368 matches
-
luat calea pribegiei în alte țări din Europa, muzica psaltică începe să prindă contur și în Țările Românești, cu precădere în mânăstirile din Moldova. Ne referim aici la Școala de la Putna, important centru religios și cultural în care au fost școliti primii psalți ai țării noastre. În secolele XIX si XX, muzica psaltică este practicată pe scară largă în mânăstirile și în bisericile parohiale din Moldova și Muntenia, unde de-a lungul veacurilor și prin compozitori de muzică bizantină precum Dimitrie
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
articolele apărute În același an, când, cel puțin din punctul de vedere al lui Maiorescu, problema „formelor fără fond” fusese lămurită. Este dandysmul importat de români după 1830 o „formă fără fond”? Se pare că da. Și totuși... Tinerii pașoptiști, școliți majoritatea la Paris, fac parte din generația care Întemeiază, orice s-ar spune, civilizația românească modernă. Prin ei are loc primul mare racord al culturii noastre la modelul occidental. De la instituții (presă, societăți culturale, teatru, școală, edituri etc.) la vestimentație
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
serbede pastișe, trăiri subtile și extaze mistice. Sub nume propriu ori sub varii, fanteziste semnături-inițiale, prescurtări, multe ca variante la Cridim, sau Keops (Cheops), Kapa, Kapa-Ro, Aferim, Moș Cuminte, Lacrima Christi, Palma Christi, Stan Bostan, Virus, Critic etc., D., poligraf școlit și gazetar de oarecare notorietate, colaborează, rutinier, la ziare și reviste dintre cele mai diverse din primele decade ale veacului trecut: „Moș Teacă”, „Foaia populară”, „Moda ilustrată”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Patriotul”, „Zeflemeaua”, „Forța morală”, „Tribuna literară”, „Cronica”, „Tribuna familiei”, „Observatorul
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
al celor mai educați (la vremea respectivă, studiile medii erau foarte avansate), ceea ce a dus la crearea unei pături urbane de paraziți, care trăiau din sinecuri la stat. Nevoia păcii sociale determina statul să asigure locuri de muncă celor mai școliți dintre cetățeni, în condițiile în care structura economică nu era capabilă să asimileze forța de muncă educată (Zeletin, 1991). O asemenea politică de ocupare poate avea efecte economice și instituționale negative: salariile plătite funcționarilor angajați în sinecuri sărăcesc guvernul, iar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o poveste...(ex: credința marii majorități a poporului german În himerele cultivate de Hitler În Al Doilea Război Mondial). * „Dacă un om e prost, nu poți să-l deprostifici trimițîndu-l la universitate. Pur și simplu faci din el un prost școlit, de zece ori mai periculos.” (Desmond Bagley) Prostul are aceeași psihologie cu cea a țăranului care, după ce a trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din Chișinău; la Alexandru Cherdivarenco, absolvent al Academiei Agricole din Cluj, cu studii postuniversitare la Paris și Viena, care a deținut funcția de șef al Catedrei de Mecanizare la Institutul Agricol din Chișinău. Deși regimul a avut rezerve față de intelectualii școliți în România, în Rusia țaristă sau în alte „țări burgheze“38, imediat după preluarea puterii, noile autorități au acceptat serviciul unor personalități culturale și științifice importante. • A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să creăm și să dăm, să slujească (ca detaliu, dacă vrem, de anecdotă să amintesc faptul că, la începutul anilor '50, secretara-dactilografă a Institutului unde lucram, mi-a arătat, uimită - căci, vară a lui M. Ralea, făcea parte dintre cei școliți mai de mult -, că textul dat pentru Gazeta de perete, de către o colaboratoare, devenită, după ani, o conducătoare a "Culturii române", avea un text lung egal cu o frază, fără punct și fără virgule - în care să spună, amețitor, cât
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
au aplecat mulți. Din nou o foarte atentă prefirare a tuturor datelor, o izbutită așezare în sistem și strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care tradiția o pune fără temei pe seama școlitului fiu al lui Miron Costin. În ultima carte, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, apărută postum, spiritul cel mai însemnat pe care l-a dat românitatea în secolul al XVII-lea se înalță, prin comentariul pertinent
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
încălcarea a nouă legi. Cel mai absurd era faptul că, într-o perioadă în care celor ce plecau definitiv din țară li se pretindea să-și plătească studiile făcute în România - doar statul cheltuise bani cu formarea lor -, noi, gata școliți, eram puși la dispoziția Oficiului Forțelor de Muncă pentru a fi angajați muncitori necalificați. Or, era clar stipulat că nu avea nimeni dreptul să angajeze pe cineva într-o muncă sub calificarea pe care o avea. Directorul interimar pus să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
găsește societatea occidentală, care și-a pierdut reperele și limitele, În condițiile fragilizării identitare proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
măsuri ajustate și priorități diferite, însă mereu cu aspirația către desăvârșire. Aș fi aderat la tot ce mi-ai spus dacă n-aș fi simțit riscul unui anumit pietism prisositor. Vei spune: „pietism?!”. Da, paradoxul este că printre cei mai școliți credincioși ortodocși pietismul - adică obsesia „trăiristă”, fuga de istorie și oroarea de concepte - răpune multe inteligențe. Mi-a fost dat să aud mulți confrați care, fără să fie monahi, își rezumau poziția în fața provocărilor lumii astfel: „Este destul să-L
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
endemic și cronic. Pentru a rezolva problemele de acest tip, trecerea timpului nu e suficientă. E nevoie de cunoaștere, de reflecție și de acțiune. În România, unde conversațiile publice despre societatea bună sunt aproape exclusiv înfruntări de „animale politice” puțin școlite filozofic, deci ascultând de regula darwiniană a „supraviețuirii celui mai adaptat” mai curând decât de sugestiile disputelor savante, asemenea lucrări sunt (deocamdată?) menite să formeze un mediu profesional și publicistic în stare să se angajeze în și să disemineze polemici
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
modele celebre, datorate unor autori ca Homer, Ariosto, Tasso, Milton, în care demitizarea, ironia programată și parodia se transformă în instrumentar creator de epos comic. Îndeosebi în a doua variantă a Țiganiadei, comentariile, ce însoțesc textul în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile religioase închise, în mediile nobiliare, printre cărturarii școliți la Viena, Halle, Göttingen, Pesta. Din păcate, dincolo de linia mediană a Europei, cea mai mare parte a populației va rămâne, aproape încă un secol, neștiutoare de carte. Absența instituțiilor proprii de învățământ, absența școlilor medii și superioare laice va duce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
greaca, nici ebraica, nici latina, fără să fi văzut În viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce se mănîncă patristica sau exegeza biblică? Traducătorii Septuagintei din cadrul Colegiului Noua Europă nu sunt numai creștini, dar sunt și serios școliți Într-ale filologiei, istoriei și teologiei. Există o singură excepție, un singur agnostic În grupul nostru, dar atât de bun cunoscător al limbii grecești și al tradiției creștine antice, Încât Îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
parte faptul că, în unele centre cărturărești românești, raporturile cu Apusul latin nu conteniseră, ci reprezentau fundamentul dezvoltărilor interne, trebuie admis că și în zona de influență slavo-bizantină cultivarea textelor slave aduse de la sud de Dunăre nu epuiza disponibilitățile celor școliți. Există date care confirmă că limba greacă nu a încetat a fi cunoscută și folosită. Într-un codice din secolul al XV-lea, scris în Moldova, cuprinzând epistole ale lui Fotie și Athanasie cel Mare și decizii sinodale, există câteva
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
parte, să vadă și să probeze și ei minunea orientală. Reflexul lui Pavlov mormăi ca pentru sine Filip, când se întoarseră la masa lor. Cine mai e și Pavlov ăsta? Tot un muscal? Tot un fel de muscal, dar mai școlit. A observat că el salivează mai abundent ca de obicei atunci când o auzea pe nevastă-sa în sufragerie punând tacâmurile pentru masă și a numit chestia asta "reflex condiționat". Dacă se aude muzica găina dansează, dacă dansează primește grăunțe. E
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
prin zona ceea drăcească i-au arătat la ceas de seară cu degetul însângerat de copiii uciși de asasinii plătiți ai CIA pe treptele catedralei de la Timișoara, care sunt comuniștii, care sunt extremiștii și care sunt „oamenii de bine”, iar școlitul nostru ca orice dromader care trebuie să presteze ca să-și merite tainul, pune de zor și el etichete pe toată lumea. Să nu credeți că am vreo înclinație spre cei din PSD, departe de mine gândul acesta. Cred că toți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
într-o așa zisă revoluție, nu contează cel care strigă, se luptă, sau moare în stradă, ci cel care se află la sfârșitul revoltei în fruntea gloatei, așa că s-au grăbit mintenaș ca să-i cadorisească pe egipteni cu un ciumete școlit și corcolit de ei, ajutat să ia oarecari premii internaționale și ținut la păstrare pentru asemenea momente, un fel de neica nimeni la origini, dar care are mari aspirații spre șefie. De acum se cunoaște că SUA are de rezervă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
parte, să vadă și să probeze și ei minunea orientală. Reflexul lui Pavlov mormăi ca pentru sine Filip, când se întoarseră la masa lor. Cine mai e și Pavlov ăsta? Tot un muscal? Tot un fel de muscal, dar mai școlit. A observat că el salivează mai abundent ca de obicei atunci când o auzea pe nevastă-sa în sufragerie punând tacâmurile pentru masă și a numit chestia asta "reflex condiționat". Dacă se aude muzica găina dansează, dacă dansează primește grăunțe. E
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a trebuit să se retragă de la Școala Normală de la Orăștie, din lipsă de bani. Și așa am mai rămas o generație țărani. Pe unu’ dintre frații lui bunicu’ mi-l amintesc bine. Făcuse pușcărie cu deținuții politici, după ’48, ieșise școlit, citea Scânteia, duminica în drum, pe vremea când alții o foloseau să-și împacheteze slănina. „Tu nu pricepi nimic, bă, din ce scriu ăștia, râdea el de câte unu’. Ce știe mocanu’ ce-i șofranu’? L-am întrebat și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acut faptul că ocultarea anilor ’80 a fost și deliberată. O dată cu ea am asistat la nașterea amoralismului (toți suntem o apă și-un pământ) ca justificare a imoralității legalizate prin Ordonanțe de Urgență: capturarea statului de către stâlpii anilor ’80, mai școliți, mai cu ștaif, capabili să mimeze neoformele de relief și să recite neotabla integrării cu voluptatea cu care concepeau dezvoltările limbii de lemn și multiplicarea rezervațiilor pentru nomenclatură. Apelul lui Liiceanu către lichele (corect moral, de altfel) le-a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu scrie Quattro Stagioni, tocana își păstrează aceiași parametri, în partide îi vede mai ales pe gură-mare și învârtiți (categoria celor care l-a băgat în colhoz, da’ vorbind acum o neotablă despre integrarea europeană, eventual cu o cabală mai școlită), pe polițai nu-l vede, necum să-l reclame. În schimb, într-adevăr, el devine telepopor. Mircea, te-ai înfuriat că oamenii joacă întruna la Bingo și că alta decât să țină ochii pe concursuri nu fac, toată ziua decupează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tupeu, l-am căpătat mai târziu, pe calea filosofiei feministe. Pe de altă parte încerc să îl înțeleg și pe Liiceanu Era propria lui experiență, dar una decalată cu peste un deceniu față de a noastră, cei care am prins profesori școliți din generația lui. Cu mâna pe inimă spun că în afară de un prost notoriu și dogmatic și de un găgăuță care ocupă un spațiu prea vast pe filosofie contemporană din care debita citate, fără să înțeleagă ce spune, profesorii mei au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
frumos dar de la semenii noștri, după cum cealaltă este cel mai frumos dar chiar de la Dumnezeu. La New York am stat la Misiunea României la ONU. Greu de comentat. Un stat sărac, incapabil să investească tip secolul XXI. Oameni noi inteligenți și școliți, da, sunt. Decorațiunile, o nefericire. Diplomații trăiesc așa de modest, că eu nu îi înțeleg cum de stau acolo. Și mai locuiesc și chiar la serviciu, ceea ce face viața aproape o calamitate prin indistincția public-privat. Cred că, în genere, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]