1,860 matches
-
Unele nu mai au cruce, nici nume, nimeni nu mai știe cine e Îngropat aici, de parcă nici n-ar fi existat. Mergeau tăcuți pe aleile pustii, printre cavouri Înnegrite de vreme ca ruinele unor cetăți, blazoane cu spade Încrucișate, cu șoimi, Cantacuzino, Șuțu, Sturdza, Ghica, născuți, repaosați, pentru binele și prosperitatea neamului și acolo, unde pietrișul drumului se lasă Înghițit de mormintele mici cu nume anonime, acolo aproape de Valea plîngerii, superbă și fără pereche, doamna albă cu umbrela. Nici un nume, nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am pune, în plus, și ursul în cârcă. Engelhard îi sfătuia întotdeauna să renunțe, aproape duios, dar mereu înțelegător și, numai ca ei să aibă întotdeauna cu o fotografie mai mult decât ceilalți, se ducea în magazie să scotocească după șoimul acela de vânătoare putrezit, care altfel nu-i mai trebuia nimănui. După ce le uscam, puneam pe spatele pozelor ștampila cu Amintire de la Domnul... sau pe cea cu Amintire de la Doamna..., apoi scriam cu tuș deasupra punctelor numele celor care făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
erori. Explicația acestei note, atât de nedrepte la prima vedere, trebuie căutată în faptul că lucrarea lui Takadjiev coincidea cu lucrarea lui Eisenberg cuvânt cu cuvânt și, ceea ce-i mai straniu, virgulă cu virgulă. După ce spuse proverbul său preferat - pe șoim îl cunoști după zbor, iar pe voinic după muci -, Semionov îi înmână lui Takadjiev caietul de teză. Deși primise caietul, Takadjiev nu se urnea de lângă catedră. Îl întrebă pe Semionov cum de e posibil să coincidă tocmai virgulele incorect puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Princip, Regele Petru I, Prințul Miloš, Požeška, Kamenička, Brankova; numele autorilor de manuale, de geografie, de geometrie și planimetrie, titlurile unor cărți Îndrăgite de el: Împăratul munților 2, Stanko haiducul 3, Răscoala țărănească 4; liturghii, spectacole de circ, defilarea organizației șoimilor, serbări școlare, expoziții de desen (unde o acuarelă a tatei primise o mențiune din partea juriului). Aici este consemnată și ziua În care și-a aprins prima țigară, În closetul școlii, Îndemnat de un anume, Ivan Gherasimov, fiul unui emigrant rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În frumusețea și În armonia figurii este revelat adevărul, atunci În desenul acela, În simetria lui, trebuia să se ascundă un adevăr deopotrivă de Învecinat cu frumusețea. Exista o notă În caractere minuscule, aproape invizibile. Chiar și văzul său de șoim Întâmpină la Început greutăți În a o descifra. Păreau niște Însemnări referitoare la construcție. Încercă să urmărească cu degetul traseul schițat cu pana. Era ca și când Bigarelli ar fi vrut să indice drumul frenetic al unei forțe, o imagine repetată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
le-a creat, Astra a ridicat satul meu la statutul de sat model, ceea ce echivala cu un grad ridicat de emancipare economică, culturală și spirituală. Aveam în sat: Casă națională, Bibliotecă populară, Școală țărănească, Monografie, Teatru popular, Cor renumit, organizația „Șoimii Carpaților” Întreaga mea copilărie s-a hrănit din poveștile legate de ceea ce a însemnat Astra pentru satul meu” In perioada 1964-1971 este student al Universității „Babeș-Bolyay” din Cluj-Napoca, coleg de generație, dar în ani diferiți de studii, cu poeții Ion
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
spre Eternitate. Sub înfloriri de roze romantice-n visare, am străbătut milenii trecând peste hotare de lumi celeste... Iubirea noastră sublimă își risipea în noapte dulceața-i divină și la marginea lumii sosise tinerețea noastră să ne vadă, precum un șoim, din înălțimi albastre. Referință Bibliografică: Iubirea noastră / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIREA NOASTRĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364502_a_365831]
-
pe scena politică românească. Paradoxal, orice modificare pe eșicherul politic îi este favorabilă. Nu văd altă variantă viabilă. Totul e ca Antonescu să vrea să candideze! Presiunea axei este uriașă. În rest, marketing politic! Că a făcut nu știu ce când era șoim al patriei, că a dres când era pionier... Ca la români! Doar așa ne vom putea despărți de Republica a III-a, care s-a dovedit cea mai nocivă pentru români! Cu o decădere morală și mârlănie, nu numai în
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
cea mai strălucitoare a Universului... PALOȘ: Am trecut de nenumărate ori pe cărările dintre munți, am sărit cu armăsarul peste torente și cascade sau m-am cățărat pe colțurile stâncoase din calea vrăjmașului, apoi m-am năpustit asupra lui ca șoimul! PRINȚESA: Vezi? Dacă rămâneai un simplu muritor habar nu aveai câte priveliști minunate ascund meleagurile pe care le-ai apărat vitejește cu paloșul în mână! Undeva în depărtare, pe vârful unui munte, se înalță semeț, scăldat în razele lunii, un
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
în lumea creată parcă anume pentru tine, ignorând Turnul Babel, Arca lui Noe, Deșertul din Galileea, smulgi „floarea vinului” oțețit peste care planează un roi de efemeride bețive. „Mergi parcă pe picioroange de sticlă” - până-ți apar în privire: „Un șoim, / Un cal, / Un cavaler”. Și ce altceva este cartea aceasta decât, încă „o lecție de supraviețuire / În cadrilaterul meu din ipsos comun” (Cadrilater). Un spațiu de grație unde poeta declară: „Aici voi ridica mănăstire cu rugăciunile mele” Serenada). Bucuria scrierii
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
se micșorează/mai înserat și mai nocturn. // [...] // Și uit de ele, uiți și tu de ele, /și-n întunericul odăii se aprind, / se sting, se-aprind, se sting/ochii prelungi ai tăi, murind, /reînviind.» («Clar de inimă» - Ibid.). Secundele din șoimul purtat pe umeri de poetul îndrăgostit «bat din ce în ce mai repezi», la trecerea anilor; și la sfârșitul vacanței de vară, încercat de gândul că n- o să-și mai vadă iubita zilnic, eroul liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
atât. Dacă am avut legături cu câțiva dintre ei asta a fost cu cei care au părăsit adunarea lor. -Bănuiesc că tâlhăria ți-a folosit totuși la ceva. Ai vederea ageră? -Da prealuminate, un tâlhar trebuie să aibă vederea aidoma șoimului. -Brațul tău? -O sabie mărite! Cu o singură lovitură cu pumnalul curbat pe sub coaste și drept la inimă, spuse Baraba schițând o mișcare cu mâna de jos în sus. -Hm! Bine, bine...Să te furișezi știi, nu te mai întreb
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
pentru îmbrățișare, dar, uneori, și mâini încleștate pe arme! Nu sunt în lume coruri ca cele rusești, cu așa amplitudine, acel fulger, acel tunet, acea poetică...! Numai ele se poate spune că sunt în raporturi de investigare a văzduhului, ca șoimii. Atât de înalt și cu inocuitate străpung văzduhul, într-un zbor în care sunt angajate harul și efortul titanic! Între corurile rusești și mondiale, „The Red Army Choir” (Corul Armatei Roșii) nu semnifică doar un moment apoteotic muzical, deși în
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Cu trupul legat de o pluta Și jar sub genunchii-ndoiți, Trecea Persefona, măi muta Că sclavii de biciuri loviți. Pe malul din stanga pândeau Doi șoimi, cu limba de foc, Pe malul din dreapta zăceau Toți șerpii lui Seth la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
voi supune atenției o istorioară: “Seară fiind, starețul unei mănăstiri îl întreabă pe un călugăr: - Ce ai lucrat astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi ulii, am răpus un vierme, m-am luptat cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem astfel de
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem astfel de animale în mănăstire? Și după câteva clipe de tăcere, monahul continuă cu o voce domoală: Șoimii sunt ochii mei. Mult mă chinui să-i îmblânzesc, pentru a nu privi în toate părțile, ca nu cumva să mă ducă în ispită. Cerbii sunt picioarele mele; trebuie să am permanent grija lor, să le conduc pentru a nu
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
mie însumi pasăre. Și se făcea în vis că termin de construit Casa păsării, cu spinarea Încovoiată de truda grea, Că aripile se smulg, se desprind și scapă, Se deschid larg și pornesc în goană spre Înaltul cerului. Dacă sunt șoim, Înseamnă că trebuie să zbor, Iar dacă sunt înger, Trebuie să înfăptuiesc minuni. Numai că eu nu zbor niciunde Și nici nu fac minuni. Cuibarul s-a fărâmițat, S-a năruit. Din praful de var stins și din frunze Se
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
tinereții , În floarea de cais , Ce plange-n zori , În zâmbetul albastru-al Dimineții , Și-n auriul serilor De mai . Te-am regăsit Zâmbind printre petale , În florile de tei , Înmiresmat fior . În trilul dulce , Al privighetorii , Și în dorința șoimului , De zbor . Referință Bibliografica: Fior al tinereții / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FIOR AL TINERETII de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368532_a_369861]
-
am iubit prea mult albastrul cer și-am îndrăznit să îmi ridic privirea crezând că, încă, dreptul am să sper. Îți cer iertare de-am greșit cu fapta când am trăit prin munți de unul singur și-am haiducit cu șoimii și cu cerbii din iarnă pân’a dat stejaru-n mugur. Mă iartă, Doamne, pentru primăvara ce-am locuit-o-n ochii unui vultur; am vrut să fur discret un colț din soare și în oglinda râului să-l scutur. Îți
RUGĂ PENTRU IERTARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367978_a_369307]
-
plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și nu găseam nici o asemănare; să aleg una, de singurătate-mi să scap, dar n-am găsit un semn, o îndrumare ! Am vrut să mă-nalț ca șoimul pe stâncă, să văd cărările pe unde umblaseși cu lapte... cu ouă... cu ce era de prisos; să ne-mbraci de sărbători, să fim mai aleși și, de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-am cunoscut
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
nu mai am mersul acela de furnică îngândurată, calc tot mai apăsat de la o afirmație la alta. mi-am legat cu nojițe cuvintele, nici nu bănuiam cât de mult îmi pot ține de cald un semn de afecțiune de dragul tău șoimul dresat a venit la prima strigare am știut că absența ta încape sub aripile lui înguste mi-am strâns umbra la piept și ne-am așezat la masa lungă cât un poem de dragoste echilibru între benzi de unde scurte sub
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
exprimare a vibrațiilor eului la Melania Cuc Autoare a două zeci și patru de cărți de poezie, eseu și proză, având o experiență îndelungată în domeniul creației literare, Melania Cuc, prin noul volum de “Tablete șotron “, intitulat symptomatic ”Vânătoare cu șoim “, apărut la Editura ” Dacia “, Cluj-Napoca, 2010, evidențiază viziunea personală asupra stărilor eului, exprimată prin originalitatea metaforei, în diferite ipostaze. Tabletele cuprinse în acest volum sunt adevărate poeme în proză în care metafora joacă rolul de conciliator între pulsiunile tumultoase ale
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
pe octombrie 1928 al revistei unu, pe ultima pagină, citim: „Simfonia marei Capitale. Vedeți-l la unul din cinematografele de pe Bulevard”. Aceasta e prima și, cred, ultima mențiune a realizatorului de la Frankfurt, dacă exceptam participarea acestuia la filmarea scenei cu șoimul din vis pentru Die Nibelungen (1924) al lui Fritz Lang, pelicula ce fusese analizată de Barbu Florian într-un text scris în 1925 și publicat în revista Integral. Filmările la Berlin: Die Sinfonie der Grisstadt se încheiaseră la finele lui
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]
-
numit România, apărut tot în anul 1969 (infra). Despre Omul-Fantă, despre Fant-Om ca non-ens, dar și ca oglindire a propriului eu liric „supratensionat“ (supra), protagonistul poemului „depune“ mărturia: El era făcut să fie pradă, / pradă a cuvintelor alese, / cu un șoim pe ultima silabă. // [...] // De aceea el / stătea întins pe timp / ca pe-o frigare // și, cu cât ardea mai puternic / în afară, / cu atât se cocea mai neasemuit / înlăuntru. // [...] // Doamne, Dumnezeule, / coif al înțelepciunii, / sabie a puterii... («Eu, adică el
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]