3,157 matches
-
două una: ori artificiala, cabotina, bătrâna Elisabeth Taylor era o Suzy intrată pe ascuns în regnul uman; ori Suzy era o Elisabeth Taylor sexagenară catalogîndu-se, fatal, prin efectul, prin caracterul simiesc al senectuții, în tabăra marilor antropoide... Viclenia amîndurora mă șocase. Asemănare, comică aproape. Trebuia să ajung la Los Angeles ca să aflu ce mică este distanța între noi și strămoșii noștri. Dacă Darwin ar mai fi trăit, și ar mai fi avut un dubiu, și ar mai fi căutat încă o
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
poveste, ci o fotografie a gîndului", spunea Maestrul... Gândirea este totdeauna un act creator, căci a pricepe înseamnă a descoperi că un anumit lucru e altceva decât credeai că este. Este America primilor navigatori. Este fericirea de a pricepe." A șocat sau a intrigat, uneori, prin afirmațiile sale, dacă ar fi doar să ne amintim de controversa cu Miorița, pe care, de altfel, o cunoștea profund, căci o tălmăcise impecabil în franceză. Susținea, cu ardoare, că are un final deschis și
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]
-
mai departe de treabă, ei au fost "mințiți", determinați adică să creadă că, printre atîtea cadavre sfîrtecate, se mai află și oameni întregi și vii. Chiar dacă nu se știe exact numărul celor uciși, vorbindu-se de cîteva mii, americanii sînt șocați și, iată, șocați sînt și cîinii dresați să caute viața sub tonele de fier și de beton. Altă știre, tot de săptămîna trecută, din Germania: un grup de intelectuali și scriitori, în frunte cu Günter Grass, consideră că datoria țărilor
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
Grass nu spune aceste lucruri atît de limpede cum o fac eu acum. Dar ele formează subtextul atitudinii sale, grund-ul roșu pe care se aplică vopseaua verde a unui ecologism politic iresponsabil. Dacă ar fi să aleg între cîinii șocați de cadavrele miilor de inocenți de sub Gemeni și Günter Grass, i-aș alege pe cei dintîi. Sub impresia declarațiilor de ultimă oră ale romancierului german, geniul lui mi se pare aproape derizoriu.
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci pe tonul voios, hazliu, al privitorului de pe ulița de la țară: "Uite-l pe țucălarul lui Preda!" Cuvântul m-a șocat, și nu-l uitai de atunci. Pentru că Fănuș Neagu numește lucrurile ca și cum ele ar lua ființă pe loc, în aceeași clipă în care le pronunță. Un magician al sunetelor cu înțeles. Era epoca în care E.S., încă nerealizat, ciugulea de pe
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
cu reguli de uz destul de nuanțate și diferențiate. Frecvența aparițiilor nu pare totuși să producă o ștergere a conotațiilor stilistice și sociolingvistice ale acestor forme: apariția lor într-un text de tip cult sau folosirea în situații de comunicare formală șochează, produce reacții uneori surprinzător de acute. Cu excepția, mai de mult remarcată, a formei feminine cu valoare neutră asta, acceptată și în alte registre cînd e cuprinsă în expresii și îmbinări relativ stabile ("Asta e situația", "Asta e tot" etc.), celelalte
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
dovedit că e mai bolnavă decât s-a bănuit. Nu e suficient să contruiești o lume rațională, să propui valori planetare și să institui un model planetar, pentru că în peșteri fiara din noi refuză să adoarmă. Ca toată lumea, am fost șocat de sălbăticia atacului asupra Pentagonului și a celor două clădiri World Trade Center. Nu s-a insistat suficient asupra numelui intrat într-o atât de crudă istorie: nu "American", ci "World" Trade Center! în egală măsură, fiecare dintre noi am
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
se pot reține, spre lectură, destule: paginile despre A treia Europă la Oradea, aniversarea lui Ion Pop, considerațiile lui Daniel Vighi despre un jurnal al unei deportate în Bărăgan, poemele lui Ion Horea și altele. Cronicarul a fost un pic șocat de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și Sorin Antohi intitulat Al treilea discurs. Carte incitantă și contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în urechi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
la jumătatea secolului XX în Canada ' ca și la adresa caracterului opresiv de care Biserica în general, ca instituție de bază în cadrul organizării patriarhale a lumii, nu s-a despărțit vreme de multe secole, romanul e de așteptat că-și va șoca cititorii români (și rămîne de sperat că nu pe toți). Critica este realizată nu atît de pe poziții feministe, cît mai degrabă individualiste. Ceea ce pare a le interzice biserica tuturor celor pe care îi adună în jurul ei este dreptul de a
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
fiindcă Salinger s-a ferit acerb de orice curiozitate jurnalistică privind viața lui privată. Biografiile publicate prezintă un retras din lume care dorește atenție. Un autor contradictoriu, budist - dar vanitos față de succesul scriitoricesc și, se pare, interesat grozav de copile (șocat de faptul că prima iubită cu care voia să se căsătorească l-a preferat pe Chaplin, de eșecul altor două căsătorii, de aventurile fără finalitate care au urmat - una din fete, Joyce Maynard, a scris o carte despre asta). In
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
mobilă La Obor, veselie mare. Întâmpinăm Anul Nou cu optimism, tehnică de ultimă oră și manele: �Badea-l meu e cel mai tare Are două celulare Cu unul ziua-mi vorbește Cu altul noaptea mă iubește!" Angoasa porcului M-a șocat, sincer, un magazin care se numește Angst, etalând salamuri, tobe, cârnați, care mai de care mai însângerați. Kierkegaard și Heidegger ar fi meditat asupra neliniștilor stomacului, plin sau gol. Angst. Carnea tăiată și angoasele. Altminteri, democrația costiței, în floare. Se
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
laudativ asupra cărții dumneavoastră, "Europa iluziilor" ș3ț. Ce să înțelegem din asta? T.J.: Hmmm. N-ar trebui să fiu surprins, pentru că mi s-a mai întâmplat să "dezamăgesc oamenii" prezentând o perspectivă lipsită de iluzii asupra unor realități neplăcute. Mă șochează că unii dintre cititorii mei sunt încântați să mă vadă exprimându-mi scepticismul privind viitorul unei Europe Unite, însă numai atâta timp cât această perspectivă neplăcută îi afectează pe alții. Lucrul bizar e că eu n-am sugerat că România ar trăi
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
le transmiteți oamenilor Bisericii anglicane (oricine ar fi cei care au dat ordinul să se pritocească Vulgata) că au rasolit una dintre cele mai frumoase proze scrise vreodată? O să ardă în iad, credeți-mă!" Nu-i pasă dacă gusturile ei șochează pe cineva: ea știe precis de ce comandă un autor și de ce îl respinge pe altul: ,,...vreau o carte cu poezii de dragoste. Nu Keats sau Shelley, trimiteți-mi poeți care pot vorbi despre dragoste fără smiorcăieli - Wyatt sau Jonson sau
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
un alt stil: unul care analizează și sintetizează ce-a observat. La noi, dupa ce-a eliminat cu agresivitate vocală aberațiile născute dintr-o digestie grea, politicianul se consideră despovărat de orice răspundere și liber s-o ia de la capăt. Șochează, din acest punct de vedere, dezinvoltura responsabilului public român care alaltăieri fusese comunist, ieri naționalist iar astăzi pro-occidental, fără ca vreun mușchi să-i tresară pe chip sau vreo fibră de grăsime pe burtă. Pentru el, aplicarea celei mai fine ape
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
nu în ultimul rînd, îngrijorarea față de ce se întîmplă cu mișcarea noastră teatrală. O criză a regizorilor pare evidentă din felul în care arată multe producții: terne, plicticoase, lineare, prăfuite sau, dimpotrivă, vulgare în mod gratuit, care își propun să șocheze doar prin asta. Modificări importante, și uneori majore, survin prea des în jocul actorilor în deplasare, lucru care afectează și deteriorează imaginea montărilor pînă la a pune în discuție profesionalismul artiștilor. Nu am constatat aceste devieri în spectacole străine care
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
ea, fiindcă, în ciuda spaimelor, simt că ar fi o lume mai bună, mai cuprinzătoare decât cele pe care ni le oferim unii altora în mod obișnuit. Nu vreau chiar deloc să-mi alin cititorii, dar nici nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru. Te ferești cu bună știință să scrii
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva, ce valoare afectivă are această țară pentru tine, spațiu al trecutului și prezentului în poezia ta? Am vizitat prima oară România în 1993. A fost o experiență întunecată și confuză. M-au șocat condițiile de viață, spaimele și demoralizarea oamenilor, haosul fizic. Erau acolo spaime cunoscute că așa va ajunge să fie mintea mea. Voiam să fug. Rezultatul a fost poemul Transylvana. E un poem presărat cu orori, în parte comice, în parte
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
adânci, depărtați, cu părul tuns scurt ascunzând un început de chelie și cu un aer de violență abia stăpânită, purtând totuși o urmă de duioșie. M-a întrebat, clar: ,, Vrei să-ți produc o suferință?" Cel mai mult m-a șocat predicatul, atât de cult, de intelectual: ,,să-ți produc..." Cei doi morți pe munte (Lacul Bâlea) proptiți de o stâncă, morți de epuizare, rătăciți, fiind ceață. Unul, cu un biscuit în mână, cu rucsacul deschis, în care cealaltă vârâtă, părea
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
ore; miercuri și joi, între douăsprezece și cincisprezece ore; vineri, între cinci și șapte ore; sîmbătă, între patru și zece ore; duminică, între opt și zece ore. Cît despre tehnica de lectură, bănuiala că aș folosi vreo metodă rapidă, mă șochează. Dacă aș aplica vreuna, ar fi o dovadă că puțin îmi pasă de muzicalitatea frazei, că nu mă interesează cum e scrisă cartea, că de fapt nu-mi place să citesc. Cele mai bune întrebări puse autorilor s-au iscat
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
în aceste texte vehemența care i se reproșează de cele mai multe ori. A spune despre Sadoveanu sau Călinescu că au făcut incredibile compromisuri politice și a le comenta ca atare nu pare să fie vehemență, ci rigoare. Nu prin ce spune șochează și intrigă Alexandru George, sau nu numai prin ce spune. Ci mai ales prin felul în care o face. Deschiderea și tipul său de sinceritate vin dintr-o tradiție românescă ocultată, cu care foarte puțini mai sînt obișnuiți și pe
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
SUA provocată (evident!) de faptul că un american cutează să spună despre România ceea ce spun mulți români de bună credință. Dl Brezianu preia o opinie a lui G.F. Kennan conform căreia țările, ca România, aflate în tranziție instituțională ar fi șocate și jignite de cei care critică lentoarea reformelor ori erorile de management. Ca să vezi! Dl Brezianu vede mesaje subliminale în punerea în pagină de către revista americană a eseului: dar afișul electoral care-i reunește pe Iorga, pe Vlad Țepeș și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
personalitatea despre care Goethe a cutezat să spună că e "binele suprem", în loc de-a se retrage rușinați pentru a lăsa întreaga agoră la dispoziția "ideilor" impersonale, a "principiilor" fără autor. Participînd la manifestările de la Sighet, dl Marino se arată șocat că în loc de a i se oferi "cărți de ideologie", primește "cinci volume de versuri". Într-adevăr, gravă ofensă! De unde următorul precipitat comentariu: "Acest dezechilibru provocat de predominanța poetică românească, explică multe dintre carențele culturii românești". "Poeților, publiciștilor și romancierilor li
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
pot fi, de exemplu, scrisorile publicate în Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, provenind din colecția lui Leontin Constantinescu și semnate de gen. Rădescu, Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, Emil Ghilezan, Barbu Niculescu și alții. Unul din lucrurile care șochează cel mai puternic în epistolar este amploarea planurilor pe care le pun la cale toți acești oameni fugiți din calea potopului, zbătîndu-se să-și găsească un rost, foarte mulți trăind de pe o zi pe alta din bani împrumutați, nemaisperînd să
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
constituie soclul actualei și viitoarei sale puteri în partid. Faptul că el se îndoiește atât de vehement de propriii săi oameni e cel mai șocant eveniment pe care puteam să-l trăim în aceste vremuri în care nu ne mai șochează nimic. Izbucnirea tăioasă a d-lui Năstase constituie semnalul clar că puterea pesedistă începe să-și piardă încrederea în sine. înafara câtorva guralivi intratabili (gen Iorgovan, Pașcu, Agaton, Cosmâncă și, inevitabil, Păunescu), capabili să peroreze oricând despre orice, marea majoritate
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
cu un uriaș fenomen social de frustrare, nu cu o creștere a credinței în Dumnezeu. Pe vremea cînd Ceaușescu dărîma frenetic biserici sau le muta din loc ca pe automobile parcate unde nu trebuie, unii dintre credincioșii bucureșteni au fost șocați că el s-a atins și de moaștele Sfîntului Dumitru. Nu conta că paharul se umpluse din cu totul alte motive, noul Pericle îl supărase pe Sfîntul Dumitru. Așa că o încurcase. După '89, Puterea din România, de ieri, de alaltăieri
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]