765 matches
-
este dispus să moară pentru o cauză ce nu îi aparține. În timpul unui atac își înscenează moartea și dezertează, conștient că va trebui să trăiască uitându-și obârșia și stând departe de familia avută. Este primit de bulibașa Mihai în șatră, care îl ocrotește în fața autorităților ca pe unul de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulți dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel toate responsabilitățile care îi revin față de membrii ei. Dar dacă țiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulți dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu șatra, reușind să își asigure traiul îndestulat pentru el și familia lui și chiar să se gândească la vechea lui familie, care în toți acești ani l-a plâns și i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
lui familie, care în toți acești ani l-a plâns și i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este adusă din nou în anii ‘70 când Petrică al Mărgăretii o cunoaște pe Brândușa, o țigancă tânără din șatra ce era așezată la marginea satului, ce intra des în bătătura mamei sale aducându-i tot felul de daruri neobișnuite oferite de tatăl ei, Trifon. Petrică, bărbat singur în căutarea perechii alături de care să își împartă agoniseala de la oraș, este
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
sensibil și timid. Dar tocmai când își propusese să treacă peste timiditatea lui, intervine surpriza și află că aceasta îi este soră, că tatăl mort pe frontul din răsărit nu este altul decât Trifon, acum Trifu, bulibașa țiganilor a căror șatră a întâlnit-o în satul natal. Se ajunge așa, din poveste în poveste, spusă cu talent deosebit, în spatele căruia se află și o exigentă documentare, la un punct al romanului în care aștepți ca fiul și tatăl să se reîntâlnească
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
traiul... Vremuri bune, vremuri rele... Nu au aproape mai nimica, Dar nu duc grija zilelor... Vinul le dansează în sânge Sub coardele viorilor... Și chiar dacă, din întâmplare Mai izbucnește căte-o ceartă... Noaptea-s ca frații, lângă foc... Luna, domnește peste șatră... Într-un colț, sub un stejar, Lângă un foc pălpăitor, Povestește o bătrână "Legenda țiganilor"... "Dumnezeu, stăpân pe ceruri, S-a gândit ce-i de făcut... Cum să aducă un om pe lume... Și-a plămădit un trup de lut
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1440268143.html [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
2016 Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a șatrei de care se folosesc azi și ortodocși supuși presiuni statului de drept, agresiunii raționalității occidentale, mai ales după aderarea la UE/ANTO. După dezrobire, țiganii sunt folosiți de ruși și de președinții ortodoxo-comuniști moldo-valahi. Moscova a instalat la București după
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
moldo-valahilor are tradiție. Țarul îl trimite pe Alexandru S. Pușkin la Chișinău cu această misiune. În poemul său „Țiganii” e vorba de urmașii Romei la Dunărea de Jos: românii sunt romanes, adică țigani. URSS promovează filmele moldoveanului Emil Loteanu „O șatra urcă spre cer”, „Lăutarii” în care țiganii cantă românește. Rezultatul: România este „un stat artificial locuit de țigani italieni” (Vladimir Jirinovski), „Romanii sunt țigani” (Vladimir Voronin). Confruntați cu „Bolnavul de la Bosfor” și expansiunea rușilor, occidentalii îi ajută pe români, pe
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
Cu ochelari fumuri care îi ascund ochii lui albaștri,frumosi.Tricou negru , blugi deschiși și foarte multe lanțuri de aur. Opulent de mari la gât și pe la mâini. Imaginea nu prea m-atrage.Un soi de manelist plecat din fosta șatră și-ajuns mare vedetă.... - Profesoreee ! - Mișuleee ! Ne îmbrățișăm totuși cu mare drag.Sângele apă nu prea se face... - Văd că te-ai mai îngreunat cu ceva kilograme ... de aur ! Înseamnă că ăștia pe la televizor mint când spun că Spania e
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429942188.html [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
nu au parale Obțin case, catedrale Să poată de la-nălțime Să privească la „prostime” Cum aplaudă frenetic Un înscăunat eretic. Că avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Citește mai mult Țara regilorSă vorbim puțin de tronuri,Voci sunt pe mai multe tonuri.Fiecare-ar vrea să fieUns cu titlu-n monarhie.Că ești Principe, Ducesă
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
așa sunt regii.Chiar dacă nu au paraleObțin case, catedraleSă poată de la-nălțimeSă privească la „prostime” Cum aplaudă freneticUn înscăunat eretic.Că avem Regi și Regine,Împărați peste măsline.Avem Rege de manele,Regi ajunși din beizadele.Rege pop, Rege la șatră,Rege-i câinele ce latră.Avem Rege la șosele,De moravuri ușurele.... VI. UMBRA TARANULUI ROMAN, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. Umbra țăranului român Ilie Marinescu Pe ulițe bătătorite De pașii zvelți de
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
sunt stăpânite, aflate pe pământurile din Petrila, Maleia, Rotunda, Merișor, Câmpu lui Neag. Într-un alt document semnat la 19 noiembrie 1504, regele Vladislav al II-lea permite aceluiași nobil din Râu de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării s-a produs
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia Părintelui Isidor Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Parintele_isidor_berbecar_din_stelian_gombos_1375955089.html [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
nu crezi că ea, amuleta, ar putea fi totuși funcțională. În roman, printre podoabele pe care, conform tradițiilor etniei, „țiganca” le poartă la gât este și această mezuza, dar și o plăcuță cu un înscris misterios, nedeslușit niciodată de membrii șatrei din care face parte. Și, cu multă măiestrie, autoarea face ca la un moment dat în jurul acestor artefacte să pivoteze întreaga acțiune, iar ele să devină cheia de boltă a schimbărilor benefice care se vor produce în viața personajelor implicate
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_madel_mihai_batog_bujenita_1361350807.html [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
Toate Articolele Autorului Maia scăpată din trenul morții, și ajunsă între lăeți Trecuseră câteva luni și venise toamna de când domnișoara Maia, care trebuia să fie acum la școală, la un liceu din Iași, rămasă fără altă speranță, trăia într-o șatră de lăieți. De școală uitase. De citit, nu mai citise decât ce scria pe firmele magazinelor și pe tablele indicatoare puse pe marginea șoselelor, cu denumirea comunelor prin care au tot colindat. Coborâtă din trenul morții în gara Ciulnița, a
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
citit, nu mai citise decât ce scria pe firmele magazinelor și pe tablele indicatoare puse pe marginea șoselelor, cu denumirea comunelor prin care au tot colindat. Coborâtă din trenul morții în gara Ciulnița, a rămas singură pe lume, la adăpostul șatrei din mila acestor ființe de care era, acum, iubită și ocrotită. Bria credea că ea a înviat-o și o ținea numai pe lângă ea, ca pe un obiect drag, ce-i aparținea. Fata era blândă și frumoasă și unde ea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
le citească la cocoane norocul în ghioc. Așa credea ea că-i transmite puterea magică a vrăjitoriei și a ghicitului viitorului fetelor de măritat! Pe Maia nimeni n-a întrebat-o până atunci ce nume are. Ce conta! Toți din șatră îi spuneau „domnișoara”, o strigau „domnișoară!” și era suficient, așa că se știa cine-i domnișoara. Totuși, că erau mari, că erau mici, lăieților din șatră le era rușine s-o tutuiască. După ceva timp, Bria a observat că românca aciuită
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
Maia nimeni n-a întrebat-o până atunci ce nume are. Ce conta! Toți din șatră îi spuneau „domnișoara”, o strigau „domnișoară!” și era suficient, așa că se știa cine-i domnișoara. Totuși, că erau mari, că erau mici, lăieților din șatră le era rușine s-o tutuiască. După ceva timp, Bria a observat că românca aciuită la ei nu se închină și nu spune „Tatăl nostru”, că nu face ca ei, așa cum fac toți creștinii! Pe când mergeau amândouă spre un sat, fiecare
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Clopote bat a chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408566949.html [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
Articolele Autorului Din ciclul ÎNTREBĂRILOR, poezii de Al.Florin ȚENE Intrebare Pe sub geană de apus Dorul caută ce-a pus, Joc vioi de anahoret Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească- vatră. Spune tu lună plină Cine dă cu piatra în lumină? Întrebare din cuvântul întrebare Mă întreb
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebare.html [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ȘATRA DIN POIANA STEJERELULUI I Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului ...Era într-o zi de sâmbătă după-amiază, când Petrică al Mărgăretii lui Mogoș coborî transpirat din mașina încărcată de călători
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
Valea Mare avea șapte sate, că de aceea i se și spunea Valea Mare. Pe poiana ce se află de-a lungul mătcii Stejerelului, pârâu ce da numele satului și trecea pe lângă el, acum, ca și altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]