1,010 matches
-
acasă la el. Ursitoarele veștede ale toameni însă apar pe negândite și ne țes în minte planuri noi sau vechi, dilemele curând din belșugul multiplelor posibilități. Sporovăim pe drum despre toate celea, dar fără să vrem ’’admirând’’ hârtoapele prin care șerpuiau mașinile, dăm dreptate academicianului Marinescu, decanul nostru de vârstă, care remarca că trăim în trei Românii paralele: una situată în Evul Mediu, alta în secolul al XIX-lea și ultima în secolul XX. Acum, de fapt, ne aflam în prima
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel. Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne trăiască mirii cei frumoși și norocoși! Și toți se aplecau până la pământ scuturând în fața lor un
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
i-ar fi plăcut să-l țină între coapse pe sania aceea. Hodoșan era preocupat însă mai mult de impresia ce făcea zburând printre noi cu prețioasele lui Zakopane, pulverizând zăpada în urmă. Îi plăcea să sperie fetele mai ales, șerpuind printre ele, de parcă ar fi fost jaloanele unei piste de slalom uriaș. Orice încercare a Adinei de a-l aduce măcar o dată pe sania ei se dovedise zadarnică. Își subțiase buzele de supărare, gest pe care i-l cunoșteam, ba
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1488635534.html [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Sub pietre, ferite de soare, Sunt taine-n adânc de izvoare Și cântec de blonde fecioare Pe lacrimi purtat, înspre mare. Sub pietre, izvoare agale Așteaptă sărutul în cale, Să stingă, șerpuind la vale, Setea, arzând buzele tale. Referință Bibliografică: Sunt taine-n adânc de izvoare / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUNT TAINE-N ADÂNC DE IZVOARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_taine_n_adanc_de_izvoare_george_safir_1344377390.html [Corola-blog/BlogPost/365566_a_366895]
-
În acel loc am citit câțiva autori interesanți, ceea ce îmi plăcea în acel loc era faptul că aveam liniște. Însă într-o dimineață ceva m-a tulburat. Veneam că de obicei la locul meu de lectură pe o cărare ce șerpuia printre morminte, cănd atenția mi-a fost atrasă de o groapă făcută recent probabil că cineva urma să fie îngropat în acea zi. M-am apropiat de marginea gropii și am privit în interiorul gropii gândindu-mă: ,,Cum asta e tot
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fragilitatea_vietii_umane_eugen_oniscu_1384346831.html [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme ... Citește mai mult Suspinul ploii ce s-așterne lin,Nostalgic, în sonetul meu se zbateLegând în taină-a mea singurătate,De ceea ce a fost al
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
fost al meu destin.Supuse tristei toamne pe deplin,Sub arbori gri zac frunzele uscate,Pe sub rafala ploii înghețateși sub răsuflul vântului meschin.Aleargă fără țel , în rătăcire,Frunzișul mort, tristețea să inspire,Si sa trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme,Înlăturând durerea din priviriși clipe din trecut voind să cheme... VI. POEME DE TOAMNĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. Sfârșit de toamnă Miroase a gutui, a prune brumate, Culese
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
care tocmai s-a format din minunatele flori pe care le-am văzut cu o zi înainte. În fiecare zi spectacolul naturii e altul, iar eu mă bucur de el asemeni unui copil ce-și primește jucăria preferată. Strada îngustă șerpuiește printre casele ascunse de plante de tot felul. Sunt case cu ziduri groase, ferestre și uși mari. Prin curțile caselor vezi femei trebăluind.Ne zâmbesc, ne salută și parcă ne transmit prin ochii lor senini: “O zi plăcută să aveți
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357984109.html [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu de strunghil[ Strunghil = specie de guvid, de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423314155.html [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. Crucea Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
bogată activitate în cadrul organizațiilor și asociațiilor românești din afara granițelor. „De acum să-mi spui unchiule, iar eu îți spun nepoate” Închisoarea Panciova din Iugoslavia a fost locul de unde viața lui nea Mitică a început să-și schimbe cursul și să șerpuiască sinuos pe cărările necunoscutului... Aici l-a întâlnit pe Nichita Tomescu, un avocat din București care reușise să scape din ghearele comuniștilor și pornise în lumea largă pentru a-și făuri o nouă viață. De cum l-a remarcat pe nea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PROMISIUNEA DE JOI (XI) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Vântul porni să sufle din senin. Ursache urcă dealul, urmărind mașinile care se îndepărtau. Poteca șerpuia prin desișul de aluni, forfecându-i pașii. Se ținea cu mâna dreaptă de brusturii crescuți în voie, lăsând bățul să zgârie pământul, și urca. Ajunse pe zare. Obosit, se așeză pe iarbă. Trebuia să mai străbată încă două dealuri și
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xi_gina_zaharia_1368212721.html [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
îngrădite de banal. îi dăruim un strop... de alb real. voi lăsa în palmele tale câte o filă. una va fi iubirea, alta va fi tăcerea. să-mi spui care din ele este lizibilă. eu văd doar zece degete înfrigurate, șerpuind prin geometria aerului, rănindu-l. când brațele zvâcnesc, mimând îmbrățișare, degetele conturează aripi, și inimă, și pasăre, și... scara dorințelor, și opturi... multe opturi până când umbra prea înaltă a mâinilor se prăbușește în poale. mâinile plâng atunci, prinzându-se una
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tacere_gheata_ganduri_anne_marie_bejliu_1327527886.html [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ești departe, legănat în glas curtenitor, ca fluturii de noapte, aluneci poate peste un șuvoi de unduite fluturări de șoapte. Apari, dispari, ca umbra ce dulceag își șerpuiește drum prin nevăzutul murmur dintre ape, farul lunii, fum. Nu știu ce catifea, ispititor te prinde-n mângâiere. Alunec și eu tainic pe o punte nevăzută de tăcere... Nu spulber liniștea din unde ce te prinde-n valul de culoare. N-o sa
ZÂMBETUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1443287358.html [Corola-blog/BlogPost/378206_a_379535]
-
Filosofii religioase a secolului al XX-lea. Pentru filosofia creștină a Evului Mediu occidental, Etienne Gilson spunea că, numele propriu al lui Dumnezeu este Ființa, iar în Răsărit, numele propriu al lui Dumnezeu, pentru Sfinții Părinți este Iubirea. Calea Iluminării șerpuiește prin perspectiva existențială, dă strălucire sensului religios al eros-ului și urcă spre panorama sensului comuniunii cosmosului. Să ne oprim puțin asupra unei clipe de foc din cea mai zbuciumată perioadă a istoriei neamului nostru. După ce Țara noastră a fost
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
trecând printr-o zonă împădurită, cu dealuri și vâlcele acoperite cu viță de vie, livezi de piersici sau de kivi. De asemeni a observat într-o livadă niște pomi cu fructele portocalii spre roșcat crezând că sunt chiar portocali. Șoseaua șerpuia printre aceste denivelări naturale ale terenului, încântătoare ca priveliște. Era o zonă deosebit de frumoasă. Și localitățile erau la fel de frumoase. Case cochete, cu flori la ferestre, în general case cu un singur nivel, maximum li un etaj, ridicate din piatră, grădini
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
școală. S-a îmbrăcat într-un tricou și pantalon scurt, cu sandale simple în picioare, în barete, ... XXIII. TRECEREA, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. TRECEREA Din Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat. Satul are o șosea principală, întinsă pe trei kilometri, poate mai mult, și câteva străzi laterale, casele ... Citește mai mult TRECEREADin Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche a bătrânului stejar. Sub coroana bogată, trupurile îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce părea bătut în diamante, ca și cum Cerul le consfințea dragostea. Cărarea secretă începea sub stejar, șerpuia printre munții cei bătrâni, urcând, apoi coborând, pierzându-se în zările albastru-străvezii... Ochii le străluceau înrourați în noaptea cu lună plină, când și-au luat rămas bun la țărmul mării pe care el avea să călătorească. Ochii lui erau ca
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Cararea_secreta_floarea_carbune_1377087966.html [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
nr. 824 din 03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De mult îmi pusesem în gând să-mi iau un concediu de la eul meu și să las „ispita de la trebi" pentru a mă retrage imaginar la marginea unui râu minunat care șerpuiește liniștit printre arini. Ajuns cu bine aici, pentru a-mi reface forțele, ar trebui să mă așez pe covorul de iarbă mirositoare ca o cosiță de fată și să trag în coșul pieptului mireasma fânului proapăt cosit. M-aș mulțumi
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_de_pe_marin_voican_ghioroiu_1364980202.html [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
de călătorie, nu eu răspundeam de “agoniseala” buzunarului, din ce în ce mai crâmpocit, însă am înțeles că te costă 5 dolari cu reducere, dacă iei un abonament pentru toată ziua. Această siluetă neagră și sticloasă, cu pedigri și argintiu, o “lipitoare” impermeabilă care șerpuiește silențios “călare pe un drug de fier” are drept cap de linie “MGM Grand Station”, trece și culege călătorii din “Bally's/Paris Las Vegas Station, mai preia pe cei din “Flamingo/Caesars Palace Station”, traversează The Strip și-i
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Distractii_lux_nineaca_si_criza_aproape_in_l_v_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
furibund. Era un fapt, la prima apreciere, nesemnificativ. Doi oameni călătoreau pe drumuri pietroase, prăfuite, și păreau istoviți de atâta drum, sleiți de puteri, de foame și de vântul stepelor. Cei doi începură să urce cărările anevoioase și întortocheate ce șerpuiau mereu, în zigzag, și mai aveau destul până să ajungă sus de tot, la cetatea cea albă de pe înălțimi. Cine erau cei doi? De ce au venit ei pe aceste meleaguri? Să-i ascultăm discutând la un popas al lor, înainte de
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429000619.html [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
m, Muntele Trescovăț este unul din cei mai înalți munți ai Parcului Natural Porțile de Fier. Dificultatea itinerariului nu este ridicată, cu excepția porțiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 700. Drumul șerpuiește prin păduri de cer, gârniță, fag, iar pajiștile cu iarbă de sadină îți încântă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofițelor și te invită să poposești în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
al meu destin. Supuse tristei toamne pe deplin, Sub arbori gri zac frunzele uscate, Pe sub rafala ploii înghețate Și sub răsuflul vântului meschin. Aleargă fără țel , în rătăcire, Frunzișul mort, tristețea să inspire, Și să trezească stol de amintiri, Ce șerpuiesc prin undele de vreme, Înlăturând durerea din priviri Și clipe din trecut voind să cheme Referință Bibliografică: Sonet nostalgic / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Negulescu
SONET NOSTALGIC de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1481547329.html [Corola-blog/BlogPost/379459_a_380788]