513 matches
-
cuvinte sunt: ciocoiul, „tiranii / crescuți în ritul drăcesc”; clanul grotesc, ipocriți, „șarlatanii trădători de țară”, „criminale eresuri” - dar și „avalanșă de himere” și „inefabile chemări”. În legătură cu aceștia, poetul se exprimă fără milă: „Mulți criticăm pe stradă și pe „post” / Pe șarlatanii trădători de țară / Dar îi votăm tăcuți și fără rost / Pe veneticii impuși din afară...” (Lamentări). I-atâta obidă, atâta revoltă în glasul poetului protestatar! Dar puțini mai sunt poeții din ziua de azi care au curajul acesta de a
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut în infinit / De admirat gândirea fără pravili / Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii generali” și de șarlatani care „Au vândut brazde de ogor”, pe câtă vreme „Destinele nu sfârșesc singulare, / Căci au ecou în hău de frământări / Cât soarele pe ceruri mai răsare / Ne amăgim cu false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
vorbeau de acest profet al iudeilor. N-am dat atenție numelui său fiindcă ,,profeți” de genul ăsta găsești cam peste tot și auzi de ei cam pe ori unde te duci. Și la Roma după cum știți... întâlnești tot felul de șarlatani care-ți oferă servicii și îți spun viitorul, trecutul, iar despre prezent ce să spun... abia așteaptă să-ți golească punga! După cum bine știți, mai sunt și tot felul de ,,oracole” care te-ndeamnă ce să faci și cum să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
magistrul Simbinacus se grăbea să o depene și cineva făcu din nou semn către muzicanți să cânte și mai încet. -Era deci pe vremea când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sută cincizeci de denari pe lună iar un soldat cam douăzeci de denari. E adevărat că cei mai mulți dintre meșteșugari câștigau destul de puțin, zece - cinsprezece denari, însă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
că spionarea clientelei care îi călca placul putea să-i aducă mult mai repede succesul, bogăția și să facă renume așezământului său. Iată cum acționa. Clientul care dorea serviciile sale nu era primit imediat acolo, ci după o programare prealabilă, șarlatanul nostru cerându-și iertare că e foarte ocupat cu alți clienți, că nu are timp, și alte asemenea scuze. Era de fapt o lucrare cu două bătăi. Prima era că cel care cerea serviciile acestui haruspex era nemulțumit de faptul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
inerției își are analogia sa în lumea morală, în lenea intelectuală a cititorilor de gazete și că oamenii se măgulesc a fi gândit singuri și a se fi convins când ei n-au fost decât amăgiți pe neștiute de către niște șarlatani politici. Am afirmat că instituțiile liberale de azi sânt în cea mai mare parte opera partidului conservator. "Romînul" o contestă. Cel ce afirmă cată să probeze. Deci vom proba. Se știe că în Moldova nu există roșii. Liberalii de acolo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune mâna pe visteria țării. Minciuna, calomnia, toate sânt bune pentru dânșii, orice armă este permisă celui care cutreieră cârciumele și cafenelele spre a agita... Sânt agitatori fără scrupul, șarlatani politici. Când dar, după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca asemenea motive pentru o retragere generală s-ar afla în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
așa? Tocmai într-un asemenea context a ajuns în fața judecătorilor renumitul savant profesor Julius Zimberlan. Păi, dacă și o personalitate de o asemenea faimă recurge la plagiat, atunci la ce să te aștepți de la un simplu doctorand ori a unui șarlatan notoriu? În privința aceasta, atât structurile oficiale juridice și academice, cât și opinia publică se afla într-un acord perfect, încât s-a decis ca procesul profesorului Zimberlan să fie public și mediatizat pe măsură: trebuia dat un exemplu limpede că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
când în când, observatorul moral (în fapt, criticul literar) îi sancționează cu severitate. Așa procedează exegetul în cazul lui Moș Nichifor Coțcariul, cunoscutul personaj, deliciul multor critici. Pentru moralistul sever care este C., harabagiul Nichifor este un personaj negativ, un șarlatan - cum îi spune și numele -, un șmecher, un seducător de profesie care, pe deasupra, mai și trăncănește. Nu-i un soț exemplar și ingratitudinea lui conjugală, zice criticul, „este josnică și crudă” pentru că își ponegrește „în așa hal soția”. Din această
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
timpul în glume insipide și inepte cancanuri. Dând din coate și pândind oportunitățile care convin lipsei lui de scrupule, tuciuriul Sofronie Lăzărescu se cocoață din treaptă în treaptă, ajungând cogeamite deputat. Nimeni și nimic nu-l mai clintește apoi pe șarlatan, chiar dacă, dezmeticiți într-un târziu, fraieriții sar să-l demaște. Arivistul, încă o „mască” pentru „muzeul” pe care C. și-l dorea vizitat măcar pe timp urât. Cu o documentare minuțioasă, dar și cu o economicoasă investiție de fantezie, C.
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
ale artei religioase bizantine: poemul-„icoană”, stilizare care își subliniază propria convenție estetică (în special refuzul perspectivei: cale a spiritualizării și a idealizării, la antipodul tratării realiste). Pitorescul galeriei de portrete ale deținuților din arghezienele Flori de mucigai (1931), de la șarlatani și escroci ca Lache sau cel din Candori la senzualele Rada și Tinca, ori „Fătălăul”, cu ambiguitatea lui anatomică, altfel, „tâlhar de drumul mare”, sau revoltatul Ion Ion, mortul cu lumina satului în ochii deschiși, narativitatea mulată pe tipare folclorice
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
empatic, care să-i ajute la ușurarea simptomelor, să se concentreze pe potențiala sursă a problemei și să-i învețe cum să îndure constrângerile vieții, acești pacienți afectați se întorc tot mai mult spre medicina alternativă, căzând adesea pradă unor șarlatani. Pacientul sofisticat, care nu cade în capcana reclamelor exagerate, nici nu sucombă în fața toanelor medicinii, va putea, credem, să stăpânească arta navigației prin sistemul nostru de sănătate, care este departe de perfecțiune. Medicul se angajează într-un act de descoperire
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
om bogat sau puternic căci dac-ar fi sărac n-ar băga nimenea-n seamă ceea ce zice. C-un glas de argint se cântă bine și cu-n bot de aur se vorbește și mai bine. - Acum, d-lor, urmă șarlatanul, să se ducă domnii cari nu sânt vulturi la inteligență; ei n-au ce căuta aici. Cum așa? Nimeni nu se duce? Toți stau pe loc? {EminescuOpVIII 594} În adevăr nimeni nu se duse, căci nimeni nu voia să aibă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 594} În adevăr nimeni nu se duse, căci nimeni nu voia să aibă atâta minte de a recunoaște că nu e cu minte ci, din contra, fiecare avea mare stimă pentru mintea sa și opinie mare despre sine. Deodată șarlatanul trase de-un căpăstru prost și apăru...? cel mai prost dintre toate dobitoacele. A rosti numele lui e o insultă. Aici vedeți d-lor - strigă șarlatanul - un vultur, un vultur în privirea calităților lui strălucitoare, la gândul și la grai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
contra, fiecare avea mare stimă pentru mintea sa și opinie mare despre sine. Deodată șarlatanul trase de-un căpăstru prost și apăru...? cel mai prost dintre toate dobitoacele. A rosti numele lui e o insultă. Aici vedeți d-lor - strigă șarlatanul - un vultur, un vultur în privirea calităților lui strălucitoare, la gândul și la grai. Să nu-i abată cuiva de-a zice altfel, căci rea părere ne-am face despre mintea lui. - Să n-am parte - zise unul - dacă nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Taci molcum, zise lovindu-l cu cotul un prieten, vrei să te faci de batjocură? N-ai voie să spui altceva decât că e vultur, chiar dac-ai crede contrariul. Crede ce vrei, numai zi ca noi! - Nu observați, strigă șarlatanul, finețele ce le produce? Cine nu le-ar pricepe și nu le-ar simți ar trebui să fie lipsit de orice scânteie de geniu! - Admirabil, strigă un bacalaureat. Ce mari gîndiri! Escelentisim! Ce sentențe! Voi să le scriu. Ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar o vorbă n-a dat din el de care ar fi fost ceva și noi l-am aplaudat! Ce mai la deal la vale? Măgar a fost și merităm să ni se puie șeaua-n spinare în locul lui. Dar șarlatanul ieși din nou la maidan și promise o altă minune, și mai mare. - Acuma, zise el, nu veți vedea nimic mai mult, nimic mai puțin decât un uriaș vestit în toată lumea pe lângă care cei mai mari uriași sânt pitici. Cată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nolem esse medicus sine opio. în prima jumătate a secolului al XIX-lea, farmacistul transilvă- nean J.M. Honigberger susținea că memoria lui Sydenham „ar trebui respectată” și, în plus, ar trebui protejată de cei care l-au stigmatizat numindu-l „șarlatan și criminal”. Honigberger avea această poziție empatică fiind, la rândul său, un opioterapeut convins. „Opiumul e în Europa, ca și în India - scria el -, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (62, pp. 108, 308). De fapt, în Europa, conform
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
esplică fără nici o îndoială existența partidului roșu în țară. Sub domnia altor vederi economice decât acelea ale absolutului liber-schimb fiecare și-ar fi găsit o ocupație conformă cu teapa lui intelectuală, și erau toți oameni onorabili în loc de-a fi șarlatani politici. Boala economică e așadar în mare parte genitoarea păturei de paraziți sociali avizați la banul public; prin lipsa unei piețe în care să-și ofere brațele acești oameni au fost siliți a se constitui în societate de esploatare a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcut de când lumea nimic decât negustorie de vorbe, nefolositoare nimărui, ci numai celui ce le debitează. E în adevăr o nenorocire pentru România de-a vedea cum convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni popularitate. S-a vorbit de starea mizerabilă a țăranului și există în adevăr capete în țară cari au combinat un sistem întreg de măsuri de reformă socială pentru a ridica nivelul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și există în adevăr capete în țară cari au combinat un sistem întreg de măsuri de reformă socială pentru a ridica nivelul economic și cel intelectual al țăranului. După ce noi înșine am lucrat ani întregi în această direcție, vine un șarlatan de rând, d. C. A. Rosetti, și se-ncearcă a realiza, prin circulare demagogice, lucruri pe cari nu e în stare nici a le pricepe. De ani întregi vorbim în contra sistemului de liber-schimb absolut, această cauză unică a decăderii industriei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
A. Rosetti, și se-ncearcă a realiza, prin circulare demagogice, lucruri pe cari nu e în stare nici a le pricepe. De ani întregi vorbim în contra sistemului de liber-schimb absolut, această cauză unică a decăderii industriei și meseriilor, și alți șarlatani, neînțelegînd nici cauzele, nici natura lucrului, se leagă de niște simptome exterioare ale răului și vor să le lecuiască prin cataplasme de circulare platonice. Oameni pe cari nu-i durea nici capul de soarta țăranului, de soarta meseriilor sau. a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
criminali, nimeni nu va face o imputare noului ministru; este o onoare pentru dânsul dacă, plecând de la începuturi așa de grozave, a știut să se urce unde este. Dar ca literat d. Challemel - lacour, cu tot talentul său, este un șarlatan. El a trăit în Germania și în Elveția, cunoaște literatura germană și filozofia, ceea ce face pe cineva să fie în Franța numaidecât un bărbat celebru, un "filozof". Ceea ce povestește domnia sa compatrioților săi despre relațiunile sale cu Arthur Schopenhauer este o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-l treci cu vederea de sute de ori și în [ale] cărui încercări slabe de diletant arăți cu rece prețuire de nimic, jumătate ironic, jumătate cu milă. Acest air distingue față cu meritul adevărat e o apucătură cunoscută a tuturor șarlatanilor călări și pe jos, dar își ajunge pururea scopul față cu capete slabe. Distins, fastidios, desprețuitor... Arată mândri și nemulțumiți: Îmi par de bun neam și din bună familie. Nu-i ajungi cu prăjina la nas. ["PRIMI INTER PARES... 2257
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]