2,719 matches
-
Pentru bărbați - care par să beneficieze mai puțin de acest efect protector, din motive deocamdată necunoscute - consumul a cel puțin trei cești de cafea pe zi reduce riscul de cancer al pielii cu cel puțin 9%. Potrivit studiului realizat pe șoareci, publicat în august 2011, realizat de cercetătorii de la Washington State University, cofeina avea efecte protectoare la nivel molecular, prin neutralizarea unei proteine, informează . Această proteină joacă un rol cheie pentru multiplicarea celulelor pielii vătămate de razele solare ultraviolete. În urma studiului
Cafeaua, un remediu împotriva cancerului de piele () [Corola-journal/Journalistic/68479_a_69804]
-
Psihologia ne-a explicat deja că formarea noastră, ca și adulți, atinge ultimul nivel chiar în adolescență. Acum biologia aduce mai multe date. Oamenii de știință au observat, în urma studiilor efectuate pe șoareci, că modul în care ne comportăm, din punct de vedere social, depinde de celulele cerebrale generate în adolescență. Autor: Roberta Cautiș Acest lucru ar putea ajuta la înțelegerea schizofreniei si a altor tulburări psihice. Conform unei descoperiri surprinzătoare, duse la
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
din punct de vedere social, depinde de celulele cerebrale generate în adolescență. Autor: Roberta Cautiș Acest lucru ar putea ajuta la înțelegerea schizofreniei si a altor tulburări psihice. Conform unei descoperiri surprinzătoare, duse la capăt de cercetătorii de la Universitatea Yale, șoarecii devin profund antisociali când se întrerupe formarea de noi celule cerebrale, în timpul adolescenței sale. În schimb, atunci când același proces a fost întrerupt la adulți, nu s-a observat nicio schimbare. Oamenii de știință știu de ceva vreme că se generează
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
se generează celulele cerebrale noi după ce ne naștem. Acest proces, numit neurogeneză, are loc, într-o proporție mai mare, în timpul copilăriei și adolescenței, decât la maturitate. Echipa de la Yale a decis să experimenteze funcția acestor celule noi ale creierului pe șoareci de diferite vârste. Șoarecii adulți normali aveau tendința să-și petreacă mult timp explorând și interacționând cu șoarecii necunoscuți. Cu toate acestea, șoarecii adulți cărora li s-a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
noi după ce ne naștem. Acest proces, numit neurogeneză, are loc, într-o proporție mai mare, în timpul copilăriei și adolescenței, decât la maturitate. Echipa de la Yale a decis să experimenteze funcția acestor celule noi ale creierului pe șoareci de diferite vârste. Șoarecii adulți normali aveau tendința să-și petreacă mult timp explorând și interacționând cu șoarecii necunoscuți. Cu toate acestea, șoarecii adulți cărora li s-a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun interes în explorarea celorlalți
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
mare, în timpul copilăriei și adolescenței, decât la maturitate. Echipa de la Yale a decis să experimenteze funcția acestor celule noi ale creierului pe șoareci de diferite vârste. Șoarecii adulți normali aveau tendința să-și petreacă mult timp explorând și interacționând cu șoarecii necunoscuți. Cu toate acestea, șoarecii adulți cărora li s-a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun interes în explorarea celorlalți, de asemenea adulți, ba chiar încercau să evite comportamentul social. „Acești șoareci se comportau
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
decât la maturitate. Echipa de la Yale a decis să experimenteze funcția acestor celule noi ale creierului pe șoareci de diferite vârste. Șoarecii adulți normali aveau tendința să-și petreacă mult timp explorând și interacționând cu șoarecii necunoscuți. Cu toate acestea, șoarecii adulți cărora li s-a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun interes în explorarea celorlalți, de asemenea adulți, ba chiar încercau să evite comportamentul social. „Acești șoareci se comportau de parcă nu îi recunoșteau pe
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
interacționând cu șoarecii necunoscuți. Cu toate acestea, șoarecii adulți cărora li s-a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun interes în explorarea celorlalți, de asemenea adulți, ba chiar încercau să evite comportamentul social. „Acești șoareci se comportau de parcă nu îi recunoșteau pe ceilalți ca fiind tot șoareci ca și ei“, explică Arie Kaffman, autorul principal al studiului, potrivit . În schimb, blocarea capacitatății de a genera noi celule adulților nu a avut niciun efect asupra comportamentului
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
a blocat, în adolescență, capacitatea de a genera celule cerebrale, nu arătau niciun interes în explorarea celorlalți, de asemenea adulți, ba chiar încercau să evite comportamentul social. „Acești șoareci se comportau de parcă nu îi recunoșteau pe ceilalți ca fiind tot șoareci ca și ei“, explică Arie Kaffman, autorul principal al studiului, potrivit . În schimb, blocarea capacitatății de a genera noi celule adulților nu a avut niciun efect asupra comportamentului social, sugerând că celulele creierului, generate în timpul adolescenței, contribuie într-o manieră
Atitudinea noastră socială depinde de perioada adolescenţei () [Corola-journal/Journalistic/68707_a_70032]
-
CBD-ului, fapt care l-ar transforma într-un tratament eficace împotriva cancerului la sân, mai ales dacă îl combini cu un agent al chimioterapiei, precum Pacliataxel", susține doctorul Sară Jane Ward, cea care a condus studiul. Testele făcute pe șoareci au demonstrat că CBD-ul oprește activitatea unei gene numită Id-1, cea care este responsabilă de accelerarea și răspândirea cancerului în tot corpul, etapă cunoscută sub numele de metastaza. Cannabisul a fost recunoscut de împăratul Chen Nung, în Chină, ca
Cannabisul ameliorează durerile provocate de chimioterapie () [Corola-journal/Journalistic/68701_a_70026]
-
fi posibil și în realitate, nu doar în filme și în literatura SF. Prin stimularea producției de lipocalina-2, conexiunile din creier cauzate de traumă vor putea fi slăbite și astfel amintirea propriu-zisă va fi ștearsă. Fenomenul a fost testat pe șoareci care, în funcție de cantitatea de lipocalină-2, au reacționat diferit la frică. Cei care au produs o cantitate mai mare de proteină nu au retrăit momentele traumatizante pentru ei, reușind astfel să-și blocheze amintirile neplăcute. Cu toate acestea, există și critici
Pastila care îţi şterge amintirile neplăcute ar putea deveni realitate () [Corola-journal/Journalistic/68781_a_70106]
-
Cercetători americani au descoperit mecanismul genetic ce ar putea provoca autismul prin manipularea genetică a șoarecilor care prezentau aceleași simptome ca și copiii atinși de această boală, informează AFP care preia rezultatele unui studiu publicat luni. Acest studiu dovedește pentru prima dată că moștenirea unui număr mai mic de copii ale anumitor gene determină simptome asemănătoare
A fost descoperit mecanismul genetic care ar putea provoca autismul () [Corola-journal/Journalistic/68792_a_70117]
-
autismului, precizează autorii studiului. ' Am obținut astfel mijloacele pentru a observa dacă schimbarea numărului de copii ale genelor găsite la copiii autiști provoacă simptomele', explică Alea Mills, profesor la CSHL și principal autor al studiului. Prin crearea unui model pe șoareci deveniți autiști cu ajutorul tehnicilor de inginerie cromozomială, Alea Mills a arătat pentru prima dată cum moștenirea unui număr mai mic de copii ale acestor gene produce simptomele asemănătoare autismului de care suferă copiii. Șoarecii manipulați genetic pentru a crea aceeași
A fost descoperit mecanismul genetic care ar putea provoca autismul () [Corola-journal/Journalistic/68792_a_70117]
-
studiului. Prin crearea unui model pe șoareci deveniți autiști cu ajutorul tehnicilor de inginerie cromozomială, Alea Mills a arătat pentru prima dată cum moștenirea unui număr mai mic de copii ale acestor gene produce simptomele asemănătoare autismului de care suferă copiii. Șoarecii manipulați genetic pentru a crea aceeași anomalie în zona cromozomului 16p11.2 și anume amputarea grupului de gene corespondente la ființele umane a determinat o serie de comportamente asemănătoare cu manifestările clinice ale autismului la oameni. Astfel, 'șoarecii lipsiți de
A fost descoperit mecanismul genetic care ar putea provoca autismul () [Corola-journal/Journalistic/68792_a_70117]
-
suferă copiii. Șoarecii manipulați genetic pentru a crea aceeași anomalie în zona cromozomului 16p11.2 și anume amputarea grupului de gene corespondente la ființele umane a determinat o serie de comportamente asemănătoare cu manifestările clinice ale autismului la oameni. Astfel, 'șoarecii lipsiți de acest grup de gene se comportau complet diferit față de șoarecii normali' subliniază Guy Horev, cercetător în echipa lui Alea Mills. Aceștia prezentau o mare parte din simptomele autismului: hiperactivitate, dificultăți de adaptare la un mediu schimbat, somn dificil
A fost descoperit mecanismul genetic care ar putea provoca autismul () [Corola-journal/Journalistic/68792_a_70117]
-
cromozomului 16p11.2 și anume amputarea grupului de gene corespondente la ființele umane a determinat o serie de comportamente asemănătoare cu manifestările clinice ale autismului la oameni. Astfel, 'șoarecii lipsiți de acest grup de gene se comportau complet diferit față de șoarecii normali' subliniază Guy Horev, cercetător în echipa lui Alea Mills. Aceștia prezentau o mare parte din simptomele autismului: hiperactivitate, dificultăți de adaptare la un mediu schimbat, somn dificil și comportamente repetitive', mai precizează același cercetător. sursa: Citește și:
A fost descoperit mecanismul genetic care ar putea provoca autismul () [Corola-journal/Journalistic/68792_a_70117]
-
Oamenii de știință americani și australieni sunt aproape de a pune la punct o pastilă „anti-beție“, care liminează efectele alcoolului asupra creierului. În testele de laborator, șoarecii care au primit acest medicament nu au dat niciun semn de intoxicație, în ciuda cantității mari de alcool, care ar fi trebuit să îi facă să se împiedice și să nu mai poată sta în picioare. Cercetătorii care au efectuat experimentele
Pastila anti-beţie funcţionează deja la şoareci. În curând, în buzunarele chefliilor () [Corola-journal/Journalistic/68824_a_70149]
-
se îmbete, potrivit British Journal of Pharmacology, citat de . Nu numai că reflexele animalelor de test au funcționat fără nicio problemă, iar acestea nu au avut nicio dificultate în a-și regăsi echilibrul și de a se comporta normal, față de șoarecii ale căror celule imunitare din creier au fost lăsate să funcționeze normal, scrie British Journal of Pharmacology. „Când un șoarece se îmbată, se comportă destul de similar cu un om care se îmbată. Nu-și poate coordona în mod corect funcțille
Pastila anti-beţie funcţionează deja la şoareci. În curând, în buzunarele chefliilor () [Corola-journal/Journalistic/68824_a_70149]
-
treime, susțin cercetătorii citați de Daily Mail. Autor: Ana-Maria Anițoiu Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Pittsbourgh, studierea proteinelor din celulele stem reprezintă lucrul cel mai important în descoperirea "elixirului tinereții" pentru oameni. Oamenii de șiință au făcut un experiment pe șoareci îmbătrâniți prematur prin modificări genetice (boală progeria) și au observat că celulele bolnave se compoprtă mai bine în preajma celulelor tinere. Mai exact, specialiștii le-au injectat celule de la soricei tineri și astfel cobaii bătrâni au trăit chiar și de trei
Celulele stem pot prelungi durata de viaţă cu o treime () [Corola-journal/Journalistic/67551_a_68876]
-
O echipă de oameni de știință a anunțat că a pus la punct un vaccin care atacă tumorile, îndeosebi ale sânului, prezente la șoareci. Tratamentul este în prezent în faza de testare în laborator pe celule canceroase umane, informează maxisciences.com. Este o nouă speranță în cercetarea împotriva cancerului. Potrivit unui studiu apărut luni în Analele Academiei Naționale Americane de Științe (PNAS), oamenii de
S-a inventat vaccinul contra cancerului la sân () [Corola-journal/Journalistic/67848_a_69173]
-
umane, informează maxisciences.com. Este o nouă speranță în cercetarea împotriva cancerului. Potrivit unui studiu apărut luni în Analele Academiei Naționale Americane de Științe (PNAS), oamenii de știință americani au reușit să creeze un vaccin care atacă tumorile. Testat pe șoareci, acesta a redus considerabil mărimea aglomerărilor canceroase. Concret, vaccinul se bazează pe prezența proteinei MUC1, moleculă aflată la suprafața celulelor în peste 70% din cele mai letale tipuri de cancer, îndeosebi în cancerul de sân. Prin intermediul proteinei MUC1, vaccinul provoacă
S-a inventat vaccinul contra cancerului la sân () [Corola-journal/Journalistic/67848_a_69173]
-
Simona Vasilache Sub un titlu neispititor, însă trezind duioase analogii cu nevoința omenească, și chemînd chiar anume delicatețe de ființe mici, de orice soi or fi ele, Casa șoarecilor, Sașa Pană strînge, în 1958, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, schițele și nuvelele lui Ion Călugăru din anii 1921-1947, rămase prin reviste. Un gest de recuperare postumă. Prima jumătate e făcută din Schițe fără umor, crochiuri care
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
păcat, ținută în așa fel încît se-alege, prin învăluire, cu covrigul. Un copil ar fi găsit oricare alte mijloace. De aceea finalurile schițelor descumpănesc, arătînd, zgîrcite în vorbe și mai zgîrcite în fapte, o lume ieșită din fire. Casa șoarecilor, schița omonimă cu volumul, e tot despre Buiumaș, scriitorul de răvașe în limbi străine neamurilor de peste țări. Ispitită de o posibilă moștenire de la un unchi din Japonia, "țara oamenilor de alamă", mama lui Buiumaș îl duce la poștă, casa cu
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
o posibilă moștenire de la un unchi din Japonia, "țara oamenilor de alamă", mama lui Buiumaș îl duce la poștă, casa cu șobolani, să afle adresa presupusului nabab. "Studentul" ei, care ar fi trebuit să descurce afacerea, e hipnotizat de jocul șoarecilor pînă la leșin. O scenă. Mahmud, tătărașul spînzurat de un vișin, e un alt instantaneu dintr-o lume a durităților firești, unde viețile sînt la fel de fragile ca și casele, precare ca mahalaua. O spoială de veselie ascunde tristețile de care
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
cu alții." Din chiar această experiență, pe care el, cu cochetărie, o alungă, a lui Charlie, canișul negru, cel născut puțin înainte de revoluție, dar știind mai multe despre lume decît copiii aceleiași generații, vine subtila complicitate nu dintre oameni și șoareci, ci dintre oameni și cîini. Dezmoșteniți și unii, și alții, morți de inimă rea, sau supraviețuind înrăindu-se. Ori consolîndu-se, mai degrabă, cu gîndul că prea puțin contează, într-o societate care nu mai aude nimic, vocea nebunului care spune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]