3,255 matches
-
Depuis , elle a pris forme Comme sculptée par un maitre. Petit poupon joufflu , Mignonne comme tout, Roșe bonbon, nous scrutant, Elle regarde tout autour. Esquissant des sourires, Elle emet de petits sons Et remue sans arret Șes menottes , șes petons, Șes gambettes ! Oh là là , voyez donc Quelle gymnaste complète!! Dédié à mă petite- fille Loredana- Salomé, née le 30 aout 2012. (3 ans aujourd'hui) ראיתי אותה... ראיתי אותה יוצאת מרחם אמה. תינוקת מייבבת ,ראש קצת מוארך, שער דבוק, רטוב
AM VĂZUT-O ( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ-FRANCEZĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1440968905.html [Corola-blog/BlogPost/379825_a_381154]
-
2012 Toate Articolele Autorului Pe zăpadă Serenada pașilor pe stradă Vătuită proaspăt cu zăpadă. Liniștite se succed pe cale Înfundate sunete egale. Majordomi de mare casă, pomii în livrea- Îi ascunde jumătate o perdea de nea. Se întinde orizontul calmului de șes, Străzi trasate fin cu rigla, cu echer, se țes. Rebegiți - un strop din focul sacru Murfatlar; Miniatural paharul cât un degetar. Cu vapoare peste zare - mistic ritual; Vis - cafeaua aromată, stil oriental. În grădina adormită mari nămeții cresc - Cornul abundenței
PE ZĂPADĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pe_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/361911_a_363240]
-
civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de undeva de prin Ardeal, lucru ce se vedea și după accentul său și vorba lui molcomă. El era de profesie agronom, iar soției sale i s-a
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425797130.html [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
cu Pierre Richard), coproducție Rusia-Franța 2012, „Rroms, le premier peuple européen” (2011, realizat pentru canalul France 3), nominalizat la Premiul Europa, „Oligarques art et argent” (2010, realizat pentru France 5 și selectat la Montréal), „François Mitterrand, leș années du pouvoir șes derniers entretiens” (1995, pentru BBC), Yougoslavie, „Suicide d’Une Nation Européenne” (1990, BBC)... Am citat numai câteva dintre creațiile sale. Totodată i-aș aminti pe John Appel (regizor, director de imagine, lector universitar invitat la Academia Olandeză de Film și
Dan Nuțu, un alergător de cursă lungă, se destăinuie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105875_a_107167]
-
de la protestul ciobanilor. În urma unor apeluri telefonice primite de la crescătorii de ovine și caprine din zona Sibiului și Banatului am fost înștiințat că se va organiza un protest în București în fața Palatului Parlamentului pentru suspendarea legii ce prevede că la șes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permiși doi câini, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cei care vor fi prinși cu mai mulți câini la oi riscă să plătească
Ce nu s-a văzut la TV la protestul ciobanilor. 'Josnic moment'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101578_a_102870]
-
Crassus (28 î. Hr.) și Decebal împreună cu sfetnicii săi, în al doilea război cu Traian. Decebal Încă din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Lydus, care preia informația din Getica lui Criton, prizonierii luați de Traian erau în număr de 50.000. Aceste cifre pot fi reale deoarece dacii erau un popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade din lemn și șanțuri. În regiunea muntoasă, fortificațiile erau din piatră și aveau proporții impunătoare. Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu cu animalele la păscut, cu caprele, mai ezact. În satul nostru de lângă Sirete sunt păduri de șes, cum ziceam, dumbrăvi sau huci, așa le spunem noi, și acolo sunt puzderie de păsări. Și ca să-mi treacă timpul am început să fac ca ele ... Unele îmi răspund, a adăugat râzând Culiță. - Bă, i-a spus atunci Klesch, ar
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
proaspete ale memoriei celor intervievați, că toți ar trebui să ne urmăm chemarea sângelui,că putem să-i ascultăm poveștile care curg cu noi și prin noi, transformându-se, precum „nea Mitică”, în funcție de context, când într-un râu liniștit de șes, când într-o apă învolburată de munte. În cartea lui Octavian Curpaș te întâlnești cu limbajul neaoș al interlocutorului, în cuvinte simple cu care construiește adevărate cetăți ale emoției. Comparativ cu alte cărți de interviuri în care, după câteva pagini
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_manual_de_igiena_morala_si_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
liftul, am găsit-o și pe doamna Florica Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă netencuită și cu acoperișul în două planuri. Cât m-am aflat în avion deasupra Belgiei și priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce era pământul
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491207672.html [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
comuna noastră. Toate povârnișurile din întortocheatele râuri de munte, pe unde crescură din vremuri străvechi păduri seculare, au ajuns mari exploatări forestiere, lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de construcție pentru industrializarea la scară largă a țării. Dar, cu siguranță, cea mai mare parte din cheresteaua pădurilor bucovinene se îndrepta, în garnituri nesfârșite de vagoane, spre Uniunea Sovietică, știm noi pentru ce! Cum-necum, statul socialist încă
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1406185421.html [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
bună, te aduc În gândul meu din nopți cu lună Și chiar de-s doar un pui de cuc Cuvântul tău îmi mai răsună În minte și vorbim ades, Tu mă întrebi dacă sunt bine Și dacă muntele mi-e șes Și dacă pieptul mi-e suspine. Da, mamă, supraviețuiesc Și-mi duc cu greu în spate-o cruce, Scriu poezii, prin vers trăiesc Și mă îndrept către răscruce De vânt, de doruri și de drum Și de ”to be, or
PE STEAUA TA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1478173769.html [Corola-blog/BlogPost/381664_a_382993]
-
puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine spre Italia și ținta multrîvnită a tuturor cuceritorilor timpului - Roma. În locul numit „Porțile de Fier”, Dunărea este „gîtuită” de stînci și putea fi trecută relativ ușor de către cavaleria nomadă. De aici, la fel ca și prin
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
în interiorul lui, ci mai sunt și zone noi după arhitectura blocurilor ridicate, mai apropiate ca formă de cele ale noastre. Mașina alerga cu viteză pe autostradă. Mare lucru nu prea aveai ce vedea. Zone de dealuri, alternând cu porțiuni de șes unde pământul era cultivat, imagini de localități rurale ce se derulau prin fața geamurilor mașinii, sau cursuri de apă. La vreo patruzeci de kilometri de mers pe autostrada numărul 4, au părăsit-o intrând pe un drum cu două benzi. Peisajul
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
vânturi, fiare sălbatice. Sau pe înălțimi de munte, mai ales vara. Nu degeaba era obiceiul ca vara să urce oile și vitele la munte, unde erau poieni mai ușor de întreținut, iar iarna turmele să fie aduse în luncile de la șes, cum erau cele din câmpiile Jijiei, sau ale Siretului, sau ale Bugului, unde se putea ierna până primăvară, apoi turmele urcau din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
precum parfumul flacără-ntru-n trandafir Ce-a împrumutat lumină de la raza soarelui Bunătate de la îngeri ca-n iubire s-o răsfir. * Eu sunt dor, eu sunt iubire, eu sunt eu, așa cum sunt. Sunt parfum de fericire mângâierea din cuvânt Eu sunt șesul, eu sunt marea, muntele cu păr cărunt, Vino și stai lângă mine inima să ți-o descânt! * de Gabriela Mimi Boroianu 05.05.2015 Referință Bibliografică: Eu sunt! / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V
EU SUNT! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1430850891.html [Corola-blog/BlogPost/379724_a_381053]
-
Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Après l’école primaire et le collège, elle suivit leș cours de la Faculté des Lettres de l’Université Alexandru Ioan Cuza Jassy - Roumanie, section langue roumaine-langue française. Passée professeur, madame Mossora enseigna dans nombre d’écoles jusqu’ 1990, lorsque - selon șes propres dires - elle eût le privilège de travailler l’école d’une maison d’orphelins dans le département de Jassy. Privilège qui lui a facilité la découverte de l’âme des enfants dans une mesure impossible d’atteindre nulle autre
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lelia_Mossora.html [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
enfant dans son éternelle recherche de la mère... De nos jours, madame Mossora enseigne dans une autre école, non loin de la merveilleuse vieille école ou elle travailla pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lelia_Mossora.html [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
de la mère... De nos jours, madame Mossora enseigne dans une autre école, non loin de la merveilleuse vieille école ou elle travailla pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai pas fait grande chose dans
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lelia_Mossora.html [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec șes élèves, leș activités domestiques, șes écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer șes œuvres poétiques! Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : Je n’ai pas fait grande chose dans la vie mais je m’enorgueillie de mes deux superbes enfants, du respect montré par mes anciens élèves lorsqu’ils me
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lelia_Mossora.html [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde viață Sub soarele ce o răsfață. Se-ntorc mioarele-n tăpșan Cum se întâmplă an de an. Și mieii zburdă pe câmpii Înmugure lăstur-n vii. Copiii se joacă pe maidan Uitând de
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1425286988.html [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎȚI ȘTIU GLASUL Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îți știu glasul Îți știu glasul, de când șesurile s-au despărțit de ape, de când planetele murmurau șoapte și Orfeu o căuta pe Euridice. Calliope, a împărțit bobul de rouă în două, punându-ți ție jumătate, pe buze. Constelația Lirei, ne îngăduie să cântăm împreună, cântecul neterminat de Orfeu
ÎȚI ȘTIU GLASUL de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1478978952.html [Corola-blog/BlogPost/381544_a_382873]
-
în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecutul zilei de azi Rătăcind în trecutul zilei de azi Am găsit un zâmbet de al tău Uitat în pădurea de brazi când rătăceai pe cărările dinspre munte Spre șesul câmpiilor cărunte Draga mea Ce ai locuit cândva în inima mea Ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată Că mai există acea fată iubită demult Și că în inimi noi mai păstrăm încă povești Cu noi doi
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1457384370.html [Corola-blog/BlogPost/369302_a_370631]
-
Declamation manifeste dadaiste de Tristan Tzara par Nicole de X C 2. Le dadaisme - presentations : Ștefan Hentes et Irina 3. Dadadanse par Louis Florea 4. Des histoires de la modernite : le cinematographe, l’histoire de l’affiche et de la photographie et șes influences dans l’art moderne - eleves de XI E 5. Le Bucarest de la Belle époque - eleves de IX G 6. Film - creation d’une poesie dadaiste - XIIF 7. Leș eleves de Nicolae Tonitza presentent leurs creations 8. Solo de guițare
Ziua Internaţională a Francofoniei by http://uzp.org.ro/ziua-internationala-a-francofoniei-2/ [Corola-blog/BlogPost/92937_a_94229]