251 matches
-
an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an, apoi trebuie în fiecare an să sameni, că pe urmă nu-ți merge bine. Cine nu mănîncă usturoi și ceapă trei ani va vedea cămările vîntului. Dacă-ți vine miros de usturoi pe cîmp, să știi că i vreun șerpe prin vecinătate. în ziua de Sf. Andrei se ung țîțînile ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile necurate de casă. Cînd se răsădește usturoiul, e bine a face aceasta într-o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nepriincios. Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tîlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea persoană se zice că ceea ce a visat e semn a bine, și apoi acel vis se va împlini în bine. Șerpele în vis arată vînt; peștele, ploaie; ouăle arată zăpadă. Vită Se crede că dacă sare vita care este a făta peste trunchiul sau penele de la lemnar*, apoi fătul se naște cu buricul prin mai și nu trăiește. Cînd vezi că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se joacă prin casă e semn a furtună. Cînd fulgeră fălăind*, are să fie vînt și ploaie mare. Cînd se roșesc nourii la apusul soarelui e a vînt. Cînd vitele mugesc și se uită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crescendo, cu acțiuni paralele, care augmentează spaima: În același timp văzui la fereastră în zarea lunei un ce alb, lung și transparent, care se mișca necontenit și a cărei forme se schimbau când în om, când în elefant, când în șerpe [...]". Monstruoasa creatură ivită la capătul complexei metamorfoze antropo-elefantino-ofiomorfă se dovedește a fi, într-un anticlimax ironic, un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Al gândurilor sânge și sufletu-n cîntare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ochii tăi de-un dulce, puternic vicleșug. Te miri atunci, crăiasă, când tu zâmbești, că tac: Eu idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, La rodul gurii tale gîndirile-mi sunt sterpe, De cărnurile albe eu fălcile-ți disbrac. Și pielea de deasupra și buzele le tai. Hidoasa căpățină de păru-i despoiată, Din sânge și din flegma, scârbos e închegată. O, ce rămase-atuncea naintea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că în puterea ta sunt, că tu-mi ești Domn - "Și te urmez ca umbra, dar te urmez ca-n somn. Simt că l-a ta privire voințele-mi sunt sterpe, M-atragi precum m-atrage un rece ochiu de șerpe, Fugi, fugi în lumea largă! Mă faci să-nnebunesc "Căci te urmez și totuși din suflet te urăsc. " El o cuprinde... Fața ei albă atuncea piere Și gura ei se strânge de-o stranie durere. Ea ar țipa și glasul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zâmbet al tău să mi le sfaremi... Priveai la mine straniu și te mirai că tac... Tu nici visai că-n gîndu-mi eu fălcile-ți desbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gîndu-mi eu fața ta o tai, {EminescuOpIV 423} Că ce rămase-atuncea naintea minți-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș... Ba mai treceai cu mâna prin perii tăi cei deși, Și nici visai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă și-o dușmănesc feciorii pe trei sate că s-a dus după un bitanc. În câte o zi, când stau la masă, Îi spune: „Mă, omule, ce tot umbli cu șerpele În cămașă, mă, mă, Văsălică”, că așa Îi spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
omule, ce tot umbli cu șerpele În cămașă, mă, mă, Văsălică”, că așa Îi spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi spune: „Virică, ce ai tu cu șerpele, că șerpele ăsta e omu’ meu, tu, am stat cu el prizonier, ăsta-i prizonier de război, tu!” Râde și-l scoate din săculeț, șarpele Îi alunecă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
așa Îi spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi spune: „Virică, ce ai tu cu șerpele, că șerpele ăsta e omu’ meu, tu, am stat cu el prizonier, ăsta-i prizonier de război, tu!” Râde și-l scoate din săculeț, șarpele Îi alunecă pe mână ușor, spre masă și bea laptele călduț din blid. „Mâncă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spunea ea, Văsălică și știe că oamenii, la boldă când Îl văd pe fereastră cum vine pe cale zic: „Stai sirios mă, nu te râde, că pune șerpele pe tine!” Dar Bitancu Îi spune: „Virică, ce ai tu cu șerpele, că șerpele ăsta e omu’ meu, tu, am stat cu el prizonier, ăsta-i prizonier de război, tu!” Râde și-l scoate din săculeț, șarpele Îi alunecă pe mână ușor, spre masă și bea laptele călduț din blid. „Mâncă mă, șerpe!” Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că șerpele ăsta e omu’ meu, tu, am stat cu el prizonier, ăsta-i prizonier de război, tu!” Râde și-l scoate din săculeț, șarpele Îi alunecă pe mână ușor, spre masă și bea laptele călduț din blid. „Mâncă mă, șerpe!” Și când termină mâncatul se ridică de jumătate către Virica, sâsâie și se Întoarce iar la sân. „Să știi tu, că el este stăpânul casei, nici eu, nici tu”. Femeia n-are ce-i face, așa e omul meu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și când termină mâncatul se ridică de jumătate către Virica, sâsâie și se Întoarce iar la sân. „Să știi tu, că el este stăpânul casei, nici eu, nici tu”. Femeia n-are ce-i face, așa e omul meu, cu șerpe, Îi e drag de Văsălică și-l iubește și-l aduce pe Lixandru pe lume. Alunecă anii, oamenii nu Înțeleg și nici nu se gândesc cum alunecă anii, ei doar trăiesc, doar spun câteodată: „Mă, cum alunecă anii!” Dar numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dacă Îl vezi pe la spate cu părul de aur pe ceafă ai spune că-i un fecior În putere, dar fața lui este brăzdată de vremea pe care a lăsat-o În urmă. „N-ai o țâră de lapte pentru șerpele ăsta?” Îl Întreabă pe țiganul din capul Oltețului, ceterașul Îl privește cu frică și ochi holbați și se duce În casa prăpădită, „femeie, o venit unu cu un șarpe să-i dau lapte”, femeia se Închină, „io-i dau” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]