772 matches
-
obțin acele elemente de bază care Îi ajută să opereze În orice Împrejurare pentru explicarea fenomenului istoric În cauză. Noile programe școlare la disciplina istorie au adus modificări de substanță asupra elementelor de conținut ce trebuie studiate de elevi pe parcursul școlarității, Începând cu clasa a IV-a, ținând cont de schimbările de viziune asupra modului de tratare a istoriei, de apariția curentelor noi și a noilor demersuri care promovează cunoașterea de tip integrativ, critic și autoreflexiv (istoria mentalităților, noțiuni legate de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
alteori... A susținut neobosit ideea că, În demersul nostru educațional, esențială este includerea copiilor cu deficiențe de auz În programe terapeutice și recuperatorii, de la vârste mici. Educarea copilului surd de la vârste cât mai fragede constituind recuperarea acestuia cu succes, pe parcursul școlarității sale. De multe ori, depistarea tulburărilor de auz, În primul an de viață, constituie excepția și nu regula. Este știut că vârsta medie la care se identifică deficiențele congenitale de auz, la copii este de doi-trei ani, această depistare tardivă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
, Dem. [Dumitru] (24.IX.1900, Craiova - 29.X.1968, București), poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Ilie Basarabeanu. Nimic nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau în excesul potatoric. Era încă elev de școală primară în Craiova când începe să scrie versuri. Licean, își vede tipărite inimoasele compuneri în revista „Micul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul cu încetul să distingă binele de rău. De fapt, el este astfel inițiat în acțiuni elementare de autoevaluare. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
comportamentelor elevilor; * aplicarea unor metode și tehnici de evaluare diverse; * considerarea elevului ca pe un partener al cadrului didactic în procesul evaluării; * fundamentarea evaluării pe standardele curriculare de performanță, în măsură să orienteze elevul către ceea ce va deveni la finalul școlarității; * evaluarea se realizează permanent, pe parcursul întregului an școlar și are un pronunțat caracter formativ. Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități al căror scop nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul educativ. . 1.2
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
aspecte ca: grafia și ortografia lucrărilor, unele detalii privind conținutul etc. Concluziile cercetării realizate sunt: * preocuparea pentru formarea la elevi a capacității de autoapreciere corectă a randamentului școlar trebuie să înceapă de timpuriu, continuând, prin mijloace specifice pe toate treptele școlarității;* autoevaluarea - practică alternativă de evaluare asigură exersarea elevilor în acțiunea de autoapreciere; * utilizarea variatelor instrumente de autoevaluare, la toate disciplinele de învățământ, potențează autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
au drept scop cunoașterea și recunoașterea unor personaje din povestiri, ele au menirea să stimuleze observația, să favorizeze asociații de idei, să contribuie la găsirea unor metode practice de a combina faptele de viață. Un copil va fi apt pentru școlaritate atunci când va putea să-și exprime corect gândurile, intențiile și trăirile emoționale și, mai ales, poate să verbalizeze adecvat, ceea ce vrea să comunice cu altul. Deci, este capabil să stăpânească limbajul ca instrument de informare, de comunicare și de exprimare
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
factorii educaționali și în primul rând școală-familie este importantă. Părinții nu pot cunoaște psihologia copilului, dacă nu cunosc comportarea lor în școală. Activitatea de acasă este o continuare a activității de la școală și invers. Rolul familiei nu încetează la vârsta școlarității. Este eficientă educația când între cei doi factori există o conlucrare în interesul comun al educării copilului. Calitatea învățării decurge din activitatea în comun, în mod coordonat, a tuturor agenților care formează comunitatea educativă. Anumite probleme apar în momentul în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
dovedit cel puțin capabili să compună multe dintre cele mai bune și frumoase compoziții de muzică clasică din toate tipurile. Există mulți muzicieni de top în zilele noastre, care au avut rezultate slabe sau chiar au fost sancționați în perioada școlarității, dar au demonstrat că posedă o abilitate excepțională de a crea o muzica extraordinară. 5. Inteligența vizual-spațială Un al cincilea domeniu de potențial mental al tău este reprezentat de inteligența vizul spațială. Aceasta este afinitatea de a vedea și de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
situației tale la învățătură. Ca elev trebuie să înțelegi că este necesar să înveți nu doar pentru că Ți-o cer profesorii și părinții ci pentru că formarea ta ca om depinde în mare măsură de informațiile și competențele dobândite în perioada școlarității. După cum îți îndeplinești sarcinile poți aprecia rezultatele bune, sau rezultatele slabe pe care le obții în raport cu scopul propus. Întrebând „Cum să învăț?”, cauți metode potrivite pentru a învăța mai bine. Și tu, ca și ceilalți elevi trebuie să știi dacă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
structurile și funcțiile sale este actorul principal al socializării copiilor și tinerilor. Sunt cercetări care caută să descrie-explice, să facă inteligibil impactul perioadei prenatale, al primelor contacte ale copilului cu mama, al primelor luni de viață, al primilor ani, ai școlarității mici, al școlarizării, al socializării confesionale, politice, profesionale. Sunt sociologii care studiază "excluderea", " autoexcluderea", "identitatea blocată" etc. Există teorii diferite privind raportul dintre cultură și formarea personalității, privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G.
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
inegalități "naturale"... Dacă școlarizarea costă mult, familiile defavorizate nu pot face față, nu pot prelungi școlarizarea copiilor lor. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca egalizarea șanselor să nu se realizeze... Să nu uităm, de asemenea, că în școală nu se poate transmite-învăța totul. Se face o selecție din cultura universală, națională, locală, din "tezaurul de memorie", din "rezerva comună de cunoștințe și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibilelor traiectorii de urmat și asupra avantajelor și riscurilor aferente, identificarea resurselor de informare și orientare. elevii să fie capabili să-și autoevalueze cunoștintele, competențele, să devină conștienți că nu trebuie să se limiteze la cele căpătate în cadrul și în timpul școlarității, să capete conștiința a ceea ce face, ce are de facut, a obiectivelor pe diferite termene, a capacității de a-și pune în valoare reușitele și de a-și analiza critic eșecurile, să fie capabil să identifice și să-și ierarhizeze
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
capitalul economic și cel social sunt precare, ele nu pot fi reconvertite în atuuri pentru creșterea capitalului intelectual. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca această egalizare a șanselor să nu se realizeze... Școala formează habitus-ul ("structură structurată structurantă"), dar acesta este rezultatul interiorizării arbitrariului cultural care produce efecte și după ce acțiunea pedagogică ce a contribuit la formarea lui s-a încheiat
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
local Argument: realizarea acestui proiect răspunde necesității de a-i educa pe copii, fie preșcolari, fie școlari, să cunoască tradițiile specifice poporului nostru și de a le prilejui întâlnirea (preșcolari și școlari) pentru a face ca trecerea preșcolarilor spre etapa școlarității să se realizeze cu ușurință. Scopul proiectului: cultivarea tradițiilor și obiceiurilor românești, specifice celor două mari sărbători creștine: Crăciunul și Paștele Obiectivele proiectului: O1 familiarizarea preșcolarilor și școlarilor cu tradițiile specifice celor două mari sărbători creștine: Crăciunul și Paștele; O2
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ajuns la acest rezultat. De asemenea, am făcut trimitere la trăsăturile care imprimă caracterul modern al familiei: autonomie individuală (în raport cu membrii vârstnici ai familiei), neolocalitate, creșterea ratei de ocupare a femeilor, distribuție echilibrată a rolurilor în gospodărie, decalaj redus de școlaritate între femei și bărbați, excluderea copiilor din forța de muncă, educație de masă în instituții specializate, protecție socială prin instituții exterioare familiei. S-au păstrat și consolidat chiar câteva funcții tradiționale ale familiei: cea de suport, de sprijin material și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
respectiv a echilibrării vieții profesionale cu viața de familie. Așadar, pe lângă drepturile prevăzute pentru concediul parental, politicile de "reconciliere"14 includ serviciile de îngrijire a copiilor (cel puțin pentru segmentele de vârstă între 0-3 ani și între 3 ani- vârsta școlarității obligatorii), programe de tip after school, programe family friendly în organizații, acorduri flexibile de muncă (part-time; orar flexibil; întreruperea carierei, deși aceste măsuri sunt considerate "false" măsuri de conciliere, privite sub aspectul riscurilor pe care le implică pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident, îu asemenea împrejurări, adoptarea unor atitudini moralizatoare din partea părinților poate duce la efecte contrare color scontate, fixând și chiar dezvoltând aviditatea caracterială a copilului disimulată prin atitudinea de gelozie. b. În perioada școlarității pot apărea unde manifestări identice sau asemănătoare celor întâlnite la vârsta preșcolară, iar consecințele lor pot fi cu atât mai mari cu cât și vârsta subiecților, sau exigențele sociale, sunt mai mari. Însă, la această etapă de vârstă, copilul poate
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
manifestări legate de starea de aviditate negativă a copilului, cum ar fi cea relevată de gestul transformării notelor, din bune, în , și mai bune, chiar dacă un astfel de gest s-ar explica prin aspirația părinților la note maxime. La vîrsta școlarității, se pot manifesta unele tipuri de minciună cu caracter patologic, care au la bază, de regulă, vanitatea și uneori perversiunea. Practic, gravitatea minciunii trebuie apreciată în funcție de intenția de a înșela.Între formele acesteia amintim simularea, ca modalitate a nesincerității, și
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
transmiterii profesiei părinților către copii, această direcție s-a diminuat ca tendință și s-a schimbat ca tradiție. Există cazuri în care, indiferent de nivelul de instrucție și tipul de pregătire profesională a părinților, copiii consideră că un nivel de școlaritate ridicat nu le asigură un trai mai bun și de aceea au alte orientări. Transformări se produc și în privința producerii și gestionării veniturilor. În cazul în care femeile sunt plecate și ele susțin financiar familia, acestea se bucură de creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pe baza creativității. De asemenea, În conținutul problematicii capitolului m-am referit la conceptele care definesc dezvoltarea economico socială și modul de acțiune a acestora. În al treilea capitol am prezentat factorii de stimulare a dezvoltării creativității umane În perioada școlarității și apoi În perioada de maturizare profesională. Teoria generală a acțiunii socialumane și culturale evidențiază factorii stimulativi pentru dezvoltarea creativității umane, plecând de la considerentul că Întreaga literatură psiho pedagogică este străbătută de ideea universalității potențialităților creatoare. Astfel, În cercetările sale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe baza creativității. De asemenea, În conținutul problematicii capitolului m-am referit la conceptele care definesc dezvoltarea economico socială și modul de acțiune a acestora. În al treilea capitol am prezentat factorii de stimulare a dezvoltării creativității umane În perioada școlarității și apoi În perioada de maturizare profesională. Teoria generală a acțiunii socialumane și culturale evidențiază factorii stimulativi pentru dezvoltarea creativității umane, plecând de la considerentul că Întreaga literatură psiho pedagogică este străbătută de ideea universalității potențialităților creatoare. Astfel, În cercetările sale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
personalul didactic. Dacă doctrina socială asigură conținutul instructiv-educativ al Învățământului, slujitorii asigură căile și mijloacele de propagare a doctrinei respective În rândul celor supuși procesului de Învățământ. Pentru a sublinia importanța profesorilor considerăm următoarele mențiuni. George Călinescu referindu-se la școlaritatea lui Eminescu scrie: „Nu-i plăcea să-și Învețe lecțiile și de aceea lua note rele [...]. În primul rând nu se Împăca cu matematica și de aceea se Învoise cu Const. Ștefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
personalul didactic. Dacă doctrina socială asigură conținutul instructiv-educativ al Învățământului, slujitorii asigură căile și mijloacele de propagare a doctrinei respective În rândul celor supuși procesului de Învățământ. Pentru a sublinia importanța profesorilor considerăm următoarele mențiuni. George Călinescu referindu-se la școlaritatea lui Eminescu scrie: „Nu-i plăcea să-și Învețe lecțiile și de aceea lua note rele [...]. În primul rând nu se Împăca cu matematica și de aceea se Învoise cu Const. Ștefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]