15,911 matches
-
stăpâni, rezistând „asemenea lui Ulise, care se lega de catarg” tentației de a se alătura odraslelor de ștabi în „escapadele” acestora, porniți în trombă din curtea vilei cu mașinile lor decapotabile. Rămas singur, își ia vioara și exersează ore în șir, impunându-și acest ascetism în numele pasiunii pentru artă și al unei vocații resimțite și pe care nu vrea să o trădeze. Celălalt protagonist al rememorărilor, Șerban Strava, este din altă generație decât Tin, trecut de mijlocul vieții, un om apăsat
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
verbului critic ce-și asumă opera în temeiul inefabil al „talentului”. În ambele ipostaze figurează abstragerea din real, în favoarea ficțiunii, a convenției. Atît ideea cît și imaginea artistică reprezintă spații ale autarhiei spiritului, disociat de existențial. Într-un eseu din șirul Temelor, criticul își mărturisește disprețul față de autorii ce se nutresc din substanța evenimentului biografic, atît de lesnicios în abundența sa, întrucît artistul autentic s-ar cuveni să fie nu cel ce descrie lumea fenomenală, ci acela care și-o imaginează
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
stabilește un nou record mondial la proba de 100 m viteză în fața lui Carl Lewis; după câteva ore este găsit dopat și i se retrage titlul; - 3 iun. ’89, revolta studenților din Piața Tienanmen (celebra fotografie a studentului pironit în fața șirului de tancuri îi aparține lui Stuart Franklin); - 11 nov. ’89, la Postdamenplatz, cade Zidul Rușinii; - 3 oct. ’90, are loc unificarea Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L’Express titrează „Un monde nouveau”; - 1991, Irak-ul atacă Kuweit-ul
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
bine de zece ani, Tompa Gabor se apropie din nou de lumea lui Eugène Ionesco. În preajma Sărbătorilor din 2003, am ajuns la Cluj, în Teatrul Maghiar, a cărui trupă o prețuiesc fără rezerve, pentru două momente ce s-au adăugat șirului de coincidențe fericite despre care încerc să vorbesc aici și care strîng sentimente și oameni împreună: premiera lui Tompa cu Jacques sau supunerea și lansarea volumului Conversație în șase acte cu TOMPA GABOR, o nouă carte a Floricăi Ichim din
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
și a graiurilor purtând cu ele mesajul unor obieceiuri izvorâte dintr-o folcloristică cum nu cred să existe la multe popoare... Urmăream cum spectatorii participau afectiv și efectiv la ceea ce se petrecea pe scenă: cântau odată cu interpreții, aplaudau minute în șir, li se citea pe fețe bucuria sinceră, lumina care putea să vină numai din preaplinul sufletului, din trăirea firească și adâncă a frumosului... N-am auzit nici un interpret țipând isteric: „Hai, acum! Și voi, cu toții! Și încă o dată! Toată lumea! Nu
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
artă, undeva “în spatele colinei”. Deși are, cum zice (cu un sarcasm auto-flagelator în perpetuă ciocnire cu un narcisism robust), “o biografie de «artist interzis», excepțional de densă, de pitorească, Pintilie își trage această biografie - cu pitorescul ei cu tot, cu șirul năucitor de vizionări, de interziceri și de tovarăși, de la Ceaușescu pînă la un Potîngă sau un Topor sau alte cozi de topor - tot acolo, “în spatele colinei”... O spaimă străveche (spaima de moarte) “m-a făcut, la 12 ani, să fug
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
îndrepte greșeala. Din contră, mă acuză că am produs „un lanț de informații false”, dar, ce e drept, obosiți de propria plăsmuire, nu mai au și resursele de imaginație pentru a le numi. Nu se dă vreun exemplu nici din șirul de „injurii, vulgarități și neadevăruri” pe care le-aș fi proferat, așa că aștept continuarea acceselor de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
de trecut și prezent, metamorfoze ce par că s-au produs în direct. Cele două ipostaze - comandant și prizonier - zăbovesc mult pe ecran. Halucinant! Fiara cu mască și fără mască n-o să-mi dispară din memorie. Nu vorbesc minute în șir. “ Mama, de ce ești tristă? Nu vezi ce urît este ? Gata, l-au prins, s-a terminat cu monstrul ăsta! Hai să-l sunăm pe Bush. Și să nu te mai uiți la televizor la toți urîții ăștia că Moș Crăciun
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
hârtia, o privi, făcu ușor cu două degete darabană pe spatele ei, până ce toată cenușa prinsă de litere căzu pe masă, după ce Prea Sfântul o suflă ușor spre fereastră.” Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii. Dacă scena apariției nălucirii lui Ștefan cel Mare, pe cal alb și strai la fel
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
75 H.P.” (octombrie 1924) a “scandalului” dadaist regizat de Tzara pe la Zürich sau Paris, cu teribilisme în mare parte jucate, alăturându-le unor texte care puteau trimite deopotrivă la hazardul extragerii din sacul dadaist a cuvintelor ori la “imaginația fără șir” și “cuvintele în libertate futuriste”, nu fără accente “constructiviste”, marcate de lexicul tehnic și de sugestia unei anumite mecanici a sintaxei. Manifestul publicat în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
unei viziuni platonico-iudaice, veterotestamentare, asupra dumnezeirii, una acorporală și nonvizuală, creștinismul oriental și-a însușit cu o anume vehemență, de cîteva ori de-a dreptul fundamentalist și belicos, interdicția decalogului în ceea ce privește ,,chipul cioplit”. Chiar și numai distrugerea sălbatică a imaginilor, șirul de excomunicări și dezbaterile fără sfîrșit pe tema imaginii din vremea lui Leon al III-lea Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al unui
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce l-a slăvit în Epigonii și a fost obsedat de imaginea bardului transilvan: își aruncă manuscrisele în foc, socotește ceasuri în șir, combinând cifre pe hârtie și se consideră foarte bogat. Poetul, care a avut un pretimpuriu sentiment al morții, exprimat frecvent în corespondența sa, se stinge din viață la 11/23 octombrie 186311. Poetul care a pătimit din cauza dihoniilor confesionale în timpul
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Pavel Șușară Dimineața de 2 februarie, aceea cu care începe legitim atît de măreața Zi Internațională a Zonelor Umede, ne-a prins cît se poate de prost: ne-a prins, care va să zică, uscați. Adică, înghețați și isterici. Ore în șir, jurnal după jurnal și intervenție specială după intervenție specială au prezentat pe un ton apocaliptic sau, mai pe înțelesul editorilor de știri, cu limbă de moarte, faptul că în România s-a petrecut ceva incredibil, că echilibrul lumii s-a
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
dus mai departe, cine a abandonat, cine a țîșnit. Sînt surprize de toate felurile. Sînt șanse și neșanse greu de calculat, de prevăzut în anii studenției. Am urmărit aplicat și consecvent profilurile tinerilor actori, regizori, păpușari (am fost ani în șir în comisia de selecție pentru participarea la Gala Tînărului Actor și am văzut cum se lucrează și în școlile particulare unde Margareta Pogonat rămîne un model absolut). Am un tablou destul de bine populat și colorat în ceea ce privește imaginea acestui loc de pe
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
fragil, pe atît de constant. n P.S.: în revista ieșeană Timpul (nr. 1/2005), talentatul tînăr autor Radu Pavel Gheor îl mustră pe "domnul Grigurcu, ale cărui abilități critice recunoscute nu l-au împiedicat să înșire, printre texte remarcabile, un șir de cronici ditirambice la adresa unor poeți cel mult mediocri". Numitul domn recunoaște: e mai mult ca sigur că o cîtime din sutele de cărți de versuri despre care a scris au fost "mediocre", dar în cazul lor cronicile sale n-
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
Mircea Mihăieș Bizar personaj, acest domn Timofte! De ani de zile pozează în campion al "siguranței naționale", iar acum, când a ajuns la ora bilanțului, aruncă în aer o întreagă țară printr-un șir de afirmații iresponsabile. S-a spus că vreme de patru ani dl Timofte a păstrat discreția în munca desfășurată departe de ochii și urechile lumii. N-am de unde să știu, pentru că habar n-am cum funcționează SRI-ul și nici
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
foarte vizibili. Apăsând pe accelerator mai mult decât era necesar, dl Timofte a căzut într-o plasă pe care-o credea de mare subtilitate, dar care e, de fapt, de-o imensă grosolănie. Mă mir (a câta oară?) că după șirul de minciuni, de gafe și dezinformări dl Timofte continuă să rămână în funcție. O fi chiar de neînlocuit, așa cum încearcă să se prezinte? O fi noua administrație atât de slabă, încât n-a putut, în două luni, să propună un
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
te iubești pe tine, deși tot ce-ți dorești e un moment nu de fericire, e prea mult spus, ci de potolire a durerii. Destinația finală, de multă vreme cunoscută, face din viața Ioanei Em. Petrescu, mărturisită cu măsură, un șir de refuzuri care, ca să-l citez pe Mihail Sebastian, valorează cît o acțiune. Nu se întîmplă mare lucru în jurnal: o poveste de dragoste, care nu se termină la cununie, desfăcută în păreri și comentarii, în presupuneri despre "partea cealaltă
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
să fii, de ce așteaptă toți ceilalți, de rolul social, pînă la urmă, care se agață ca o piele flască și hîdă de ultimele tale resurse de tinerețe, arde, mocnit, o viață, în Jurnal. Viața în lume e, de fapt, un șir de nemăgulitoare tranzacții, un compromis "slab", ai cărui termeni se schimbă din mers: "Am impresia că nu mai am nici o resursă interioară. E un cerc vicios. Felul ăsta de viață mă seacă. Pentru a mă recuceri, întreagă, mi-ar trebui
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
perfectă a vieții de dincolo. Harrum este volumul unui poet matur - ce-i drept - care si-a construit obsesiv propria lume poetică: aceleași imagini, personaje, obiecte, ca în filmele lui Tarkovski. Harrum este deja un roman poetic, nu un simplu șir de poeme. Textele se află prinse într-o rețea intertextuală care te transportă de la Mallarmé și a lui roză mentală la Eminescu, la René Char, Iova și Paul Daian, Felix Lupu, te poartă prin Vechiul Testament. Mai ales ultima parte a
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
planul conștiinței de sine. Dar a fost cu adevărat mizantrop E. Lovinescu, s-ar fi ascuns într-adevăr sub masca seninătății sale olimpiene o criză de încredere în semeni? Un scepticism cu miză antiumanistă a unui individ care, în urma unui șir de dezamăgiri, s-ar fi limitat a nu mai investi în cei din jurul său decît o simpatie exclusiv literară? Răspunsul lui Lucian Raicu merită credit cu toată alura sa ușor dubitativă: "Rămîne însă de văzut dacă i-a izbutit efortul
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
că autobuzul ia în piept o pantă abruptă, botul i se ridicase vertical, o privire fugară pe geam înregistră formații de nori, printre care zburam. La mari adâncimi, miriști acoperite de zăpadă se luminau când se risipeau norii, în depărtare șiruri de munți se profilau printre perdele de ceață. "- Cum ziceți că vă cheamă?", mă chestionă un altul, ce ținea în mână o listă. Mi-am deconspirat numele, insul îl trecu pe hârtie și-mi întinse un plic. Erau înăuntru cincizeci
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
paharele cu iahnie, tăvițele cu clătite. }inându-mi cu o mână tichia albastră, în curenții ce parcă mă purtau în palmă, lunecam lin, în desăvârșita derâdere a legii gravitației. La jumătate drum spre sol mai aruncai o privire în sus: un șir sinuos de autobuze se pierdea în văzduhuri la altitudini imposibil de apreciat. Inima-mi bătea cu putere sub plicul care, încălzit, foșnea ușor. După mirosul reavăn al bulgărilor de pământ pe care-mi puneam tălpile goale, înțelesei că mă aflam
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
un singur lucru, ca acele imagini să continue să se deruleze înaintea ochilor lui Wittgenstein și ca el, cufundat pînă la contopire în fluxul acela de imagini, să reușească să se uite pe sine și cumplita sa sensibilitate. Pentru Wittgenstein, șirul imaginilor era remediul intuitiv împotriva unei lumi interioare de o intensitate insuportabilă. Vrînd să fugă de propria lui imaginație, filozoful se arunca aproape la propriu într-o baie de imagini externe. Fugea de sine și de bolgia lui interioară, și
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
n-ar fi însemnat nimic în lipsa unui limbaj, a stilului adecvat. În primul rând, aici găsesc calitatea esențială a scrisului lui Nicolae Strâmbeanu. În extrem de succinta prezentare a autorului, ni se spune că a muncit la această carte ani în șir. Și, într-adevăr, Nicolae Strâmbeanu s-a familiarizat cu onomastica și toponimia epocii și locurilor pe unde călătorește eroul său, inclusiv cu datele istorice și geografice (maritime mai ales) esențiale unei asemenea odisei picarești. Lexicul păstrează cât mai fidel amprenta
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]