227 matches
-
se ridică, dar nu Îndrăzni să Încalece. Mesaje cu săgeată sosiră dinspre Răsărit și dinspre Apus. Unul din Apărători i le Întinse căpitanului, care nu facu nici un gest să le ia. Peste partea de sud a pădurii pluti semnalul Cuceritorilor: Șarjă În adâncime, sub conducerea Marelui Maestru. Trupele lui Mahomed transmiteau și ele semnale. Cereau sprijin din spate. Armata Moldovei aștepta porunca voievodului. Voievodul aștepta decizia lui Oană. Oană privea În el Însuși. Clipele treceau greu. Se auziră noi semnale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întoarcerea lui Stefano, nimeni n-a mai putut să-i despartă. După miezul nopții atac simultan. Am permisiunea de a-l Însoți pe Ștefan. Nu văd mare lucru, dar se simte că totul e organizat excepțional. Semnale cu săgeți aprinse. Șarjă la sabie, fără nici un strigăt, luptă dură, seacă, cu sete de răzbunare. 1 septembrie. În zori. Avansarea continuă spre sud. Mahomed nu e nicăieri. La cinci ceasuri călare ne așteaptă un baraj de ieniceri, cu șanțuri de apărare și țepușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
va vedea, oare, acest om săgeata luminoasă pe care el o însoțește cu aceeași viteză de deplasare? Cel interogat își înlănțui îndelung tăcerea proprie cu muțenia restrânsei societăți din livingul spațios. În cele din urmă, își luă inima în dinți, șarjând cu disperarea sinucigașului: Păi ca pe un spațiu gol... Altfel zis, ca pe un spațiu neocupat de nimic... Ca pe un spațiu vid, găsi el un mai academic enunț. Pe undeva, el o va vedea precum un spic de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care miroase a praf de bibliotecă. Și cărțile pe care le-am citit, și competența noastră ne-ar fi permis așa ceva. Ne-am fi ascuns încă o dată după text, am fi operat într-un registru septic și impersonal, am fi șarjat cu citate din literatura de specialitate, am mai fi trecut un titlu la CV... În vremea asta, ce facem noi, frate „frate, te cunosc din ’97!”? Ne scufundăm în zoaiele vieții, asta facem. Nu suntem noi „ctitorii bibliotecii naționale”, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din romanul Crucișătorul M.O.B”. Jacques G. Costin își subintitulează „fabula” Bîrna și paiul: „Proect de roman pentru sfîrșitul săptămînei engleze”. „Absint anonim, proza experimentală erotizantă și „toxicomană” a lui G. Mănciulescu (necitat de nici un comentator al avangardei noastre), șarjează caricatural stereotipiile prozei „înalte” și a literaturii „clasice” de dragoste, lansează autoironii burlești („Ultima și cea mai deplorabilă secrețiune a creierului meu este domnul Habacuc”) și, după grotești peregrinări prin universul prostituatelor, agrementate cu episoade narcomane, își abandonează eroul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mistica cursului scurt de materialism-dialectic să devină pe viață prim-secretari. Deasupra Împotrivitorului, cârd de norișori gri-trandafirii, mânați de la spate de suflul unor guri nevăzute, sinchisindu-se doar de-a face umbră Stăpânului actual al Lumii și al Pământului. Când șarjă peste Combinatul poligrafic "Casa Scînteii", has-Satan se abătu un moment pentru a se marghioli cu poporul de linotipiste, încurcînd calandrele, întunecînd zincurile, gripând rotativele, furând până și frișca "indicațiilor prețioase" ale Conducătorului Statului, răspândite din belșug în paginile mustind de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Va fi oare tot posesorul de calviție sau altcineva, superiorul lui, bossul, stăpânul? Cum se va desfășura dialogul? Și unde? Chiar așa, unde? Aici? În altă parte, la alt etaj, Într-un birou, Într-o cameră de tortură? Sigur, exageram, șarjam - nu suntem În Evul Mediu, ce naiba! Butuc, ghilotină, autodafé - să fim sobri, un glonte bine țintit În frunte, cavalerește, rezolvă problema simplu și eficient, faptul că se Întâmplă În dormitor, la toaletă sau pe coridor nu mai contează... Ba, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se știe, dar, pentru orice eventualitate, a primit În dotare un pistol militar și o dischetă civilă cu care să-i Învețe minte pe dușmani, oricine ar fi ei și oriunde s-ar afla. Mai e cazul să precizez că șarjam și Încercam să fiu ironic ca să nu mă las cuprins de starea de nesiguranță care Îmi dădea iarăși târcoale? Unde o fi plecat Eveline? Nu contează. Oricum, undeva În afara Centrului, după toate probabilitățile. O fi de bine? După cum arăta persoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Dar nu, zgomotul pașilor lor se stingea Încet-Încet, așa Încât am avut curajul să scoatem capetele și să-i urmărim. S-au oprit În dreptul uneia dintre ușile acelea tip hală industrială, iar glasul lui Zoran s-a auzit limpede, pentru că omul șarja teatral enunțul unei invitații ceremonioase: - Poftim, e rândul tău... A urmat o pauză scurtă, de parcă celălalt ar fi reflectat la ce trebuie să spună. - Time is money, a rostit la fel de teatral, ca și când ar fi spus to be or not to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și flămînd, Blegul constituia ținta batjocurii copiilor din sat. Uneori era înconjurat de prichindei, fiecare avînd cîte un ciomag în mînă și începea jocul sadic, care consta în a-l otînji pe Blegul. Speriat, disperat, potaia încerca să fugă și șarja într-o anumită direcție, aș zice cu ochii închiși. Dracii de copii nu erau proști și dirijau ciomegile cu destulă precizie și forță astfel încît Blegul încasa destul atunci cînd spărgea blocada. Afurisiții de pezevenghi țipau de bucurie cînd nimereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prinți. În vârful celui mai înalt deal stătea tatăl, călare pe un cal negru. Îi urmărea cu privirea pe cei doi fii preferați. Hsien Feng era îmbrăcat cu o robă din mătase violet, iar prințul Kung era în alb. Kung șarja înainte și înapoi. Animalele cădeau una după alta în fața săgeților sale. Gărzile aclamau. La prânz, sunetul trompetei îi chemă înapoi pe vânători. Prinții prezentară pe rând tatălui lor animalele pe care le răpuseseră. Prințul Kung avea douăzeci și opt. Chipul său frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și autorul, dar În registre diferite. Ambii sînt niște "observatori acerbi ai realității contemporane" (p. 21) Daniel 1 cîștigă foarte bine din spectacole scandaloase În care atacă toate tabuurile etice și politice ale epocii, așa cum face mereu scriitorul. Titlurile sînt șarjate, teribiliste, ca de pildă: Preferăm tîrfele palestiniene" sau "Paște-mi fîșia Gaza!" Cinic și totuși depresiv, consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
el a conceput ca dramă să devină comedie după o lună”. De altfel, mai ales spectacolele comice sunt cele ce se degradează mai ușor, se deteriorează sub influența publicului: actorii se lasă „duși de val” văzând reacțiile spectatorilor și, adesea, șarjează, încercând să satisfacă un public care, cred ei, e tot mai dornic de efecte comice. Regizorul are datoria de a opri la timp convertirea seducției în corupere. Pe de altă parte, supravegherea de parcurs urmărește să protejeze spectacolul de eroziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prin sonoritate, prin imixtiunea asociațiilor de idei) nu sunt indiferente; în operele comice sunt, de regulă, folosite nume care să semene cu personajul și să-l caracterizeze: prin conținut noțional; prin asociații cu medii comice; etc.; unele nume sunt exagerate, șarjate; ex.: Trahanache, Cațavencu, Ipingescu, Sandu Napoilă etc. Alte niveluri: - morfologic: adjective, substantive, verbe, grade de comparație, etc.; - sintactic: construcții sintactice specifice, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. conduita, atitudinea față de viață, concepția despre lume, familie, natură, etc.; 2. condiția personajului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
studenților 92. Și aceasta deși unul dintre fondatorii Universității Noi, Edmond Picard, critică vehement prin ianuarie - februarie 1894, în "Journal des Tribunaux", activitatea Consiliului de Administrație al Universității Libere 93. Fiind adept al unei libertăți academice și administrative totale, acesta șarja în "L'Étoile Belge" din 25 februarie 1899 spunând că Universitatea Nouă "nu avea nici reglementări, nici vreun sistem anume de vot în cadrul corpului profesoral și nu ar fi avut nici Rector (care, adăugăm noi, la acea vreme era Guillaume
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a contrabalansa concurența" făcută de Cațafany cu librăria și tipografia sa. „Apare la zile mari, ori de câte ori Costache Rahmil își ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
elemente în industria constructoare de mașini, etc. Acestea sunt greu recuperabile, fiecare material din piesele ar trebui recuperate electrochimic. De obicei bucșele de bronz care sunt introduse în repere de fier nu se mai recuperează, la topire metalele respective impurifică șarja de fier. Se adaugă unele materiale ce scor aceste metale în zgură, aruncînd aceste metale. Industrializarea lemnului De obicei lemnul utilizat la ferestre și la uși ce se găsește fie sub formă simplă fie prelucrat (multistrat, furnir) nu se mai
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
prostia sentimentală, omul simplu se supără fără măsură, de cîte ori pare să o confirme, omul se bucură și se topește într-un optimism duios. Pe asemenea supărări și bucurii se întemeiază atitudinile estetice, morale și politice ale mulțimilor". Este șarjată politica științifică promovată de Marx și materialismul său economic, pentru care raporturile politice depind exclusiv de felul producției, ecuație în care nu sînt cuprinse și sentimentele. "În artă ca și în politică sentimentalismul primează. Arta curentă nu poate fi estetică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atât de des în femei ridicolul semicivilizației. 1 Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 225. 2 Proză, p. 583 ăConstantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui, IIIÎ. În Muza de la Burdujăni C. Negruzzi, ca și Alecsandri în "teatrul" său, se arată critic, șarjând însă ca și Alecsandri (care a fost puntea de trecere între școala veche critică și junimism), pentru că Negruzzi nu înțelegea fatalitatea fenomenului pe care îl zugrăvea, pentru că nu avea încredere în efectele civilizației introduse pe pământul românesc - pentru că era junimist
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prelevării (denumirea obiectivului, adresa): 2. Data prelevării: 3. Cine dispune prelevarea (numele și prenumele inspectorului de specialitate din cadrul Inspectoratului Județean în Construcții/Inspectoratului în Construcții București (IJC/ICB): 4. Datele de identificare a produsului (denumirea materialului, producător, nr. lot, nr. șarjă, data fabricației): 5. Caracteristici eșantioane (dimensiuni, greutate, nr. eșantioane): 6. Denumirea încercărilor ce urmează a se efectua: 7. Datele de identificare a laboratorului care efectuează încercările: 8. Persoanele participante la prelevare (din partea unității controlate): SEMNĂTURI Din partea IJC/ICB: Calitatea) │ (Numele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235197_a_236526]
-
culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii diverselor cunoștințe. Discursul istoriografic nu se mai poate susține pe hegemonia celor două instanțe de cunoaștere (semiotica și hermeneutica), șarjate de un fenomen intelectual precum Linguistic Turn. De asemenea, nu se mai poate susține pe imperativul categoric al unui adevăr istoric empiric. În schimb, se poate susține pe o atitudine de genul celei adoptate de Foucault, care își prezenta poziția
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
burghezia ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei, pref. A. C. Cuza, București, 1924; Măști, îngr. G. Pienescu, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Teatralitatea teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
umor" să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de slăbiciuni și gafe, de a lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui mic humor. Dacă depășește totuși un prag și întîmpină cusururile sezisate ca pe niște vicii, dacă glumele sale se preschimbă în veritabile vituperări, "țintele" acestora fiind denunțate ca singure și grav răspunzătoare de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de un curent prezent și în Anglia, dar mai ales în Rusia, unde așa-numitul narodnicestvo cunoscuse între 1870 și 1885 o amploare extraordinară. O prezentare mai detaliată a acestor mișcări o face în „Adevărul”, de astă dată în antiteză șarjată cu comportamentul tineretului intelectual român, inclusiv cel socialist, totul culminând într-o expunere vibrantă a crezului propriu. Prioritatea vădită a obiectivului privitor la intelectualitate îl determină să treacă imediat la propovăduirea lui, pentru care găsise și o tribună adecvată, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
mare măsură în primele cinci volume, este ratată parțial în ultimele trei, experiența politică recentă a autorului suscitându-i o pornire pătimașă, resentimentară. Din cauza acesteia, tarele societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați și prieteni vechi, sunt șarjate nejustificat, capătă deseori o înfățișare grotescă. Pe acest fond și Vania Răutu, cu moralitatea lui perfectă, devine neverosimil, textul acuzând un flagrant parti-pris auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]