389 matches
-
acest sens. Se poate spune că populației evreiești nu i s-a prezentat o alternativă credibilă din partea partidelor „istorice”. În pasajul programatic de mai sus al liderului național-țărănist există o anume aserțiune ce poate fi receptată ca având un iz șovin, mai ales În contextul postbelic. Naționalismul, cu fațetele sale xenofobe, era atât de popular În mentalul politic românesc, Încât și un politician de factură europeană, cum era Iuliu xe "Maniu"Maniu, simțea nevoia unor astfel de declarații, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se stă «la coadă», chiar 24 de ore, pentru a se putea obține formularul necesar”. În acest document, se reclamau ceea ce În „limbajul de lemn” al epocii era denumit „insuficiența muncii de lămurire”, rolul nociv al foștilor exploatatori, „uneltirile sioniste șovine”. Dar, pe de altă parte, se releva, destul de timid, dar clar, „persistența unor manifestări antisemite nesancționate”2. Această legătură Între antisemitism și valul de emigrări nu apare În nici unul dintre documentele de Partid destinate publicării. Se pot recunoaște, Încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
periculoase tocmai prin „apropierea ideologică”. Așa cum se remarca Într-o rezoluție a Comitetului Central, „sionismul de stânga nu se deosebește de naționalismul cel mai extrem decât prin frazeologia pseudo-marxistă pe care o Întrebuințează. Grupările de stânga stau net pe poziții șovine, anti-arabe, de slujire a imperialismului american”4. Fiind permanent orientați politic „În afară”, deci mai puțin interesați În desfășurările politice românești și, am adăuga, și mai puțin atenți la ele, sioniștii au Încercat să prelungească „flirtul” cu comuniștii, sperând ca
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
concepția și a orientat activitățile de difuzare a culturii naționale. După decenii de constrângeri și tăcere situația românilor preocupă și guvernele statelor învecinate iar evoluția drepturilor naționale în Basarabia este încurajatoare în perspectiva înlăturării unor obstacole menținute de mentalități imperiale șovine antidemocratice. Raporturile cu autoritățile basarabene s-au schimbat foarte mult. S-au suspendat îngrădirile de tot felul la trecerea Prutului se puteau primi și trimite ziare, reviste, cărți, corespondență. Dealtfel și puțin înainte de 1989 la congrese și reuniuni internaționale istoricii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc în amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). - Prima manifestare publică a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. - Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. - În
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de cultură generală, cursuri duminicale, cercuri de creație populară. Utilizarea cadrelor didactice din țară; - Promovarea culturii naționale în cooperare cu instituțiile culturale din țară, retrocedarea patrimoniului ce a aparținut românilor, refacerea monumentelor și cimitirelor distruse în unele zone prin acțiuni șovine. CAPITOLUL X 1998 Românii din diaspora Formarea în epoca modernă a statelor naționale a avut ca principal criteriu omogenizarea etnică pe un teritoriu cuprins de frontiere și apărat de legi protecționiste. Nu există însă un stat european în care să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
originea acestei populații catolice din Moldova stă sub semnul controverselor, existând puncte de vedere divergente, chiar contrarii. Din păcate, în unele contribuții referitoare la acest domeniu nu a fost urmărit adevărul științific, obiectiv argumentat, ci interese politice și chiar naționalist șovine, în speță din partea istoricilor și publiciștilor maghiari. De-a lungul timpului, s-au conturat două teze principale referitoare la originea ceangăilor.Una care nu poate fi acceptată, deoarece este împotriva adevărului istoric, susține că această populație, prezentă în județele Iași
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
literară, existau cronica plastică (semnată de George Zlotescu sau Gh. Labin), teatrală (Ioan Victor Vojen), muzicală (Luciliu Olteanu, Musicus), cinematografică (Ion I. Cantacuzino). Din 1933, A. capătă însă un profil tot mai accentuat politic, susținând din ce în ce mai vehement idei antidemocratice și șovine și afișându-și simpatia pentru nazismul care tocmai se instala în Germania. În urma acestei politizări, spațiul dedicat culturii scade simțitor, iar textele despre literatură și artă sunt marcate și ele adânc de radicalismul ideologiei legionare. De exemplu, la cronica literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
necomunist de către un scriitor comunist român. Lucrul n-a surprins însă pe nimeni, nici măcar pe cei care i-au dat drumul să apară, atâta vreme cât în Săptămâna condusă de Eugen Barbu s-au simțit și altădată colții mușcători ai unui naționalism șovin incompatibil cu aspirațiile poporului român și, în aceeași măsură, incompatibil cu principiile declarate ale Partidului Comunist Român. în cadrul acestor emisiuni radiodifuzate, domnul Eugen Barbu a deschis și o campanie de așa-zisă veștejire a prestigiului unor organizații străine și internaționale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
chipurile, în vreun fel, interesele statului român, n-ar fi fost normal spun, ca înainte de asta, Eugen Barbu să fi aflat că a minți, a plagia, a publica în revista încredințată de conducerea PCR texte cu un nedisimulat caracter naționalist șovin, a deschide atâtea și-atâtea campanii împotriva unor valori clasice și contemporane ale culturii noastre, a tulbura, ani la rând, liniștea atât de necesară acestei culturi, că toate acestea, până la urmă, nu fac altceva decât să lovească în ceea ce pretinde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prețul salvării celorlalți să ceară alte jertfe umane, sacrificarea altor categorii sociale. * Una din marile surprize ale perioadei postrevoluționare a constituit-o, după o relativă atenuare a lor în a doua jumătate a anilor ’80, reintensificarea și supraintensificarea sentimentelor ultranaționaliste, șovine, defularea lor învolburată: ca și cum până în 1989 Ceaușescu nu ne-ar fi ținut, și din acest punct de vedere, la post negru! Libertatea de exprimare redobândită peste noapte și de care, omenește vorbind, nu se putea să nu se abuzeze, totala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
moralizare - a chestiunilor litigioase, pe calea dialogului, cu ajutorul argumentelor (inclusiv al celor istorice). * Nu există și nu poate exista dispensă de xenofobie. * Ce paradă de erudiție ezoterică, câte ocolișuri inițiatice, câtă simbologie pentru a ajunge la o banală, vulgară concluzie șovină (Vasile Lovinescu despre Ivan Turbincă al lui Creangă)! * Paradox. Elita ca promotoare a spiritului de turmă. Elita băștinașă, autoproclamată! Deci, paradox aparent. * Când i se întâmpla să bea un pahar mai mult, Raicu se bloca într-o obstinație infinit repetitivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai era un subiect. Lumea nu mai era interesată așa de mult de povestea cu monarhia. Și a doua temă a fost cu ungurii. Nu trebuie uitat că unul din marile păcate ale FSN-ului timpuriu a fost enorma propagandă șovină și proconflict pe care a făcut-o. Poate că lumea a uitat, dar la alegerile din ’92 erau clipuri electorale cu imagini alb-negru cu diverse masacre din al Doilea RĂzboi Mondial. Nu existau niciun fel de reguli electorale, nu exista
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fiscală a ocupației austriece de la 1718-1739. Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să editeze aci, În București, o revistă de propagandă șovină urmărind nu știu ce, În nici un caz anexarea Vidinului și a Timocului și nici repatrierea cu sila a celor de pe acolo. Dar uimirea noastră, a excursioniștilor, a fost mare când le-am văzut buna lor stare de acolo, satele, ulițele, locuințele, curțile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
get beget, dintr-o familie care nu cultiva câtuși de puțin nostalgiile rurale (mama poseda un splendid costum național, dar n-am văzut-o niciodată purtându-l) și dintr-o societate cu respect față de toate meseriile și originile, în ciuda tensiunilor șovine: știam că ungurii aveau vorba büdös oláh „valah puturos“, însă ea constituia ceva vulgar, de neluat în seamă, după cum cuvântul „jidan“ mi se părea pitoresc, mai mult literar și neactual, neuzual. Tata n-a manifestat niciodată măcar simțul naturii, iar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fascismul, hitlerismul nu țineau de sfera preocupărilor mele esențiale, neavând nimic comun cu deschiderea mea cosmopolită spre toate formele și valorile, nereprezentând în ochii mei noul la care râvneam și care nu putea veni din lumea politicii, a ideologiilor. Rasist, șovin, antisemit? Așa ceva nu intra în compoziția mea sufletească. Destrămarea țării, a cărei imagine geografică mi se păruse a ține de ordinea naturii, căci cu ea mă născusem și nu cunoscusem alta, această ciocnire atât de fatală, de pustiitoare cu istoria
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a acestei faze a fost proclamarea independenței și suveranității republicilor respective. În Republica Moldova, linia orientată spre afirmarea independenței noului stat și spre promovarea valorilor democratice naționale, în cadrul procesului de integrare europeană, a trezit o reacție ostilă din partea forțelor pro-sovietice și șovine. Pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, unde rușii și ucrainenii constituiau împreună populația majoritară (54%), temându-se de posibila unificare cu România, a fost convocat Sovietul Suprem raional cerând, inițial, autonomia, iar ulterior, la 2 septembrie 1990, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nicio limitare a acestor drepturi și nicio diferență în exercitarea lor, fondată pe criterii de naționalitate, rasă, sex sau religie, nu sunt permise. Orice manifestare având ca scop stabilirea unor asemenea obstacole propaganda naționalistă și șovină, incitarea la ura rasială sau națională sunt pedepsite prin lege. În România, cetățenii au dreptul la muncă, asigurându-se fiecărui cetățean posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, retribuită potrivit cantității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Comitetul pentru Drepturile Omului, la inițiativa Suediei, este nulă și neavenită. Delegația română respinge ferm alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stării de fapt din România, conținute în documentul Forumului Democrat Ungar, denunțând, totodată, caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. Delegația respinge categoric orice apreciere vizând o pretinsă violare a Convenției nr. 111. De asemenea, nu poate fi vorba de o misiune de anchetă la fața locului în România, care nu ar avea nicio rațiune. În continuare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în concluzie : 1. Delegația română respinge cu fermitate alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stărilor de fapt din România, cuprinse în materialul difuzat de Forumul Democrat Ungar relevat de participanții la discuții și denunță caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. 2. Delegația română respinge categoric aprecierea că ar exista o violare a Convenției nr. 111. Concluzia care cere instituirea unei comisii de studii la fața locului nu are niciun temei. Nu poate fi vorba nici de însușirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ion Buteanu se adresa mulțimii simplu: «Uitați-vă pe câmp, românilor! Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari că Dumnezeu e cu noi.» Foarte curând Buteanu este prins pe neașteptate de un detașament maghiar, comandat de un ofițer șovin și executat. Deși Nicolae Bălcescu depune stăruitoare eforturi pentru apropierea celor două popoare maghiar și român, el nu găsește înțelegerea necesară la guvernul prezidat de Lajos Kossuth, care a refuzat să recunoască îndreptățitele cereri ale românilor. Abia la 14 iulie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numele de Iancu sau de Avram. Iar unul din munții ce delimitează posesiunile satului nostru poartă numele de Vânătoarea lui Buteanu, în memoria tânărului revoluționar ucis de jandarmii unguri atunci în primele zile ale revoluției. Printre cei executați de elementele șovine s a numărat și pastorul Ștefan Ludwig Roth (1796 - 1849) ce se făcuse «vinovat» de a fi declarat nemeșilor adevăruri privind realitățile politice, demografice și lingvistice ce puneau în lumină drepturile românilor în Ardeal. Pentru aceasta el a fost condamnat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de la Iași. La punctul <B> „Priviri politico-organizatorice” autorul reiterase marea dragoste a evreilor pentru democrația de tip nou (care nu-i va opri, totuși, de la uriașa migrare În Palestina, ulterior În Israel!) afirmând că „...În massa evreiască din Huși curentul șovin nu s’a manifestat niciodată și chiar și grupările sioniste de dreapta s’au declarat În toate ocaziunile pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreilor din Huși asupra creștinilor majoritari sau cel puțin la dispreț față de aceștia, ne explică chiar Iancu Gutman În „Raportul de activitate pentru perioada 1 aprilie - 1 Maiu 1947”: „În massa evreească mai ales la femei, se observă un curent șovin, aceasta datorită că tov. comuniști În special intelectualii nu răspund la convocările CDE-ului, În afară de tov. Dr. Froimovici M. care actualmente este plecat din localitate. De exemplu, la o ședință a Comitetului Cantinei unde am luat inițiativa de a mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu vederea manifestările de naționalism cu toate că, după cum se știe, În anii ’80 ai secolului trecut, Ceaușescu a aprobat cu mare entuziasm publicarea unor articole polemice În revistele de specialitate dar și În presa cotidiană, ca răspuns la tendințele ultranaționaliste și șovine ale Ungariei. Dar, la vremea când Ion Andrei făcuse această sinteză din care spicuim noi, Încă se mai punea problema internaționalismului și solidarității socialiste din Estul obținut de ruși după cel De-al Doilea Război Mondial. „O altă categorie de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]