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții șanț de regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea lui Kuhn este ca, ăn cercetarea științifică se ajunge la o teorie anume nu pe baza unui ansamblu de definiții și reguli cu statut incontestabil și atemporal, ci mai curand
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
mai curand an virtutea unor exemple concrete, cu ajutorul unei serii de eșecuri și reușite. Un exemplu de problema rezolvată servește, ulterior, drept model de cercetare, iar legile pe care noi le socotim imuabile, se stabilesc deductiv, nu inductiv. Paradigmele științifice șanț, conform explicațiilor lui Kuhn, care mai tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
de cercetare, iar legile pe care noi le socotim imuabile, se stabilesc deductiv, nu inductiv. Paradigmele științifice șanț, conform explicațiilor lui Kuhn, care mai tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc cuvantul club conștientă de insolenta lui, ansa ca metaforă nu mi se pare deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
chiar una inevitabilă. Kuhn analizează pe larg felul an care se produce ea. Rețin aici doar două aspecte: rolul outsiderilor și acumularea de probleme nerezolvate. Convingerea lui Kuhn este ca o paradigmă nu ași arată slăbiciunile decat celor care nu șanț ănăuntrul ei (normal, aceia șanț convertiții). Altfel spus, outsiderilor. Sau, observă Kuhn, celor foarte tineri, care nu au avut vreme să interiorizeze normele paradigmei an vigoare. Pe de altă parte, cu cat numărul problemelor nerezolvate ăntr-o paradigmă se mărește, cu
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
pe larg felul an care se produce ea. Rețin aici doar două aspecte: rolul outsiderilor și acumularea de probleme nerezolvate. Convingerea lui Kuhn este ca o paradigmă nu ași arată slăbiciunile decat celor care nu șanț ănăuntrul ei (normal, aceia șanț convertiții). Altfel spus, outsiderilor. Sau, observă Kuhn, celor foarte tineri, care nu au avut vreme să interiorizeze normele paradigmei an vigoare. Pe de altă parte, cu cat numărul problemelor nerezolvate ăntr-o paradigmă se mărește, cu atat această ași pierde vigoarea
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
au avut vreme să interiorizeze normele paradigmei an vigoare. Pe de altă parte, cu cat numărul problemelor nerezolvate ăntr-o paradigmă se mărește, cu atat această ași pierde vigoarea și, implicit, si adepții. M-am oprit asupra acestor aspecte pentru că ele șanț, evident, pertinente pentru lumea an care trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la varsta autorilor (nu cei incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a spus că nu ar avea experiență didactica, și deci nu ar avea de unde ști ce e bine pentru ănvătămănt. Total greșit, ar spune Kuhn. Tocmai pentru că nu au experiență șanț cei mai nimeriți să facă trecerea la o altă paradigmă. Cat despre acumularea problemelor nerezolvate, că ele s-au strans ăntr-un teanc uriaș cat cerul nu o dovedește tocmai criză educației, pe care numai cine nu vrea nu o vede
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
chaude (1933): Se vede cum se lungesc cămpiile/ pe care le-nfloreste trifoiul stacojiu:/ o sărăcie aprigă/ usucă/ oasele craniene/ prin niște linii franțe ămbinate,/ palida cenusă-a unui Byron/ se vantura pe malul marilor;/ albele oscioare/ ale urechii lui Mallarmé/ șanț ascunse an tărăna din Valvins,/ postavul verde/ al hainei ămpăratului/ se destramă că spumă/ și inima lui Apollinaire/ ănfloreste-ntr-o mușcată roșie? (Poem glorios) (traducere Aurel Țîța). Să ăncercm a proiecta lumină poeticii după care se călăuzește bardul francez "microrealist" ănspre
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
ămpac cu mine cand scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu mai cred că a fost libertate/ an eul măzgălit pe fruntea poetului/ poate o slujbă de pomenire la ora
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
lăncezind an tărănă.../ Flamanda deșertăciune/ goana de vănt/ murmurănd/ dar vine o clipă tărzie ce-i drept/ de voie, si chiar de nevoie/ cand păcatele/ ar vrea să se spele!...// Numai lumină copacului de demult/ te mai poate ănduiosa. Bătrăne/ șanț singur/ ămi voi alunga singur frică/ cu simpatie/ dau și an scris. Jur/ pe singurătatea mea!" (Jur/pe singurătatea mea). Judecată ce devine și mai tăioasa an momentul an care se aplică - precum o ștampilă sarcastica - asupra unei epoci corupte
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
fervoare de dl. N.A.Ursu prin anii saizeci-saptezeci, iscând aprinse polemici și controverse, a sfârșit fără glorie, mai toți istoricii literări înclinând azi spre ipoteza Al. Russo. De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și calitatea opiniilor. Istoricul literar are dreptate când demonstrează că nuvelă Moș Nechifor Cotcariul e o capodoperă
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
iorghiste (la care se cuvine să adăugăm mică Introducere sintetică din 1929) cea dintâi, pomenita fără titlu și de G. Călinescu, e cea mai rezistentă. Și dacă cea despre secolul al XIX-lea mai prezintă, totuși, interes (deși scriitorii nu șanț tratați monografic), cea despre perioada modernă, chiar 1936, e de o cecitate sămănătorista compactă, nimic de aici neputând fi reținut decât, poate, ca necesitate de disociere polemică. Și, totuși, are dreptate dl. Liviu Leonte, istoria lui Iorga despre secolul al
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
național an artă e de când a apărut literatura modernă), lăudând, fără discernământ, scriitori inexistenți ("an comparație cu dl. Vasile Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o apere câtă vreme (un deceniu ăntreg) a mai scris an revista. Din cauza acestui partizanat
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
vole inverse se perdent, Un chant îl épuise: caché comme seule la mer Promène leș méduses cachées sous leurs cloches vertes. O adevarată performanță de fidelitate! an schimb, eminesciana Peste vârfuri are parte de o traducere an care nuanțele subtile șanț sacrificate muzicalității: Au-delà des cimes La lune au-delà des cimes passe, Tranquille la forêt bat să feuille, Parmi leș branches d^aulne m'accueille Mélancolique le cor de chasse. Plus lentement, plus en dehors, Plus lointain, toujours plus lointain, Mon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
când opoziția cere acest lucru, fără ca de fapt să-l dorească. Mult mai an serios a fost luată alianța dintre PDSR și Partida Rromilor, considerată de unii comentatori un mare succes politic al lui Ion Iliescu, ăn timp ce alții șanț de părere că asta va duce PDSR-ul la ănfrăngere la alegeri, din cauza creșterii valului de naționalism an România. Această creștere, sesizabila mai ales an presă, dar și an rândurile unora dintre partidele politice - a se vedea mesajul politic al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]