814 matches
-
să mai contemple în galopul existențial?” Steaua: „Am amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
fiecare dată când aveam de-a face cu astfel de persoane, îi ascultam atent, țintindu-le aparent interesat privirile și mișcările, iar când timbrul vocii lor urca în intensitate, răspunsul meu era invers proporțional vocii lui ridicate, până aproape de cea șoptită, mod de discuție care îl făcea inconștient să coboare în intensitate volumul vocii, producându-i o calmare aparentă, lipsită totuși de șocuri. După acest mod urmau explicațiile, din care mă disculpam, tolerându-ne prezența. Modul de exprimare, rob al diezului
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
ne speriasem deoarece știam că sunt peștii jucăuși care se arătau la suprafața apei. Ne aflăm în mijlocul lacului și ne îndreptarăm privirile spre cer. O clipă, rămăsesem uimiți. Fără suflu. Pe cer nu se mai văd stele, dar o voce șoptită se auzise: „Privește luna cum răsare!". Se auzise atât de încet, încât, fără să vreau, mi-am reținut respirația. Parcă de teamă ca zgomotul respirației mele să nu alunge luna de pe cer. Mă uitasem, însă privirea mea nu mai ajungea
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
treaba aia că nu face față singură Ivana aici la spălat vase! E plin restaurantul de lume astă seară și când se eliberează o masă vin repede alți clienți și o ocupă. Grăbește-te! Între timp, Ancuța îl informase pe șoptite cum stau treburile și era alarmat și el de situație.Gândea că dacă lucrurile stau cum îi spusese fata, e foarte posibil că vor veni carabinierii pe aici și primii care pot avea probleme sunt ei,fiind stranieri și fără
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă doare cuvântul tău din vorba abia șoptită sau poate amintită! Mă doare și zâmbetul tău cules din poamele tristeții... Mă doare! și iar mă doare acestă dimineață, în care mă trezesc singură, fiindu-mi alături. Și... mă doare...! mă doare depărtarea gândului tău, gândului tău de aproape
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
MEMORIAM (1961-2011) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ÎN MAREA TRECERE... Poet, dramaturg, filosof,...bibliotecar, Lucian Blaga- cel "mut ca o lebădă în patria sa..." Numele lui, adeseori rostit pe șoptite, el, mortul acela de-atunci, de la morga unui spital, cu mâna dreaptă întinsă spre Cer, cu cioclii din jur îndreptându-i sensul oaselor și al spuselor sale... Lucian Blaga rămâne pentru neamul acesta și pentru limba română, una dintre tâmplele
LUCIAN BLAGA- IN MEMORIAM (1961-2011) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366849_a_368178]
-
-l piardă pe nici un fiu de-al său. Scriitorul consacrat : - Chiar dacă nu mă vei iubi, pe mine, copacul maiestos care se va apleca spre salcia plăpândă, împins de steaua cea mai înaltă, am să te ador ca pe un cântec șoptit care mi s-a cântat în prag, atunci, când iubirile mi-au coborât din vis. Vicepreședintele scriitorul-religios: - Vă ador pe voi, copiii aceștia frumoși, vrăjitori ai vorbelor revelate. Scriitorul consacrat(adresându-se Președintelui divin): - Vă iubesc pentru mândria domniei voastre
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
și o privi cu înțelegere și multă afecțiune. Poate că ea s-ar fi bucurat nespus de mult să-i vadă ochii în acele momente, dar nu-l privea. Avea ochii închiși și părea adânc gânditoare. Cu voce scăzută, aproape șoptită, ca mai devreme, continuă. - De acolo a plecat, pe neașteptate, fără să aibă un motiv anume. Așa au declarat câțiva bărbați la cercetările efectuate de polițiști sau de procuror. Erau împreună cu el la masa de rămas bun. Schiaseră pe aceeași
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
așternuseră peste cuibușorul nostru din mijlocul naturii, în care zăceam amândoi zdrobiți de profunzimea iubirii depline. Da, a fost ceva deosebit... nu voi putea uita asta și voi rămâne cu amintiri plăcute din vacanța de pe litoral - constată Miruna cu glas șoptit. Păcat că în seara asta trebuie să ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. Care ar fi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
zorii și-au proiectat dimineți rotunde Si soarele a zâmbit când din pură întâmplare, Cerul s-a vopsit in albastru. Între genele mele se ascund povești de suflet. Le-am citit pe pergament de aur. Literele stăteau acoperite, Așteptând binecuvântări șoptite. Între pașii mei se întind drumuri cotite, Nu au nici un trecător pe ele. Doar eu, Ținandu-mi cu freamăt, gândul de mână. Referință Bibliografică: Pergament / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de
PERGAMENT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367748_a_369077]
-
talpă mă trece fiorul de alb, zăpada mă frige, un câine mă linge, o urmă de sânge mă duce spre bar. Același gunoi, același miros de viață mizeră îmi umblă prin sânge. Privirea din om mă seacă mărunt. Întreb coniacul șoptit și zâmbind, cum scapă de viață de moarte trăind? - Hei, târfă, ai bani să plătești? Te scoală și pleacă, la ce te holbești? - De ce un chip spune un nume pe bani? - Hotărăște-te ce vrei. Ai bani, bei, dacă nu
PLĂTESC ŞI PLEC de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367089_a_368418]
-
Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului ZIUA CUCULUI Ziua-i de Blagoveștenii, cucul, limba și-o dezleagă Pin zăvoaie desfrunzite, numele-și strigă degrabă. Da” și eu îngândurată îl întreb cu glas șoptit - Cucule să-mi spui, tu, mie, câți ani, mai am de trăit? Că dădui apă și sare la îngeri, mâncai și pește Nici nu m-am sfădii* cu nime”, tu cuc, mă blagoslovește. Veselă să fiu tot anul, să am
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
Munteanu îmi vorbiseră prea la superlativ de dânsa. Îi vedeam doar mâinile, mâinile-i expresive, mâini care parcă vorbeau. Da! Doamna Bușulenga, vorbea cu mâinile! Prin mișcarea lor crea imagini plastice, care se armonizau perfect cu vocea-i caldă, aproape șoptită. Eram impresionat! Nu mi-o imaginasem niciodată cum arată fizic. În aceea perioada fotografiile erau destul de rare, inclusiv în cărțile autorilor, iar la televizor nu o văzusem niciodată, chiar dacă avusese deja câteva apariții. După un timp, ne-am despărțit, iar
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
mai are de pus la punct când va ajunge acasă. Era destul de concentrată și, cu atât mai mult, se sperie puternic în momentul în care se lovi brusc de un obstacol. În momentul impactului, în urechi îi răsună vocea răgușită, șoptită amenințător, a unui bărbat, care, fără să ezite, o îmbrățișă brutal în fracțiuni de secundă, plasând lama lucioasă a unui cuțit în pieptul ei, între sâni, neîncetând să privească agitat împrejurimile. - În sfârșit, păpușică, jigodie mică! Azi mă voi înfrupta
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
vraja care o cuprinsese. Încă mai vedea chipul lui surâzător și ochii aceia care ardeau de dorință. Simțea că el o dorea cu adevărat și același sentiment intra încet, încet și în ființa ei. Deschise ochii și spuse cu glas șoptit: -Da, voi merge cu orice risc la întâlnire. Trebuie, trebuie să încerc din nou să iubesc! Mereu am dorit să fiu fericită, dar am avut altceva de făcut de fiecare dată și am amânat momentul. Acum simt că a sosit
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
aidoma unui izvor viu” ( cf. Icoana cerului). Întrucâtva, la fel de mistico-hieratic, dar mai heraldica, în expresie - doamna MIHAELA CLAUDIA CONDRAT, Tubingen/GERMANIA: “două trupuri/în lumina apusului/vom porni/scuturându-ne de povară/plictiselii/uniți/de epifanica lumină/de legămintele noastre/șoptite” ... (cf. Logodna). Postmodernism și neomodernism, la ADALBERT GYURIS, Augsburg/GERMANIA: “Tu esti încă în trecutul meu,/Poate te gandesti și tu la mine./ Doar noaptea în visele mele/Ajung uneori la tine” (cf. Uneori ... Ne oprim aici “exemplarizarea”/exemplificarea/tipologizarea
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
-te”. Dacă îți povestesc ceva... juri că nu mai spui nimănui?”, mă întrebă, într-un final, pe un ton scăzut, ca nu cumva să fie auzit și de altcineva. ”Firește. Buzele mele sunt pecetluite”. ”Ei bine”, continuă, pe același ton șoptit, ”am fost contactat de un tip care vindea la un preț rezonabil o rețetă pentru a ieși în afara Filmului, în afara Schemei. «Am libertate de vânzare», făcea. «Libertate de vânzare». Am cumpărat imediat rețeta. M-am dus la Producători și i-
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
căpiță cocoțată-n boltă Flămând oceanul rodea stânci Grădina era terminată la sfârșit de furtună Putredă infiltrație acvatică Cor înfuriat contra năvalei din zori Funii-ncurcate-n ore Mișcătoare nisipuri nespus chinuite de gânduri Zâmbet de himere necoapte Prin conversații șoptite, vătămate în zori Usturătoare buze rănite tulburau unghere de somn În atacuri, oceanul aspru Privea suspendat în oglindă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Lista cu activități menajere se-nșira pe ața dimineții Aleargă după autobuz În
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Acasă > Poezie > Delectare > CURG STELE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
câine, Mă-mpiedicam, mă urmărea doar râsul, Deși am jucat și am cântat și eu La masa veseliei, port în spinare Propriile erori, păcate, Toți le-am purtat, unii le-au aruncat la ghenă, Mi-a mai rămas doar cântecul șoptit, Iubirea din ascunse amintiri, Le cânt și cânt ființa din aceste cânturi, Că om sunt eu, ca voi, oameni - lucruri. POEM PENTRU NIMENI Nu poți trăi cu-nțelepciune, singur, Cum strălucește soarele în linguri, Ești vulture ori ești șarpe ori
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
așternuseră peste cuibușorul nostru din mijlocul naturii, în care zăceam amândoi zdrobiți de profunzimea iubirii depline. - Da, a fost ceva deosebit... nu voi putea uita asta și voi rămâne cu amintiri plăcute din vacanța de pe litoral - constată Miruna cu glas șoptit. - Păcat că în seara asta trebuie să ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. - Care ar fi
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
iarbă mătăsoasă, Cu razele filtrate prin ramuri ca prin sită, Ca o relicvă sacră din letopiseț scoasă. Clopotnița se-nalță tăcută și stingheră, Ca o remininscență se țes neauzite Vibrațiile calde venind din altă eră, Ca murmure ușoare de rugăciuni șoptite. A dimineții rouă o frescă adunată Din multe anotimpuri în imnuri de lumină - Același zbor de vise sub bolta înstelată, Tablou votiv și veche pictură bizantină. Biserica îmi pare o navă temerară - Curajul și blândețea de veghe la timonă, Mesajul
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
Arpegii și Salut pun în lumină ipotetica și nedorita efemeritate a creatorului, dar și dorința secretă de asigurare a perenității creației sale. Îndoielile, reținerile, temerile privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit, la poale de colnic” Presărate din loc în loc se găsesc și scurte meditații filozofice, atitudini etico-moralizatoare, iar mai rar, lirică social-cetățenească. Astfel în Zbor frânt se deplâng eșecurile, neșansele în lupta pentru afirmare, suferința sufletească iscată de iminenta despărțire de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
prieten al tatălui, pe nume Saul. Într-o după amiază, aproape pe-nserat, Dellu intrând la cârciumioara lui „Nea Ionel" îl întâlni pe Saul, care puțin marcat de băutura ingerată până la acea oră i s-a adresat cu o voce abia șoptită: - Dellu, să știi că tu ești un evreuaș de treabă! Tu ești unul de-al nostru. Cu mult mai bun și de încredere ca mulți dintre-ai mei. În tine am încredere și-ți voi povesti ceva care numai noi
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
măicuță dragă. În suflet, roiuri de trăiri, mi se-nfioară. Capul lipit de pieptu-ți, caldă rugă: am fost, ne suntem, să ne fim mereu! Scârțâe-n lume pași, treceri, dureri, pavăza frunții însemnată-ți e de viață. Îl rogi pe tata, pe șoptite, albe chemări. Ai vrut să fii ieri, poate și azi, dar mâine îți e greu. Soarta m-a dăruit să-ți fiu aur în țărână. Lacrima mea, de drag, boala să răpună. Cuțit, între dinți, anestezic pentru suferinți. Ce am
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]