9,251 matches
-
ca un arc deasupra unei prăpăstii piezișe și-mi lingeam pieptul cu limba unei pisici fosforescente venită în vizită dintr-o viață glorioasă de altădată și-mi stîrneam durere roșietic-amăruie și nespus de fragedă lăsîndu-mă mușcat de un fel de șarpe boa cu dinți ferăstrău domnița poesie continua să facă rondul matinal cu pași fermi de cristal mă privea pesemne din cînd în cînd cu obrazul ei fără ochi și mă încuraja să rezist în picioarele ei saboții albaștri scînteiau de-
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
albeau cu laptele lor irupînd în văzduh la orele cele mai prielnice ale nopților și-ale zilelor și țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu se pupau pe obraji pe iriși pe pleoape ori se-ncolăceau ca șerpii nemuritori pe după nouri pe după virgine păduri și ape pe după oceane intens învolburate și țîțele ei la plus și la minus aveau toate culorile furate și aveau topite filele în capodopere scufundate și țîțele ei îmi înghițeau cu blană cu gheare
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
pe orbul, voiam să mai și trăiesc, nu doar să parcurg niște partituri știute. Dar pietricenenii aveau semnele lor pentru viitorul apropiat. Niște copii ce se "scăldau" în nisipul fierbinte, ca găinile, găsiseră pe prundișul uscat corpul fără viață al șarpelui negru. Ciudata vietate aproape că n-o apuca nimeni de două ori într-o viață, n-o văzuse nimeni vie. Toți spuneau că e "cât coporia coasei", așa și era de lung și de gros, avea pete galben-portocalii pe corp
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
poștarii a fost acela de a sugera posibilitatea rezolvării unui diferend juridic de talia delimitării maritime în Marea Neagră prin diviziunea egală a sumei contestate. Aici a fost necesar să se aibă în vedere coastele relevante,punctele de referință, prezența Insulei Șerpilor în zona de delimitare,prevederile convenției ONU privind dreptul mării, istoricul problemei etc. Pe scurt, jocurile acestea, desi foarte interesante, ar putea să nu se aplice atât de ușor “în everyday life” (așa cum promite cartea). Oricum, mulțumim Dragoș pentru blog
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
sătură de dat palme și începu să-l joace în picioare, să-l piseze ca și când ar fi jucat tontoroiul într-un singur loc, pe un nod de pământ. Și nodul de pământ care țipa și blestema, ca din gură de șarpe, era Gicu "hoțomanu, țârcovnicu și hoțomanu". Deodată i se făcu negru în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Emil Brumaru Sînt fericit Dimov, sînt fericit, Rondelurile tale-mi plac ca roua Pudrînd în zori bombatul infinit. Doar țîțele fetițelor de-a noua Au frăgezimea lor de fruct oprit. Oh! le diger precum un șarpe boa! Sînt fericit, Dimov, sînt fericit, Rondelurile tale-mi plac ca roua. Deci în bufetul ,Zimbrul" stau topit În timp ce-afară cu migală plou-a Femeie cu trecutul țîrîit Într-un ciorap. Îmi vine să strig: O-U-A! Sînt fericit, Dimov
Sînt fericit, Dimov, sînt fericit... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11384_a_12709]
-
catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu prisos. Versul
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
snop de raze o zoaie fetidă din transpirația fricii. Lumea atârnă ca o bagatelă ca un ciorchine cuvântul ca zmeura proliferându-și aroma urcând pe aracul cunoștinței răului & binelui oarecum acrișor mărul devastat omonim în femeie rotund și amicul ei șarpele șuierând voios vânzătorul de mere crude lipsite de fond și de gust.
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride printre bolovanii smulși din cer mâlul veninului se încolăcește pe propria încolăcire Lipitori Asexuate și Șarpele Galbin în jurul crucii sapă ritualul în trupuri blestemul III. ouăle de Paști s-au spart fără plod apele de primăvară se gândesc la trecătorul cu fragi însângerați înaintează pe podul invizibil ține lipită vioara de grumazul îndoit inimă albastră lăutarul
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
vine asupra Popoarelor ce s-au lepădat de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată datu-v-am vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrășmașului, și nimic nu vă va aduce vătămare". înger Veghează în înaltul Cerului Duhul Sfânt Porumbelul - și de-a stânga și de-a dreapta Aripile lui; mult mai jos Prinde formă lumina Prinde contur
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
ce cuvânt Totul a pornit de la o eroare firma Rembrandt are șase nuanțe de alb le scriu: dar domnul Paul ce face? ,șade la dânsul în birou dezghioacă hălci de poem șase pe zi" sigur El s-a jucat cu șerpii el cu securile el până a sclipit ca ele și a izbit cu țeasta în mesteacănul din Carelia să iasă ovreiul cel viu și să mestece coiful El și-n vremea asta eu trăgeam din răsputeri de țâțele mamei mă
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
traistă Pe spatele curcubeului cu șapte raze urcă un schelet de om, în oasele dreptei cu o traistă din care se vede un copilaș strâns - creștetul său mai alb ca zăpada; pe solzii luminoși ai culorilor pe unduitoarea piele a șarpelui scheletul calcă, a ajuns cu oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
ce mi-o înșurubasem din fragedă maturitate pe umeri, fără scrupule, declarîndu-le tuturor că am creieri înăuntru... ohoho!... sînt doldora de creieri... da, cinic, dom'le! am substanță cenușie cît pentru o mulțime... neuroni... chestii gînditoare rapid, cît ar găuri șerpii sălbatici prin apă, cît ai improviza dulce introducerea unei trompe de flutur într-o corolă... alo! strigă... dumneata bați cîmpii!... ne fraierești!... Și n-am mai vorbit o vreme... apoi iar... Mi-am șoptit că trebuie să fiu calm (nu
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
împlinit poruncile în pâcla artificială a lucrurilor. Eu dorm în orașul industrial și al "domeniilor conexe". Iar plopii sunt martorii unei înfrângeri. Casa apune, la umbra globului crizantemelor albe ca niște sâni. Dintr-un bob uriaș de strugure mov. Un șarpe cu gură la ambele capete ține lumea consubstanțială cu Lumea. Am scris toate acestea din nefericire De Sfântul Ioan, 7 ian. 2005
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe - Lebăda-i străpunsă e nebună Cosânzeana - stă în piatră-ascunsă... unde-i Sculptor - Făt-Frumosul - cu mâna-i vrăjită din stânci iar iubita-și scoată - lumii iar trezită? LĂMURIRE (16 August 2016 - Sfinții Martiri Brâncoveni
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături și-n frunzișul greu dați-mi ce-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în floarea
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături și-n frunzișul greu dați-mi ce-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în floarea nebună nu vreau fericiri ci doar dumiriri și nu vreau lumină doar inimă crină iele din stejar zvârliți-mă-n jar cruțați-mi și truda de-a fi iarăși Iuda ARDEAL
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
bărbat prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
mai târziu M. Kogâlniceanu. Chiar și acțiunile concertate ale lui Dimitrie Cantemir (domnitorul Moldovei) și Constantin Brâncoveanul (domnitorul Munteniei) la 1711 aveau același scop, drept că miza pe ruși a lui D. Cantemir a fost una greșită „...Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să spună despre țarul Petru I cu amărăciune marele cărturar mai târziu. Iată că acum mercenarii istorici au primit învoirea să se adâncească până în
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
ș.a.) pe lângă miliardul furat. Astfel Rusia, într-un mod ingenios, a inventat această formulă ca noi, pe banii noștri să scoatem din impas acest Kaliningrad al ei. Aceasta este misiunea calului troian Dodon - sa „reglementeze” diferendul transnistrean. „Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să constate cu mâhnire (cam întârziată!) marele nostru cărturar D. Cantemir despre aventura țarului Petru I din 1711. Va fi în stare cândva acest
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
și necuprinsa „Moarte”: „Urletul numelui de femeie/ Se strigă sus omenește/ Încearcă să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii și șerpii cu clopoței/ Creierul lui se odihnește în veghea/ Pradei insectelor/ Sunetele gliei căzute nemilos/ Peste fizicul putrezit/ Iar copiii aleargă ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a dreptul furtunoasă
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
tinerețe. Ceea ce s-a întâmplat în România după revoluție, a fost similar cu a da liber omului la fructul interzis din grădina Edenului. Dar cel care se bucură de această dată, de acest impuls irațional al omului modern, nu este șarpele corupător, ci răul în sine, care a reușit să atragă de partea lui, milioane de adepți, căci fructul interzis este mai savuros decât oricare altul, iar omul ca fel de a fi, deține o încăpățânare fără limite și face întotdeauna
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
de figuri închide Arghezi între pagini, de figuri în a căror creionare în lumină recunoști, necăznit, tușele întunecate ale Florilor de mucigai: Era un personaj de-o șchioapă, încins cu curea aspră, cu barba pînă la genunchi - deștept ca un șarpe, înțelept ca o carte veche cu copci și bun, bun ca un miel cărunt." Un loc al întîlnirilor sînt, de bună seamă, Bucureștii (pluralul îl impune Arghezi, cu insistență), tîrg pestriț, unde varietatea încîntă și face cu neputință plictisul marilor
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
cât vei trăi. Ține-te bine, însă! Primii aceste sfaturi ca o glumă din partea compa triotului meu și, clătinând din cap, drept semn de îndoială, mă aruncai în cutie, strigând la poștaș: - allons! Deodată căruța fugi de sub mine ca un șarpe! iar eu, făcând în aer o tumbă neașteptată, mă trezii pe pavea. Ce se întâmplase? nu știu. Atâta numai îmi aduc aminte că, în vreme cât m-am sculat din colb, amețit și zdruncinat, echipajul meu se făcuse nevăzut(...) La
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]