482 matches
-
asta-i! face Occia. E sătulă de sfaturi. Agasată, de-a dreptul. Se mai îmbunează un pic. Șușotește încet: — Tu n-o vezi că se poartă ca un copil? O să le copieze pe celelalte și cu asta basta. Zâmbește cu șiretenie. Măcar câteva zile își va da osteneala să fie cuviincioasă, căci se va strădui să merite recompensa. Altceva o roade însă: — Nu-mi dau seama cum s-o fac să înțeleagă diferența dintre comportamentul intim și cel public, îi mărturisește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Doamne, facă-se voia Ta.” „Oh, Doamne, facă-se voia Ta. Dacă nu-Ți vei întoarce fața de la Japonia și dacă Te-ai răstignit pe cruce și pentru Japonia, atunci facă-se voia Ta. Japonia. Japonia cea vicleană. Japonia - întruchiparea șireteniei. Japonia, atât de pricepută la tras pe sfoară. Întocmai după cum spune părintele Valente. În această țară nu se găsește nici cea mai mică dorință de a căuta veșnicia și tot ceea ce depășește omenescul. Așa este. În această țară nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
obiectivi În legătură cu ceea ce Îi motivează pe căței - prin urmare, trebuie să eliminați din start orice tendință de a atribui obiceiurilor adoratului canin - de a lătra, a mârâi sau a fura mâncare de pe masă - motivații antropomorfe cum ar fi mândria, răzbunarea, șiretenia sau trădarea. În termenii aceștia vorbim de fostele soții, de fostele iubite sau de politicieni. Nu uitați: Canis lupus familiaris are propriile bucurii care sunt de obicei inofensive pentru cei din jur, dar pot distruge covoare albe și pantofi italienești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
în năvoade întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet, puțină carne tare și fibroasă. Dar cea mai ciudată vânătoare la care asistase graful era cea practicată de un trib din Ceylon, care nu folosea forța armelor sau șiretenia capcanelor. Indianul neînarmat hăituia animalul, fugind după el zile și nopți în șir, până ce dihania cădea moartă de epuizare. Lupta era perfect echitabilă și rezultatul ei niciodată bănuit, căci în multe cazuri omul era cel care ceda primul, murind la
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu minciuni, în timp ce portărelul cercetează lucrurile. De altfel, faci progrese în psihologie. Mă pricepeam să profit de vanitatea fiecăruia, ca să sufere mai puțin, vorbind de lucruri cu totul fără legătură. La unul am găsit vizite și gazda a întrebuințat toate șireteniile ca să nu afle nimic musafirii de alături. Aiurea am găsit bolnavi și în altă parte amor! Apoi obiectele pe care vor să le dosească, lacrimile ce curg ca să scape câte un obiect devenit deodată pentru ei de o importanță extraordinară
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care îl cunoscuse odinioară Ioana, ușuratec în ceea ce o privește, plictisit, fără să-mi mărturisesc plictiseala, dar trădîndu-mă prin neastâmpăr și prin planuri - cu aspect inofensiv - de a varia atmosfera portului și de a vizita Cavarna. Alerg la totfelul de șiretenii ca să plec, îndelung pregătite, stângace, căci nu sunt naturale, și vizibile perfect pentru firea bănuitoare o Ioanei. Atunci izbucnesc certuri puternice ca și odinioară, constat că nimic nu s-a schimbat și că păcatul n-a avut cel puțin meritul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
O iubisem sau o iubesc pe Ioana? Se poate da o definiție a dragostei? Îmi fac socoteala la câte n-aș face sau n-aș renunța pentru Ioana. Și cu toate că frământările dintre noi îmi iau tot timpul, și întrebuințez toate șireteniile ca să aflu un detaliu pueril din viața ei trecută, totuși, simt în mine nostalgii după altă lume și alte locuri și regretul de a-mi fărămița timpul inutil. Am impresia că dacă ar sosi o corabie, oprită o clipă din
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Îmi place să am impresia că, după voie, mă pot duce, întoarce, rămâne singur sau sta cu tine, fără să-mi ceară nimeni socoteală. Am anumite secrete, preocupări, în care nu-mi place să intre nimeni. - Egoism bărbătesc. - Cu puțină șiretenie, ai fi izbutit orișice! Dar tu nu poți să-ți tacitriumful tocmai în clipa când mă simt umilit. - Eu nu pot să ascund nimic! Imensul merit al Ioanei, care o face așa de diferită de toate femeile, e în același
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
despărțire, cu Ioana, s-a întîmplat în timpul plimbărilor noastre, și atunci cu febrilitate am început să pun o serie de întrebări. Nu știu cum și-a explicat el transformarea mea, căci neliniștea și-a mărit intensitatea, și apoi, înainte îl iscodeam cu șiretenie, intercalând în ceea ce voiam să aflu alte chestiuni, iar acum nu mai aveam timp să întrebuințez nici un subterfugiu. Mărturisirile erau abia deghizate, și uneori mă găseam, așa de nenorocit, încît n-aș mai fi păstrat nici un secret dacă domnul Theodoriu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care nu-l invocam ca să o ofensez, și numai din pricina discuțiilor iscate de dânsa devenea o ofensă: apărea deodată ca ceva esențial pentru firea mea și-i reproșam că sunt împiedecat ca să-l îndeplinesc. Dacă Ioana ar fi avut neînsemnata șiretenie să-mi spuie simplu: "du-te", poate nu m-aș fi dus. Dar la protestările ei, un eveniment fără importanță de felul acesta devenea singura mea sursă de fericire, renunțând la el mi s-ar fi părut că fac o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
însă nu avea prea multe neînțelegeri cu familia (de străini se sfia), căci cu toții renunțau să o contrazică chiar de la început, iar Ioana uita curând ceea ce pretinsese vehement. Cu mine, însă, își susținea dorința până la sfârșit, iar eu întrebuințam toate șireteniile ca să mă ascund de dânsa. Și dacă îi arătam la urmă nedreptatea, găsea întotdeauna un argument ca să se explice, convingîndu-mă că un om inteligent poate să demonstreze orice. Nu voiam să împrumute nimănui nici o placă de patefon și cred că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
altă scenă și să degajez tot atâtea vibrații, căci viața între noi n-a fost niciodată banală, și chiar și clipele de plictiseală au avut un sens. O luptă neîncetată în care am întrebuințat toate armele, răutate pe față, ironia, șiretenia, tortura. Doi oameni care nu pot trăi unul fără celălalt și totuși se chinuiesc. Ca să-mi replice, Ioana nu-i niciodată obosită, cu toate că ea obosește repede. Dar deseori face impresia de consumată. Marea se zbate fără istovire, ca și sufletele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lascivitatea lui Ahmed nu-l împiedecă să fie la orele când e treaz bine foarte vioi. Când vrea să prindă ghemul de ață pe care eu sau Ioana îl trecem în toate chipurile pe dinaintea botului, face toate săriturile, utilizează toate șireteniile. Și ochii lui minunați, mari, profunzi, bine deschiși, cu scântei în ei! Cu ce curiozitate ne privesc uneori, urmăresc toată ocupația noastră și, dacă mâncăm, cu toate că până acum nu-i dăm decât lapte, parcă cere de pomană. Nu sunt un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu care are relații și pe cei mai apropiați chiar ii terorizează. Roza suferă mult din pricina supărărilor lui. Însă am impresia că față de nevastă-sa e foarte supus și, în orice caz, că ea face din el orișice, cu puțină șiretenie. Pe fața doamnei Axente nu se întrevăd de loc urmele unor îndelungi nemulțumiri, dar ai impresia că nimic n-ar putea să o întunece, iar o moarte cât de apropiată nu i-ar furniza decât un nou prilej de a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cărnii, își privi gazdele, unul câte unul; aceștia, la rândul lor, îl studiau fără încetare, în liniște, observându-i cu atenție - era foarte conștient de asta - fiecare gest. Știa că hunii respectă la un bărbat în primul rând curajul și șiretenia și, întrucât aceasta din urmă se întovărășea foarte rar cu gesturile impulsive și nesăbuite, își impusese, încă de când veniseră să-l ia din depozit, să nu-și piardă cu nici un chip stăpânirea de sine. Privirea sa se aținti pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în năvoade întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet, puțină carne tare și fibroasă. Dar cea mai ciudată vânătoare la care asistase graful era cea practicată de un trib din Ceylon, care nu folosea forța armelor sau șiretenia capcanelor. Indianul neînarmat hăituia animalul, fugind după el zile și nopți în șir, până ce dihania cădea moartă de epuizare. Lupta era perfect echitabilă și rezultatul ei niciodată bănuit, căci în multe cazuri omul era cel care ceda primul, murind la
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de la tipul de bărbați de care fusese ea mereu înconjurată. Majoritatea prietenilor lui Richard erau profesori universitari și toți trăiau cu groaza de a nu părea cumva neserioși sau lipsiți de sensibilitate. Dacă flirtau, o făceau întotdeauna cumva parodic, cu șiretenie. Chiar și atunci când îți spuneau că ai o rochie frumoasă, o puneau între ghilimele, ca nu cumva să te simți jignită și să le tragi o palmă. Doar unul singur, cu câțiva ani în urmă - un profesor invitat de lingvistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ușor speriată) și cromolitografii, cu subiecte biblice, una reprezentând raiul cu Adam și Eva, amândoi cu fețe inexpresive, surprinși în momentul în care Eva întinde cu grație ridicolă mărul, iar Adam gata să-l ia, vegheați de ochii subțiați de șiretenie ai unui șarpe verzui, încolăcit disciplinat pe trunchiul unui pom cu frunze verzi și portocalii. Până la urmă i-am dăruit o pânză înrămată la care țineam foarte mult: un câmp cu cai; privea pânza cu încântare: era lumea lui. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de situație, am procedat, la rândul meu, la conștientizarea reprezentanților "fostelor state inamice" (aliații noștri din prima parte a celui de-al doilea război mondial), în primul rând a reprezentantului Japoniei, un consilier care, ca orice asiatic, știa să împletească șiretenia cu duritatea (în discuții, firește). Astfel, când sovieticul o lua razna și era tentat să bată cu pumnul în masă, uneori la propriu, reprezentanții României, Japoniei și R.F. Germania îi aduceau aminte, tranșant că discuțiile se purtau la Geneva / New York
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
apoi am ieșit. — Te-ai dezbrăcat? — Nu. — Ai văzut niște lucruri? — Da, din plin. — Povestește, face-te-ar Domnul pulbere! N-a spus nimic. Gura lui nu schița nici un zâmbet, nici o strâmbătură. Dar ochii îi sclipeau de satisfacție și de șiretenie. Mă sâcâia. Îmi venea să-l snopesc în bătaie. — Te pomenești că vrei să mă rog de tine, să-mi lipesc fruntea de papucii tăi! Iscoditorul nu era deloc impresionat de ironiile mele. Chiar dacă m-ai implora, chiar dacă te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fi fost silit să-mi stabilesc acolo restul armatei pentru ani buni de atunci înainte, spre a apăra orașul împotriva asalturilor succesive ale portughezilor. Am ceva mai bun de făcut astăzi. Trebuie să mobilizez întreg Maghrebul, să-l reunific, prin șiretenie sau prin forța sabiei mele, în vederea luptei împotriva năvălitorului. Am strâns pumnii cât am putut de tare, repetându-mi întruna că n-ar trebui să-i răspund; dar la douăzeci de ani nu ești prea temperat în ce faci. — Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l facă să sufere chinurile cele mai cumplite. Clement se făcu livid, în vreme ce vizitatorul său continua: — Acest lucru, nici eu, nici împăratul Carol nu l-am putea împiedica. Va trebui mult timp încă să negociem, să recurgem la persuasiune, la șiretenie, să nu dăm deoparte nici un mijloc. În primul rând, însă, ar fi foarte util să dăm un exemplu. Avem azi șansa nesperată de a-l putea face să iasă pe unul dintre asediați la cererea anume a unui predicator lutheran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dintr-un material plin, își arăta adevărata culoare la capătul coridorului. — Da? — Domnul Llewellyn? spuse el, ridicându-și capul. Nu se aștepta să dea de mine, de unul ca mine. N-am subțirimea și aspectul de dandy al lui Alec, șiretenia curvească a disperatului perfect Nu se aștepta să dea de mine, de un tip care să-i semene. Cine întreabă? E cumva, din întâmplare, domnul Llewellyn acasă? L-am prins? Te supără dacă arunc o privire? — Aici nu intri. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt înțesate cu gropi și plase și capcane. Ia-ți un ghid. Să ai la tine vaccinul antiviperin și antidotul contra săgeților otrăvite. Ia lucrurile în serios. Trebuie să prinzi ceva din șiretenia junglei. Acum mă îndreptam, în cușca mea fierbinte, spre țara pieței de carne de pe maidanul din West Village. Aici magaziile din cărămidă roșie adăpostesc carcasele animalelor tranșate și roiurile de șobolani, fauna din Manhattan fojgăind printre cei vii și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
monedă de plată. — Ce altă dovadă Își dorește sfințita voastră față bisericească mai mult decît mutrișoara asta, martoră mută și concludentă a faptului paternal În chestiune? Preotul păru să stea la Îndoială. Mă veți ajuta, părinte? am implorat eu cu șiretenie. Vă rog... Părintele Fernando oftă, stingherit. — Nu văd ce-ar fi rău În asta, bănuiesc, zise el pînă la urmă. Ce vreți să știți? Totul, zise Fermín. 25 Părintele Fernando Își recapitula amintirile cu un ton de omelie. Își construia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]