1,046 matches
-
de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. Referință Bibliografică: LUPUL SUR (PARTEA I ) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 720, Anul II, 20 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
Culturale "Sarmisegetuza". Cunoscut ca poet al fundamentului filosofic cu expresie dialectică a ontologiei sociale, Aron Cotruș în perioada interbelică a fost un poet care s-a bucurat de "interesul criticii și al marelui public" (Ion Cristofor). Fiind participant la numeroase șezători literare organizate de Societatea Scriitorilor Români, de Sindicatul Presei Române din Ardeal și Banat sau de Astra, Aron Cotruș atrăgea marele public prin felul cum își recitau poemele, încât "verbele poetului rămân suspendate în aer" și luau "trup în formă
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
fost debutanți absolut. La Zilele orașului Moldova Nouă din 15 august 2011 distinsul Doctor Inginer Ion CHISĂLIȚĂ, primarul orașului Moldova Nouă, care m-a declarat ca fiind o personalitate marcantă a orașului. În 16 septembrie 2011 am fost invitat la Șezătoarea FLORI DE PE ȘOMUZ organizată de Primăria comunei Bunești Suceava și Biblioteca Bunești. Aici am avut parte de o primire plină de multă dragoste de foarte mulți prieteni de pe NET, dar și de organizatorii manifestării; primarul comunei Bunești Suceava, domnul Gheorghiță
2011 ANUL ŞAPTEZECIŞIUNU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351183_a_352512]
-
din Timișoara, facultatea de filologie, fiind repartizată la Caransebeș, la același liceu unde a fost și elevă, alături de foștii ei profesori. Îsi îndrumă elevii mai ales în activitatea literară, stimulându-le talentul, organizează activități culturale ca: montaje literar-artisitice, serate și șezători literare , întâlniri cu scriitori locali, vizionări de spectacole și muzee, excursii literare, brigada artistică a școlii si echipa de teatru. În creația ei, preponderentă este poezia, ca de altfel pe tot parcursul creației sale, dar scrie și proză de natură
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
Scrisori netrimise” - Editura Fundației Culturale „Antares”, Galați, 2011 „Aceeași lună peste sat” - Editura „Remus”, Cluj Napoca, 2010 „Și copiii se îndrăgostesc” - Editura „Clubul Saeculum”, Beclean, 2008 Volume în pregătire: „Înainte de magnolii” - roman „Cronică de Stână” -proză scurtă „Tot un fel de șezătoare”- proză scurtă umoristică „Păpuși din linguri de lemn” - poezie „Domnișoara Nimeni” - poezie S-a născut în București, la 29 martie 1968. Locuiește în Slobozia, județul Ialomița, România Referință Bibliografică: Florentina Loredana Dalian / Florentina Loredana Dalian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FLORENTINA LOREDANA DALIAN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345627_a_346956]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > STELE CĂZĂTOARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stele căzătoare Zboară stol tăcerile-nserării, Toate se adună-n șezătoare Și se duc neantului uitării- Traiectorii - stele căzătoare. Nesfârșite semne de-ntrebare Se succed, cu graba lor sub tâmplă. Deslușiri aș vrea la fiecare- Un mister e tot ce se întâmplă. Regăsirea timpului întors, Cernere ca fulgii reci de nea
STELE CĂZĂTOARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356281_a_357610]
-
mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: « Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare ». Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 16 septembrie 2011 În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN cel care păstorește biblioteca din Bunești, fiind întrebat dacă doresc să particip la o șezătoare literară pe care primăria și biblioteca din Bunești intenționează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitația. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
primarul comunei Bunești Suceava. Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de același autoturism în dimineața de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală. Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală. Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
264997416854833 Video http://www.dailymotion.com/video/xl4yte flori-de-pe-yomuz-poetul-mihai-leonte creation BUNEȘTI SUCEAVA ÎNTÂLNIREA DE SUFLET 16 septembrie 2011În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN cel care păstorește biblioteca din Bunești, fiind întrebat dacă doresc să particip la o șezătoare literară pe care primăria și biblioteca din Bunești intenționează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitația. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
primarul comunei Bunești Suceava.Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de același autoturism în dimineața de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală.Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
de 16 septembrie 2011 și transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneștii Suceveii, locul unde avea să se desfășoare Șezătoarea Flori de pe Șomuz. Șomuzul fiind râul care scaldă și o parte din comuna natală.Am fost întâmpinat de organizatorul acestei șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Seara următoare am însoțit pe tineri la un fel de șezătoare - ținută în casa uneia dintre coreligionarele bisericii - care avea scopul unei cunoașteri mai îndeaproape a intereselor acestora, anumite inițiative de întrajutorare, sfaturi oneste pentru o reușită durabilă a căsniciei ce urma să înceapă curând, fiind prezenți cei care, din diferite
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]
-
am pe buze numai miere pentru cei ce-mi fac plăcere. floare-s dacă vreau pe ram sau hulub ce stă la geam. sunt sau fluture sau iarbă salcie sau pânză albă să mă coase doar cu flori fetele în șezători. is când zadie când ie unde vrea badea să-mi fie. am un suflet ce-l frământ cu viața de pe pământ daca ma superi odată mă prefac pe veci în piatră, când o fi să plec în moarte n-oi
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
apă, altul cu votcă, rugându-l să aleagă. Preda bea paharul cu votcă (nu se știe dacă a mai baut și apă) și se întoarce în cameră. A doua zi, pe la ora opt, trebuia să plece în Vrancea la o șezătoare literară. Prietenii cu care trebuia să meargă, văzând că nu mai apare, se duc la cameră să-l ia. Dar îl găsesc mort, trântit cu fața în jos, cu o mână atârnându-i pe margineapatului. Diagnosticul pus de doctori a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
bariere psihologice și fizice mi-am luat inima în dinți și la invitația de nerefuzat a sufletistului bibliotecar din comuna Bunești, Ioan ȘTEFAN, dar și a domnului primar al comunei mele natale Gheorghiță BERARU, m-am decis să merg la Șezătoarea Flori de pe Șomuz din 16 septembrie 2011 organizată de biblioteca locală Bunești în colaborare cu Biblioteca I.G. SBIERA Suceava. Așa se face că în dimineața zilei de 14 septembrie 2011 am plecat cu autobuzul din Moldova Nouă spre Timișoara pentru
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți , reviste ) cât
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți , reviste ) cât si din partea autorităților locale. În anul 1900, în județul Vâlcea se constituie 14 cercuri culturale pe centre ( Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgășani, Făurești, Zătreni, Mateești, Horezu, Olănești, Titireciu, Ocnele Mari, Măldărești
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai mult Scurt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]