630 matches
-
Dumnezeu nu este urmată de nici un alt episod de geneză. Cosmogonia sectei Ahl-i-haqq nu conține nici un fel de motive gnostice, cum nu conține nici mitul yazidiților 71. Situația mandeenilor din Irak și Iran este total diferită de cea a sectelor șiite. Ca și evreii, creștinii și zoroastrienii, ei sînt un „popor al cărții” (ahl al-kitab). Limba lor este un dialect aramaic oriental, care a luat ființă În Babilonia de Jos și este Înrudit cu dialectul din Babilonia de Sus În care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mitologia acestuia. Adevărat, un anumit contact Între gnosticism și mandeism, În forma sa actuală, a avut loc la un moment dat, probabil după secolul al III-lea sau al IV-lea, ceea ce nu e cazul cînd e vorba de sectele șiite. Orice asemănări ar putea exista Între doctrinele șiite și gnosticism - și ele se dovedesc foarte palide - se datorează unor procese mentale similare, Însă pornind de data aceasta de la premise mult diferite. 6. Orient și Occident: o istorie comună? Dacă sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și mandeism, În forma sa actuală, a avut loc la un moment dat, probabil după secolul al III-lea sau al IV-lea, ceea ce nu e cazul cînd e vorba de sectele șiite. Orice asemănări ar putea exista Între doctrinele șiite și gnosticism - și ele se dovedesc foarte palide - se datorează unor procese mentale similare, Însă pornind de data aceasta de la premise mult diferite. 6. Orient și Occident: o istorie comună? Dacă sînt corecte datele pe care ni le furnizează scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
800-909 în nordul Africii cu capitala la Kairouan. Cuprindea teritoriile actuale ale Tunisiei, nord-vestul Libiei, nord-estul Algeriei, extinzându-și dominația și asupra Siciliei și Calabriei. Califatul Fatimizilor a fost constituit pe teritoriul actual al Tunisiei în urma luptelor victorioase ale berberilor șiiți conduși de Abu Abdallah împotriva Aghlabizilor. A funcționat între 909-1171, având nucleul inițial în Tunisia, cu prima capitală la Rakkada (9 km. sud-vest de Kairouan), apoi la Kairouan (până în 921) și Mahdia. Începând din 973 centrul de greutate al califatului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
așa cum se întâmplă înArabia Saudită, unde capitala Riyad a fost încă din secolul al XVIII-lea centrul spiritual al islamismului sunit de factură wahhabită, în jurul căruia s-a coagulat formațiunea statală și dinastia saudită, iar spre periferii se regăsesc minoritățile șiiților, ibadiților și suniților de alte orientări. În alte situații însă, capitala este situată în aria locuită de o minoritate confesională, dar care în perimetrul respectiv deține majoritatea și deține, de asemenea, puterea politică în stat. Este cazul Bagdadului, poziționat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
au erodat rapid fragilul echilibru politico-constituțional stabilit prin pactul din 1943, care prevedea reprezentarea proporțională a grupărilor etno-confesionale în structurile de putere, respectiv 6 creștini la 5 musulmani în Parlament, președinte creștin, prim-ministru musulman sunnit și președintele legislativului musulman șiit. Ulterior, în conflictul ce va dura până în 1990, sunt angrenate numeroase facțiuni rivale libaneze creștine, musulmane sunnite, musulmane șiite, druze, ale palestinienilor refugiați în Liban, ș.a., fiecare susținute de diferite centre de putere din exterior, la care se adugă intervenția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
structurile de putere, respectiv 6 creștini la 5 musulmani în Parlament, președinte creștin, prim-ministru musulman sunnit și președintele legislativului musulman șiit. Ulterior, în conflictul ce va dura până în 1990, sunt angrenate numeroase facțiuni rivale libaneze creștine, musulmane sunnite, musulmane șiite, druze, ale palestinienilor refugiați în Liban, ș.a., fiecare susținute de diferite centre de putere din exterior, la care se adugă intervenția directă a trupelor israeliene (în sudul țării), siriene (ce devin în anii ’90 arbitrul situației interne din Liban), ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
anul 2000, retragerea celor 15.000 de militari sirieni în 2005. b. Situația conflictuală internă din Irak ce a urmat înlăturării regimului lui Saddam Hussein în 2003 a fost marcată pe de o parte de intensificarea confruntărilor între diferitele grupări șiite, sunnite și kurde din Irak, precum și între unele dintre acestea și noile autorități iraliene, iar pe de altă parte escaladarea violenței declanșate de grupările islamiste radicale împotriva trupelor străine staționate pe teritoriul irakian. Apoi, ca și în Liban, există o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
materializată prin sprijinirea facțiunilor combatante de către diferiți centri de putere din exteriorul mai mult sau mai puțin îndepărtat de frontierele irakiene. Interese legate de propria siguranță națională, vis-a vis de conflictul intern irakian, au Iranul (ce susține unele grupări șiite irakiene), Turcia (datorită prezenței segmentului kurd), Arabia Saudită (pentru susținerea elementului sunnit), Siria (prin proximitatea teritorială), precum și state ale căror interese se circumscriu prezervării controlului/prezenței strategice în regiune: S.U.A., Marea Britanie, Israel, Rusia. Alți centri de putere urmăresc extinderea sau menținerea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reprezintă limite politico-administrative ce separă însă comunități aparținând acelorași grupuri etnice și confesionale, care locuiesc atât în spațiul periferic al statelor arabofone, cât și pe teritoriul țărilor învecinate: dyadele frontaliere irakiano-turcă și irakianoiraniană divizează comunitatea etnicilor kurzi, respectiv a credincioșilor șiiți ce trăiesc de ambele părți ale granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile negroide, ce locuiesc atât în sudul statelor arabofone (Sudan, Ciad, Mauritania), cât și în țările africane învecinate. Prin urmare disensiunile bilaterale cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diversificat conferit de complementaritatea funcțională a ambelor regiuni naturale. Domeniul montan a servit ca loc de refugiu pentru numeroase secte și comunități religioase minoritare, care au scăpat de persecuții refugiindu-se în munți: creștinii maroniți și druzii din munții Liban, șiiții zaidiți din munții Yemenului. Ca loc de refugiu, muntele este și un sanctuar pentru rebeliuni și mișcări de gherilă, așa cum se întâmplă în masivul Aurès din estul Algeriei, care a adăpostit și încă mai adăpostește și astăzi grupări rebele față de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
catolică, Islamul are obiective geopolitice, anume de a unifica lumea prin islamizare. Cel mai vizibil apare această latură la confesiunea șiită care, deși minoritară în lumea arabă, aspiră să șiitizeze Islamul pentru a islamiza lumea, în varianta propusă de clerul șiit iranian. În fapt, sprijinind minoritățile șiite din statele arabe învecinate, Iranul încearcă să își susțină propriile interese geopolitice în regiune, pe care însă nu reușește să le promoveze la nivelul ambițiilor afișate de șiismul oficial iranian. comunitatea musulmană cuprinde cca.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de a unifica lumea prin islamizare. Cel mai vizibil apare această latură la confesiunea șiită care, deși minoritară în lumea arabă, aspiră să șiitizeze Islamul pentru a islamiza lumea, în varianta propusă de clerul șiit iranian. În fapt, sprijinind minoritățile șiite din statele arabe învecinate, Iranul încearcă să își susțină propriile interese geopolitice în regiune, pe care însă nu reușește să le promoveze la nivelul ambițiilor afișate de șiismul oficial iranian. comunitatea musulmană cuprinde cca. 340 milioane credincioși pe întreg spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
A rezultat dintr o alianță politică și doctrinară între creatorul său - Muhammad ibn Abd al-Wahhab și fondatorul dinastiei saudite - Muhammad ibn Saud. Wahhabismul reprezintă o veritabilă ideologie oficial-religioasă în Arabia Saudită și alimentează doctrinar majoritatea mișcărilor integriste de nuanță sunnită. Islamul șiit este o confesiune minoritară în spațiul arabofon, cu aproximativ 49 milioane credincioși (14% din populație). Deține ponderi mai însemnate în Irak (62,5% din populație - țara arabă cu cea mai numeroasă populație șiită), Bahrain (60%), Yemen (45-50%), Liban (34%), Kuwait
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mai mare a șiismului în statele arabe asiatice, ca o consecință a proximității cultural spirituale persane și mult mai redusă în Africa arabofonă (sub 5% din comunitatea arabo-șiită). Nici șiismul nu a scăpat fracționărilor doctrinare interne, având numeroase facțiuni confesionale: șiiții duodecimani alcătuiesc cea mai mare parte din comunitățile șiite din Irak, Bahrain, Liban, E.A.U., Kuwait, Siria; zaydiții constituie baza comunităților șiite din Yemen, unde alcătuiesc un grup confesional compact (45% din populație) și din Arabia Saudită unde dețin o pondere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
o consecință a proximității cultural spirituale persane și mult mai redusă în Africa arabofonă (sub 5% din comunitatea arabo-șiită). Nici șiismul nu a scăpat fracționărilor doctrinare interne, având numeroase facțiuni confesionale: șiiții duodecimani alcătuiesc cea mai mare parte din comunitățile șiite din Irak, Bahrain, Liban, E.A.U., Kuwait, Siria; zaydiții constituie baza comunităților șiite din Yemen, unde alcătuiesc un grup confesional compact (45% din populație) și din Arabia Saudită unde dețin o pondere de 3,4%; ismaelienii formează grupuri minoritare (mustalienii) în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
arabofonă (sub 5% din comunitatea arabo-șiită). Nici șiismul nu a scăpat fracționărilor doctrinare interne, având numeroase facțiuni confesionale: șiiții duodecimani alcătuiesc cea mai mare parte din comunitățile șiite din Irak, Bahrain, Liban, E.A.U., Kuwait, Siria; zaydiții constituie baza comunităților șiite din Yemen, unde alcătuiesc un grup confesional compact (45% din populație) și din Arabia Saudită unde dețin o pondere de 3,4%; ismaelienii formează grupuri minoritare (mustalienii) în Siria și Yemen; druzii alcătuiesc o sectă derivată din ismaelismul fatimid, repudiată atât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
dețin o pondere de 3,4%; ismaelienii formează grupuri minoritare (mustalienii) în Siria și Yemen; druzii alcătuiesc o sectă derivată din ismaelismul fatimid, repudiată atât de sunniți, cât și de șiiți, răspândiți în Liban și Siria; alaouiții reprezintă un grup șiit minoritar situat în regiunea montană din nord-vestul Siriei, derivat din șiismul ismaelit. Ibadismul, o ramură minoritară a Islamului considerată eretică de către sunniți și șiiți, are o repartiție bine definită teritorial, respectiv în Oman, unde reprezintă confesiunea majoritară la care își
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
comunități confesionale diferite, caracterizate prin diferite regimuri socio-materiale diferite, aspect ce complică raporturile tensionate dintre ele. În condițiile îndelungatului conflict civil (1975 - 1990), acest fapt a avut drept consecință politico-geografică “cantonizarea” teritoriului libanez după criterii socio-economice și socio-confesionale. Astfel, comunitățile șiite din sudul Libanului și din nordul depresiunii Beka constituie în mod tradițional păturile sociale cele mai paupere, reprezentând “Libanul periferic”, iar comunitățile creștine maronite constituie baza clasei de mijloc libaneze. Exodul rural din ultimele decenii spre capitală ce a angrenat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ce depășește, în valori absolute, pe cea legală, marcată de profunde inegalități sociale (40% din populație trăiește sub limita sărăciei, iar 20 milioane de copii muncesc ca sclavi), o țară divizată de profunde clivaje etnice-religioase (20% din populație sunt musulmani șiiți), marcată de corupție, delincvență, violență, ca și de o profundă criză ideologică. După trei războaie pierdute cu India vecină, Kashmirul rămîne un subiect de care se leagă însăși identitatea națională a celor două țări. Legendarul munte Meru, ca și Shambala
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu 34 de morți, autoritățile saudite au pornit o adevărată vînătoare de teroriști. Într-adevăr, și aici se manifestă un curent islamist radicalizat, iar țara se confruntă cu grave probleme sociale și cu afirmarea tot mai puternică a identității minorității șiite din est, zona cea mai bogată în petrol. Aceasta se petrece și în încercarea de a mai îndulci puțin relațiile cu S.U.A., afectate grav după atentatul din 11 septembrie 2001. Relațiile dintre cele două țări au fost de o natură
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
civilă pe tema generică a drepturilor omului a fost declanșată și poate produce urmări în actualul context. Dar, pînă la alegeri libere, libertatea cultului, emanciparea femeilor ș.a. mai e cale lungă. O problemă tot mai presantă devine cea a minorității șiite din nord-estul țării, grupînd cca 2 milioane de locuitori (10-15 % din populația totală). Neglijați pînă acum, aceștia au început să-și ceară drepturile. Cer alegeri locale și mai multe locuri în parlamentul țării (unde dețin numai 2 locuri din 300
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lor a fost cedată fără luptă monarhiei saudite în 1913, în schimb fiindu-le recunoscute drepturi religioase și civile. Pactul a rezistat pînă în anii '60, cînd regele Feysal instrumenta islamul în luptă cu modernistul Nasser al Egiptului, iar drepturile șiiților au început să dispară. Revoluția iraniană din 1979 a radicalizat înfruntările, s-au produs mari manifestații, reprimate sever, la o împăcare relativă ajungîndu-se abia în 1993. Totuși, șiiții afirmă că nu vor să se despartă de trupul țării, deși cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Feysal instrumenta islamul în luptă cu modernistul Nasser al Egiptului, iar drepturile șiiților au început să dispară. Revoluția iraniană din 1979 a radicalizat înfruntările, s-au produs mari manifestații, reprimate sever, la o împăcare relativă ajungîndu-se abia în 1993. Totuși, șiiții afirmă că nu vor să se despartă de trupul țării, deși cartea lor e jucată de cei mari în urmărirea intereselor lor. În cancelariile americane au fost auzite voci care sugerau sprijinirea înființării unui stat șiit în regiunile din est
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
abia în 1993. Totuși, șiiții afirmă că nu vor să se despartă de trupul țării, deși cartea lor e jucată de cei mari în urmărirea intereselor lor. În cancelariile americane au fost auzite voci care sugerau sprijinirea înființării unui stat șiit în regiunile din est, cele mai prospere în petrol, și abandonarea relațiilor privilegiate cu Ryad-ul. Este de urmărit ce se va întîmpla în continuare, în condițiile în care mișcarea șiită se afirmă atît de puternic în Irak, iar Iranul, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]