419 matches
-
București, 2001. Antologii: Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petrea Făt-Frumos, București, 1967; Rumänische Volks Märchen, Düsseldorf-Köln,1969 (în colaborare cu Felix Karlinger); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, București, 1972 (în colaborare cu Ioan Șerb). Ediții: Povești din Transilvania, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Petru Caraman, Studii de etnografie și folclor, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997 (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru). Repere bibliografice: N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
reconstrucție și să amenințe supraviețuirea ansamblului. Dar această reconstituire a domeniului are loc în împrejurări nefavorabile pentru seniori. Lipsa mîinii de lucru determină pe proprietari să accepte condiții deosebit de avantajoase pentru a-i atrage și a-i reține pe țărani; șerbii se pot elibera sau obțin o reducere a obligațiilor lor, micii arendași își văd arenzile reduse, salariile încep să crească. Cheltuielile seniorilor cresc chiar în momentul cînd scăderea prețului cerealelor le amenință veniturile. Micii fermieri, țărani proprietari ai pămîntului lor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale celui ce lucrează pămîntul depind mai puțin de statutul său juridic decît de mărimea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să-i anunțați d-lui Prof. Popa bucuria, că d-na Ungureanu mi-a telefonat, că i s-au acceptat lucrările folclorice (În total sau selectiv) și că În curând se va Încheia contractul de editură cu „Minerva” (respectiv dl. șerb.). Îl felicit călduros pentru frumosul succes. Posed un portret mare al Agathei Bârsescu pe care vreau să-l donez „Muzeului” matale. Asta când vei veni la Buftea. E Înrămat, dar rama s-a cam deteriorat (sunt ani de-atunci) și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dl. Popa, că va ieși la pensie și se va putea dedica lucrărilor literare. Ceva delicat: D-na Ungureanu Îmi scrie că Suceava Îi tipărește „Cântece și cimilituri” și se Întreabă: Ce va face „Minerva”? Vom discuta aceasta cu d. șerb, când el se va Întoarce din concediu și, mă va vizita Împreună cu d-na Ungureanu. Nu văd impedimentul. „Minerva” va tipări lucrarea, minus cea din Suceava care va avea difuziune restrânsă 600. 7) Voi Încerca să descopăr adresa lui Horia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Brașov? Ați fost la D-na Costescu? (Nu-i știu actualul nume). De adresa d nei Doina Bucur dați, dacă-l Întrebați pe Ciurea cu care e puțină rudă. Folclorul d-lui Prof. Popa va găsi tipar la d. șerb. V. Tempeanu P.S. Nu vă supărați: nu mai fumați! 60 Bft. 11 oct. 1973 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru scrisoarea matale plină de prețioase informații, din care reiese munca Dv. pasionată, dar și eficace. Sunt f. curios să văd poeziile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ziarele ieșene pătrundeau și În acest orășel. N-o puteți cere? (Nu-i știu adresa). „Mărturiile” sunt acum În mâna d-lui Gafița; iar folclorul d-lui Prof. Popa se va publica (o selecție) neapărat, asigură dl. redactor-șef șerb. pe d-na Ungureanu. Felicitări pentru reușita la examenul de ghidaj. Nu știam și de engleză. Cu cele mai bune urări, de la casă la casă. Al matale V. Tempeanu 66 Buftea, 31.VII.1974 Iubite domnule Dimitriu, Aveți realizări impresionante
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
exclusiv din referințe negativ-„demitizante”, în care imaginea poetului este retușată prin acumularea de gros-planuri triviale identificate în textele unor contemporani („Titi cel păros” etc.). În numărul 266 apare o primă replică la aceste luări de poziție, a lui Sorin Șerb, care le acuză de „huliganism cultural”. Un alt număr reia, sub genericul Dreptul anonimilor la opinie, ideile din numărul 265, expunându-le într-o perspectivă autojustificativă. V.T., M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori, conform tuturor recensămintelor efectuate între 1772 și 2002, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
privește vechimea satului Stâncășeni, chiar dacă există variante interpretabile pentru secolele 15 și 16, el este cu siguranță un sat vechi și face parte din adevărata răzeșime tutoveană, căreia i s-a alăturat în ultimele două secole vatra pălmașilor clăcași și șerbi de pe moșia Gabunea Popescu din vecinătatea vetrei satului vechi, răzășesc. După aceste documente specifice istoriei medievale românești, intrăm treptat în documentația premodernă și modernă tot mai detaliată și mai precisă. Tabelul I ne introduce deja în etapa recensămintelor, cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și nimic din ce este omenesc nu socotesc străin de mine." Sunt OM și doresc să fiu tratat ca atare, în spiritul celei mai profunde și autentice democrații universale: nici rob, nici sclav, nici slugă; și nici mujic, iobag sau șerb; nici... supus austriac! NU! Sunt un OM LIBER! Limpede?? Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului... (David 18:10) Începutul înțelepciunii este frica de Domnul. (Psalm 110:10) Doamne, încă mai cred în Tine, cred că exiști undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
considerați de istorici drept "unelte vorbitoare", nu s-a manifestat sub nicio formă ca act de vânzare a forței de muncă. De asemenea, mai târziu, nici în orânduirea feudală, în care au existat mai multe clase sociale (feudalii, țăranii liberi, șerbii, meseriașii și clerul), nu se putea pune problema vânzării forței de muncă; șerbii erau "legați" de pământul feudalului (munceau pentru el, îi asigurau produsele agricole de care acesta avea nevoie, el fiind proprietarul pământului și al șerbilor). Nu a existat
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
ca act de vânzare a forței de muncă. De asemenea, mai târziu, nici în orânduirea feudală, în care au existat mai multe clase sociale (feudalii, țăranii liberi, șerbii, meseriașii și clerul), nu se putea pune problema vânzării forței de muncă; șerbii erau "legați" de pământul feudalului (munceau pentru el, îi asigurau produsele agricole de care acesta avea nevoie, el fiind proprietarul pământului și al șerbilor). Nu a existat nicio formă de vânzare a forței de muncă, iar ei nu primeau o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
feudalii, țăranii liberi, șerbii, meseriașii și clerul), nu se putea pune problema vânzării forței de muncă; șerbii erau "legați" de pământul feudalului (munceau pentru el, îi asigurau produsele agricole de care acesta avea nevoie, el fiind proprietarul pământului și al șerbilor). Nu a existat nicio formă de vânzare a forței de muncă, iar ei nu primeau o retribuție sub formă de salariu în schimbul utilizării forței de muncă. De abia în condițiile societății capitaliste se poate discuta despre proprietatea asupra mijloacelor de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
studiu pertinent, Mișcarea revoluționară comunistă din România în cursul anilor 1918-1926 și legăturile ei cu Internaționala a III-a, în care a analizat acțiunile subversive ale guvernului de la Moscova și modalitățile de acțiune, respectiv neutralizare ale agenților sovietici. Generalul Mihail Șerb, locotenent-colonel Mihai Ion, maiorii Gheorghe Beloiu și Alexandru Constantinescu au semnat, în anul 1928, lucrarea Poliția de siguranță. Serviciul de informații și contrainformații, în care s-a evidențiat rolul și utilitatea unui asemenea serviciu, precum și pericolele existente la adresa statului român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cauzele acestei apăsări, acestea le aflăm nu numai În inimiciția străinilor, ci - să mărturisim adevărul - și În deveretatea românilor. Pe drept putem aplecare la români zisa lui Rousseau: că forța i-a aruncat În servitute, iar lașitatea i-a făcut șerbi perpetui. Papiu XE "Papiu" construiește astfel o istorie a românilor ardeleni definită de veșnica lor confruntare cu maghiarii. El este puternic marcat de exemplul anului 1848, care a oferit, Într-adevăr, imaginea unei confruntări pe viață și pe moarte Între
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
libertății naționale, Gerold, Viena, 1852. Benigni von Mildenberg, Joseph, Handbuch der Statistik und Geographie des Großfürstenthums Siebenbürgen, Tipografia Closius, Hermannstadt, 1837. Benkő, József, Erdélyi oláh nemzet képe șIcoana națiunii române din Transilvaniaț, Tipografia Pátzko Ferenc Ágoston, Pozsony, 1785. BÎrlea, Ovidiu; Șerb, Ioan (coord.), Horea și Iancu În tradițiile și cântecele poporului, Editura Eminescu, București, 1972. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napșoca, 1988. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Revoluția de la 1848 din Transilvania În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În arhivele Romei (secolul XVIII), Editura Cartea Românească, București, 1973. Edroiu, Nicolae (coord.), Horea În publicistica românească de acum un veac, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985. *** Floarea darurilor, Tipografia Henning, Brașov, 1807. *** Flori alese din poezia populară, ediție Îngrijită de Ioan Șerb, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967. Fugariu, Florea (coord.), Școala Ardeleană, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1983. Gegő, Elek, A moldvai magyar telepekről șDespre coloniile maghiare din Moldovaț, Tipografia Universității, Buda, 1838. Gérando, Auguste de, La Transylvanie et
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru Începutul românilor În Dachia, Tipografia Universității, Buda, 1812. Maior, Petru, Scrisori și documente inedite, ediție Îngrijită de Nicolae Albu, Editura pentru Literatură, București, 1968. Marian, Simeon Florea, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995. Marica, George Em., „Notele de călătorie ale lui George Bariț”, În Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, VI, 1963. Marțian, Iulian, „Acte și documente”, În Arhiva Someșană, 1926, nr. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tipografia Trattner, Pesta, 1830. Pétzeli, József, II. József életének rövid leírása șDescrierea pe scurt a vieții lui Iosif al II-leaț, Tipografia Wéber Simon Péter, Komárom, 1790. *** Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga, ediție Îngrijită de Al. Piru, Ioan Șerb, Editura Minerva, București, 1976. Rusu, Ioan Icoana pământului, I-III, Tipografia Seminarului, Blaj, 1841-1843. *** Scriptores Rerum Hungaricarum, ediție Îngrijită de Aemilius Jakubovich, Tipografia Reg. Univ. Litter. Hung., Budapesta, 1937. Stoica de Hațeg, Nicolae, Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Militară, București, 1984, sub voce „Roșu XE "Roșu" , Pelaghia”. Silviu Dragomir, op. cit., pp. 343-345; Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, vol. III, Editura Minerva, București, 1976, p. 65 (cu bibliografia dedicată acestui episod). Ioan Șerb (coord.) Flori alese din poezia populară, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 72. Ediția princeps a romanului a apărut la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alese din poezia populară, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 72. Ediția princeps a romanului a apărut la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995, pp. 52-57; Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Pentru problematica interdicțiilor matrimoniale În mediul țărănesc, dintr-o perspectivă istorică, vezi Toader
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, pp. 149-162. Vezi eseul „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică”, În volumul George Călinescu, Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968. Vezi Al. Piru, Ioan Șerb, Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga XE "Goga" , Editura Minerva, București, 1976, vol. I, pp. 499-500. Problema „romantismului ardelean” a generat o discuție, Întreținută de: Mircea Popa XE "Popa" , „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]