1,477 matches
-
sine însuși. Și își pierde sufletul. în vreme ce trupul meu se lăsa pradă violentei beții, ochii mei virgini intraseră într-o stare acută de trezie. Da, atinseseră o stare de trezie pe care n-o avuseseră niciodată până atunci. Fără să șovăie și fără să tremure, ei citeau. Și semnele s-au săpat în mine cu o asemenea forță, că ele au rămas acolo pentru vecie. N-aș fi crezut niciodată că lectura imediată și simplă, cititul la prima mână, poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
legătură cu această carte. La dispoziția noastră a fost pus un automobil cu șofer. Și o translatoare, care era atât de rapidă în vorbe și în gând, că de cele mai multe ori părea să ghicească și să spună dinainte, fără să șovăie, ce ar putea zice cineva. Hotelul nostru se afla în Gransee. Noi - parlamentara mea și cu mine, secretarul ei - am fost purtați prin ținutul poetului. Personajele pe care înainte le întâlnisem doar în cărți au căpătat chip: țărani, muncitori, primari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pic incomodată de programul partidului, a ținut ea să-mi spună. De fapt nu fusese niciodată convinsă că existența poate fi rezumată și dirijată printr-un program de partid. Da, dacă se gândea mai bine, fusese întotdeauna sceptică. Destul de des șovăise în credința într-o îngrijire a oamenilor ca o necesitate dirijată în mod mecanic. Să-ți cânt la muzicuță? am întrebat-o. Nu, mulțumesc, mi-a răspuns. în adâncul ei ar fi preferat altceva în locul programului partidului, numai că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și coțofene. Dar acum, continuă el, Viktor-Carte a murit. Noi, locuitorii Uppsalei, nu crezuserăm că el va muri vreodată. Și am rămas perplecși și neajutorați în fața literaturii universale pe care a lăsat-o în urma lui. Noi, cei din lumea academică, șovăim adesea în fața greutăților practice și a acțiunii pline de forță. Comportamentul intelectual naște nehotărâre. Din fericire, a intervenit viața economică, cel mai de seamă și mai strălucit reprezentant al ei s-a îngrijit de toate. Acesta tocmai construia un muzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o ieșire din situația ta... Surprins de tonul cu care îi vorbea, Bart se foi puțin în scaunul său cu rotile, tuși ușor în pumn, stânjenit, apoi scoase la iveală un pachet de țigări desfăcut cine știe când, dar neatins, șovăi câteva clipe de parcă ar fi stat la îndoială și își întinse brațul spre Arm, ca o gazdă îndatoritoare: Fumezi? Nu, mulțumesc, scutură femeia din cap, impresionată totuși de gestul lui plin de gentilețe. Bart nu insistă, ba chiar păru bucuros
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
adică pe românește măiestrie... Ai înțeles? Nu mare lucru, dar altceva mă preocupă, articulă Bart, după câteva clipe de tăcere. De unde știi tu de qigong și cum crezi că aș putea să învăț eu așa ceva? Arm zâmbi binevoitor și nu șovăi cu răspunsul: În urma unui nefericit accident de mașină, am învățat să lucrez qigong, apoi am perseverat și mi-am luat examenele de trainer, spre satisfacția maestrului meu, care mă aprecia mult, pentru perseverența mea... Cât despre tine, știu foarte bine
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
putut face, totuși? Dacă ar fi fost posibil, ar fi luat asupra ei toată această suferință, dar nu se putea... Dacă i s-ar fi cerut să renunțe la ceva foarte drag inimii ei, în schimbul vindecării fetiței, nu ar fi șovăit să o facă, dar nu i se cerea așa ceva... Daca ar fi trebuit să își dea o parte din ființa ei, drept preț al vindecării Mădălinei, ar fi făcut și acest sacrificiu, dar nu așa se punea problema... Astfel că
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
din secolul al XIX-lea. Vreau să spun că pentru mine responsabilitatea politică a scriitorului stă mai ales în apărarea noului contra vechiului". Cum așa? Cu toate că respinsese "angajarea", "acest curent de gîndire, pe care eu l-aș numi umanist", nu șovăie însă a-l înfățișa ditirambic pe Sartre, care ar fi fost "pe planul eticii politice" (?) "o figură fără precedent, o figură extraordinară a conștiinței occidentale". În continuare e susținută necesitatea unei concordanțe între evoluția "seriilor formale" și "baza economică" ce
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
înființeze o mare Revista clasică, în 1929, pe care a crescut-o legînd-o prin colaborări cu toți mării specialiști din streinătate și pe care o conduce și astăzi. În tot acest timp, unica lui politică: lupta pentru clasicism, nu a șovăit o clipă, ci s-a întețit și mai mult. Afară de cursurile de la catedră Universității din București (unde a fost chemat că o recunoaștere a meritelor sale și a reputației științifice) el a activat necontenit în țară prin conferințe publice, articole
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
demnă de cel mai exaltat dandy. E un exhibiționism ce n-ar putea decît amuza. "Răsfățurile" ce i le procură autorului dușul matinal debutează "cu alegerea, după felul în care voi începe ziua, a gelului de duș cel mai potrivit (șovăi zilnic între mirosurile de ghimbir, ceai verde și lavandă de la Roger&Gallet) -, apoi, odată dușul terminat, utilizarea cremelor de față de la Clinique, a cremelor de corp de la Molton Brown sau a gamei de the vert de la Bulgari, în sfîrșit, alegerea
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
filosofie", o concepție cu articulații intrinseci, id est de sine stătătoare asupra lumii, încercînd a impune o metodă de cercetare distinctă tuturor disciplinelor, structuralismul a nutrit aspirații de sistem major, bizuit pe un "recurs pozitivist". Dar însuși Claude-Levy Strauss nu șovăia a-i preciza insuficiențele: "Cercetările de structură nu revendică un domeniu propriu printre faptele societății; ele constituie mai curînd o metodă susceptibilă de a fi aplicată la diverse probleme etnologice, iar ele se înrudesc cu formele de analiză structurală în
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
șefilor, se remarcă prozatorul Cinagiďn Galsan, secretar responsabil la revista "Sătguulci" ("Jurnalistul"). Spre deosebire de ceilalți colegi ai săi, el se arătă deschis, reverberând "fățiș" la cele ce se întâmplau în URSS - perestroika, glasnost', altele. Ceilalți, însă, ocoleau temele de actualitate... transfrontalieră, șovăind sau schimbând vorba. Galsan e neobișnuit și prin biografia sa. La 18 ani, a avut norocul să ajungă deținătorul unei burse... Dar o să-i ofer cuvântul mărturisitor chiar lui, ceva mai la vale, pentru că dețin un text autobiografic, pe care
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
nu-i mai substituim acesteia propriile noastre construcții ingenioase, înălțate temerar pe fraze smulse din context. Scriitorul însuși ne-a oferit undeva, cu o claritate aproape didactică, imaginea despre sine a unui "homo duplex". în povestirea între două povețe..., eroul șovăie între chemările ispititoare pe care i le lansează concomitent două fiice ale Evei: o adolescentă precoce și o frumoasă și distinsă văduvă. în auz îi răsună sfaturi contradictorii: "Erau cei doi consilieri intimi ai mei, cari nu mă părăsesc nici un
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în chestiune să se ocupe mai insistent
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în chestiune să se ocupe mai insistent
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
va să fie Și dintr-o clătinare de umeri Pui la pământ cetăți ale neștiuteie zile de mâine. Te scoli de jos și-naintezi pe puntea Scurtă, deasupra bulboanei în clocot: Profilul ți se gravează Pe un fundal de perlă. Șovăi la capătul scândurii ce dârdâie, Apoi râzi, și ca smulsă de-un vânt Te-azvârli în brațele Divinei prietene ce te prinde. Ne uităm după tine, noi din stirpea Celor ce rămân pe pământ. LA BUFERA E ALTRO Mic testament
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
înger rebel prin superbie, printr-un narcisism grefat pe un sine hipertrofic, ofensiv, gata a sfîsia toate conveniențele, a depăși toate opreliștile. Candoarea prezumată se supralicitează pînă la un spectacol al grandorii. Voind parcă a răzbuna resignarea mioritică, poetul nu șovăie a opera dezinvolt cu noțiunea de geniu, deplîngînd „alergia la genii" a poporului român: „desfid pe oricine crede că poate scrie poezie exponențială în afara competiției cu toți poeții lumii care au existat pînă la el". Inocență, trucaj, extraordinară conștiință de
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
cu mîinile în buzunare, fumînd, urmărind scena. - Hei, strigă santinela, voi de colo. Idioților. Nu vă apropiați de peretele ăla, că nu-l sprijină nimic. - Ai țigări?, întreabă Jessica. - O șterge, strigă Roger. - Pentru numele lui Dumnezeu, Mexico, cu binișorul. Șovăind la fiecare pas, urcă panta în echilibrul delicat al ruinei. E un sistem de pîrghii care-i poate azvîrli într-o prăbușire ucigătoare în fiecare clipă. Se apropie de prada lor, carel fixează cînd pe doctor, cînd pe Roger, mișcîndu-și
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
-i înconjura pe reprezentanții puterii, în frunte cu un anume Florescu Florian, vicepreședinte al raionului. Nu aveau arme, dar în inimile lor clocotea o mînie îndelung reprimată. Văzînd cum oficialii bat țăruși pentru a marca viitoarele construcții ale colectivei, nu șovăie a-și exprima apăsat dezaprobarea: „Ei bine, aflați acum că noi nu mai vrem, că n-am vrut nici la început, și să faceți bine să ne dați cererile înapoi, că de nu, facem moarte de om, să știți! Pînă
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
fiind scrise fără numerotarea capitolelor. Fraza care suferă mai multe modificări este poate cea mai sugestivă în raport cu titlul povestirii și sensul metaforic pe care îl dă Quignard acesteia: „Orice om care citește stă nemișcat. Orice om care gîndește pare să șovăie în această tăcere. Fie că citește, fie că gîndește, el este asemenea unui om care se pregătește să se arunce de pe faleza înaltă în adîncul apei.” Și iată și metamorfozele frazei socotite de noi cheie: „Butes este atras în mare
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
al Luxemburgului. Bulgaria este condusă de un guvern socialist, în fruntea căruia se află Plamen Oreșarski. Jucker crede că una dintre marile probleme are Bulgariei este cea a corupției, care îngrijorează multe dintre țările din Schengen și le determină să șovăie în fața deciziei de a accepta Sofia în zona de liberă circulație. Știrea Novinite nu menționează vreo declarație a lui Juncker despre România și Mecanismul de Verificare și Cooperare. Potrivit programului fostului premier Juncker, candidatul PPE va face în perioada următoare
Juncker anunță țara care rămâne cu MCV-ul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54336_a_55661]
-
Și pe deasupra nici nu plătește chiria. - Dar dumneavoastră, scuzaț i-mă, madam, se pare că sunteți însărcinată, nu?, întrebă pe neașteptate Ioannopolski. Unde lucrează soțul dumneavoastră? Madam Bezliudnaia nu răspunse nimic. Era divorțată de trei ani deja și încă mai șovăia în alegerea tatălui prezumtivului copil. - Atunci, la revedere, zise Evsei Lvovici înclinându-și politicos capul pleșuv. Lăsându-l pe Iusupov la jumătatea drumului, Ioannopolski o luă la picior spre secția Amenajare, ambalându-se tot mai tare în mers și făcând
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
știm de fapt dacă senzația de vomă e provocată de aparatul vestibular din urechea internă sau de anumite regiuni din creier. Înzestrat cu nerv dramatic și cu înclinație meditativă, Gawande ne pune în fața câtorva din cazurile delicate ale practicii chirugicale, neșovăind să formuleze uneori concluzii cu bătaie filozofică. Frumusețea tomului vine din ușurința cu care autorul stă mereu cu un picior în afara chirurgiei, punându-se mereu în pielea cititorului și purtându-l pas cu pas în detaliile absconse ale universului medical
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
tulburătoare. Cu cât privești mai mult în ea, negrul încetează a fi negru, devenind un albastru-argintiu bizar, o poartă către viziuni tainice; la fel ca Alice, mă simt în pragul unei călătorii în țara din oglindă, o călătorie în fața căreia șovăi". Figură enigmatică este și D-l Jones, personajul din povestirea eponimă. Vecinul de apartament al autorului este un infirm ce-și petrece toată viața în cameră și primește foarte multe vizite, inexplicabile pentru ceilalți. La un moment dat acesta dispare
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
ca să luăm două exemple grăitoare, sînt perfect coerenți în atitudinea lor: primul e un ardelean care refuză ideea unirii convins că Ardealul are numai de cîștigat rămînînd în Austro-Ungaria, celălalt e un basarabean care, din aversiune față de etosul rusesc, nu șovăie să aleagă tabăra nemților. În fond, e drama unor oameni siliți să trăiască într-o țară care trebuia să reacționeze într-un fel la extinderea conflictului european. Că unii au reacționat sub forma simpatiei față de Puterile Centrale e un detaliu
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]