224 matches
-
experimentului va fi atins, iar noi vom deveni inutili, așa că vor Închide laboratorul. Ne-am făcut datoria, ne-am Împlinit menirea - de acum, rostul nostru a expirat, nu le mai folosim, existența noastră nu mai are sens, gata cu toată șandramaua, adio! - Centrul Încearcă să amâne cât mai mult momentul fatal, a intervenit doctorul Wagner. Și-a asumat misiunea salvării umanității, a acestei umanități, așa fabricată În scop științific cum e ea, și Înțelege s-o facă apelând la orice mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
modestia începe să fie asimilată lașității sau chiar prostiei. Imbecilul își transformă stagnarea în țel. Prostul este imun la entuziasm. Prostul nu are dioptrii pentru valoare. Prostul are pe creier un strat invulnerabil de șuncă. TIMP Timpul transforma trupul în șandrama, iar iubirea, în ironie. Ajutat de femei, timpul a surpat imperii. Hoții de timp ne răpesc resursa care nu se mai poate regenera A mai rămas în urma un mileniu. Timpul și-a făcut datoria. Ne zbatem între Scylla clipei și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu la ierarhie. Tinerețea are ceva din șiretenia sirenelor. O fi muntele nemuritor, dar furnica e vie ! Cu ochii pe trecut ori pe prezent lăsăm adesea prezentul neînfășat. Nu vă grăbiți ! Haosul oricum așteaptă. Încet - încet, timpul transformă trupul în șandrama, iar iubirea în ironie. La pensie ne rătăcim prin codrii marilor regrete. Viața nu stă pe loc. intră mereu într-o nouă etapă. La maturitate, sărutul calmează. Medicul mi-a mai dat șase luni de trăit, pentru că nu-i achitasem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
seamă, mai puțin agreabile, ce contrastau izbitor cu primele și care-l determină să renunțe definitiv la asemenea fantasmagorii. Era vorba de binecunoscutele periferii ale târgurilor, satelor și cătunelor mizere și sărăcăcioase; presărate cu dughene pestrițe, cu tot felul de șandramale mucegăite și maghernițe puchinoase, zoioase, pline de praf și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri de materiale aruncate de pe șantiere, cu cotețe puturoase, în care-și duceau traiul de-a valma diferite dobitoace și orătănii domestice, cu șandramale învelite cu bucăți de carton gudronat, tablă ruginită sau șindrilă putredă, înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe cei ce le
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
s-a oprit, undeva, la periferia orașului. Chiar cu ferestrele închise se simțea că energiile eoliene scăpaseră de sub control; bucăți de tablă, de carton asfaltat, saci vechi, țoale rupte, sumedenie de hârtii și fel de fel de hârburi, desprinse din șandramalele nevoiașilor de la marginea orașului și de prin grămezile de gunoaie depozitate de-a valma, zburau prin aer precum baloanele umplute cu gaze inerte în zilele de sărbătoare națională. Copacii, de pe drumul aproape paralel cu calea ferată, se încovoiau ritmic sub
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de piele ordonă celorlalți să intre. În vreme ce toți ne uitam nedumeriți la lacătul de pe ușă, șeful ne ceru să-l urmăm. Am dat colțul casei și, încălecînd o ușă scoasă din țîțîni pusă de a curmezișul, am pătruns într-o șandrama. Lumina cădea cu zgîrcenie pe patru oi care călcau niște ogrinji. De-acolo intrarăm într-o odăiță fără foc, lipită cu lut. Mirosea a aer înghețat. De sub oghealul din care se ițeau șomoioage de lînă, ne privea, speriat și mut
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a aer înghețat. De sub oghealul din care se ițeau șomoioage de lînă, ne privea, speriat și mut, un moșneag îmbrăcat în suman. Nu răspundea la nici o întrebare. Deodată își coborî picioarele goale, adună peste ele poalele sumanului și ieși în șandrama. Luîndu-se după bătrîn, șeful ne făcu semn să rămînem pe loc. În dreptul ferestrei, am auzit glasul neputincios al moșului răcnind: - Nu da, omule! Stăi, nu da!... Departe, în șesul Siretului, două case răzlețe se ițeau printre vișini desfrunziți. La una
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Mai zilele trecute, Ion Iliescu, îl știți dumneavoastră, bătrânelul acela de peste optzeci de ani, dar încă verde, care a fost președinte al României vreo două mandate și jumate, de când este pensionar, se duce unde îi trăsnește capul său de veche șandrama comunistă, cum îl numesc unii, care tare ar vrea să-i mănânce coliva, de se poate, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, și foarte musculoșii lei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ziarelor pupinbăsiste, care au și sărit în ajutorul șefului care-i plătește, susținând că Băsescu a spus că este trădător de neam și țară fiindcă așa a spus Iliescu, iar el a vrut doar s-o pârască presei pe bătrâna șandrama comunistă. Deci dacă e să tragem o concluzie, este clar ca lumina zilei, declară ziarul cu pricina, comunistul Iliescu e de vină și de data asta, huoo, comunistule, la zid cu tine! Jos labele tale comuniste de pe Băsescu, omul care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Moldovei. Singurul titlu datat în acest volum din 2005 este cel intitulat „Pleava”, cu referire directă la Basarabia. Pleava s-a băgat printre manifestanți la Chișinău, fâlfâind cuvinte mincinoase și făcând promisiuni perfide. În loc s-o vezi adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un fel de curte interioară. Clădirea din spate, un bloc cu două etaje, privea strâmb, cu găvanele ferestrelor sparte. Un loc totuși numai bun să te adăpostești de pericol ori de ploaie. Și chiar de frig, dacă puneai la socoteală șandramalele dintre bălării, pe care puteai să le faci surcele și să încropești un foc bunicel. Te gândești, spuse Costică Ologu, cu aerul că face o sugestie prea puțin obișnuită pentru unul ca el, așa neîntregi cum suntem, dacă ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ajungeați unde ați ajuns. Ea 2: Am ajuns acolo unde meritam. El n: Dar de ce să nu încercați o redresare, o salvare! Ea 2: Da' ce dracu' mai vrei să salvezi?! CE? Că nu mai ai ce salva! Sîntem o șandrama dărăpănată, compromisă pentru totdeauna! El n: (izbucnind și el) Dar nu-i adevărat! Asta e părerea lui! Ea 2: Ba e și-a mea! El n: Vorbești ca liniile din schema lui defetistă! (în continuare e pasionat, învăluitor, halucinant) Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a fiecărei localități urbane. Satele nu aveau atunci și nu au nici azi, decît rar, așa ceva. înainte de 1886, Bacăul, „o comună urbană” cu „peste 11 mii de suflete”, n-avea decît o „sahana” („zalhana”), de mărimea unui „șopron”, a unei „șandramale”, amplasată pe malul Bistriței, în care „se tăiau vitele cornute și mieii”.5) Memorialistul citat precizează că, în lipsa unui serviciu veterinar, vitele pentru tăiere erau aduse întîi la primărie. „Acolo, un om al primăriei sau altul tocmit pentru aceasta, înroșea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din produsele literare ale celor două epoci, mai pregnant în cele ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa de reacție în fața urîtului. Tema principală de discuție o constituia anarhia edilitară, proliferarea odată cu micul comerț a barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ei povestioara cu fecioara Mariah și norocul ce a pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri istorice ar fi cunoscute de urechile celor care își spun creștini, s-ar dărîma toată șandramaua și ar rămîne în picioare numai Sata-na gol pușcă ce i-ar îngrozi pe toți. Năravul era păstrat cu sfințenie - se putea altfel la ce sfințeau rabinii - pentru că îl găsim pe la anii 58 ai erei noastre amintit în 1, Corintieni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să rămînă neclintiții apostoli ai culturii române. Foarte grave sînt făcăturile liftelor care răcneau peste tot că i-a pocnit miracolul înțelepciunii! A venit timpul să le punem juvățul în gît și să-i tîrîm la dreapta jude- cată pentru că șandramaua lor ticluită cu atîta sîrg s-a făcut una cu pămîntul în fața adevărului. Diogio, ultimul conducător al rumunilor a avut în tăblița 73 o profeție foarte tristă, ori va învinge ori peste neamul său se va așeza întunericul. El știa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Practic, până în anul 1929, singura zonă din care administrația locală a reușit să „șteargă” orice urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni, de frică să nu se piardă sămânța. Edilitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni, de frică să nu se piardă sămânța. Edilitatea târgului nostru nu suferă cine știe ce, că au mai rămas câteva sute de șandramale păduchioase, semănate pe ici pe colo. Slavă Domnului! Pentru strada noastră <<centrală>> - bat-o pustia - sunt deajuns așa cum sunt. Ce, adicătelea? Ați vrea să fie chiar din cărămidă? Dar ce, Bacăul îi Paris, Londra sau Viena? Dacă n-aveți răbdare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
totalul de 30 de debitori de carne, doar șapte erau etnici români - Gh. P. Ionescu, Ion Rusei, Ion Vasiliu, Petru Raicu, Ion Manoliu, Vasile Condescu, Andrei Gheorghiu. Până în anul 1886 tăierea animalelor destinate consumului s-a realizat atât „sub o șandrama așezată lângă Bistrița, numită sahana”, cât și în gospodăriile personale ale locuitorilor. Începând cu anul 1886 administrația locală a dat în folosință un abator din lemn, construit tot pe malul drept al Bistriței. Inițial, acesta era împărțit în trei compartimente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pic de demnitate în mocirla compromisurilor. În schimb, grăjdarul Brană, devenit domnul Brănescu "milostivul" și ajuns ministru prin șantajele manevrate din culise de "conașul Valentin", servește drept paravan pentru scopul altruist al lui Pamfil, de distrugere din temelii a întregii șandramale politicianiste. Pe acest considerent, descoperim în Pamfil un personaj fără corespondent în dramaturgia caragialiană și în cea care are ca temă centrală politica. Eroul lui George Mihail Zamfirescu este un caz excepțional de "păpușar" în spectacolul politic pentru care scopul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în icoanele și cadența versurilor înmănunchiate în această carte, măreția zbuciumată și falnicul avânt al oamenilor muncii din timpul nostru, în țara noastră? Greu mi-ar veni să cred că nu! Iată cum își exprimă în timpul acestei mărturisiri a dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
necesare și universale?! Dar cum se simte insul care alege să fie instrument al minciunii? La început, agentul de marketing al minciunii, ca orice om onest, dă să se smulgă din țesătura imposturii. Instinctul moral pulsează viu și amenință prăbușirea șandramalei. Dorințele însă, pulsiunile chiar, anihilează acest instinct, îl biruie. Există atătea momente care ar putea fi de cotitură! De întoarcere la cenușiul blocant dar cel puțin neutru moral. Căte momente de cotitură, atătea ispite cărora le tot cade pradă bietul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]