795 matches
-
2017 Azi sunt singur, iată, ușa mi-e deschisă, Plâng de bucurie florile din glastră Și intrarea, Doamne, nu e interzisă, Te aștept, Iisuse și-n căsuța noastră; O căsuță simplă, într-un loc anume, Cu bucate simple, puse pe ștergar, Știu că simplitatea ți-a plăcut pe lume, Ea întotdeauna m-a umplut de har! Azi sunt singur, Doamne, toți cei dragi ai mei Au plecat departe și te rog fierbinte În această clipă treci și pe la ei Și de
AZI SUNT SINGUR, DOAMNE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1491713371.html [Corola-blog/BlogPost/371798_a_373127]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
unei comunități și a unei familii, este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în satul alegoric. Bisericuța a fost construită între anii 2008-2010 și târnosită în 2008 de către Înalt Prea Sfințitul Andrei, primind hramul „Sfântul Ilie”. Biserica este construită în stil tradițional, din piatră și lemn și este împodobită în interior cu icoane, ștergare, covoare țesute în război. Aici se oficiază slujbe de „Sfântul Ilie”, în timpul Festivalului Văii Gurghiului, de Paști și ocazional: botez, cununie, absolvirea liceului. În acest an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea Eugen din Ibănești Sat. O
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar în interior o mulțime de ștergare și covoare expuse pe pereți, paturi, mese, grăiesc de statornicia dragostei pentru frumos și pentru tradiții a gazdei, în ciuda influenței tot mai nefaste a orașului, care se face simțită în multe zone ale țării. O altă modalitate de prezentare a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
organizarea lor decorativă. Atmosferă florala nu evocă numai elementul vegetal. Artistul va știi să adauge elemente de artă populară, un amănunt de artizanat sau un fundal oarecum specific care să ne ajute să localizam subiectul. O ulcica de lut, un ștergar, o vaza sau o frunză care se identifică geografic cu un anume loc fac treaba aceasta. Oricum, dincolo de argumentul decorativ subînțeles, maeștrii și-au pus semnăturile pe lucrări din care irizează lirismul, căldura sentimentelor, prospețimea și rafinamentul coloritului, farmecul naturii
FARMECUL NATURII SI SIMPLITATEA GESTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pictura_florala_farmecul_naturii_si_simplitatea_gestului.html [Corola-blog/BlogPost/357360_a_358689]
-
mei, am plecat spre casa fetei, ce urma a fi pețită. Bunicul avea o damigeană de o vadră plină cu vin, iar tata o damigeană cu țuică de cinci litri. Bunica, într-o traistă de cânepă, avea înfășurat într-un ștergar, din in țesut în casă, doi cozonaci uriași, crescuți încă odată cât tava, rumeni și pufoși. Ajunși, la casa unde urma să se petreacă evenimentul, am fost bine primiți, chiar și pe mine m-a pupat Lisăndrina, mama fetei, deși
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1470554920.html [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
să nu scoată nicio vorba, să mă umple apoi cu pâine, din cea veche și uscată, să mai spargă o ceapă iute lângă-o brânză nesărata. Pot să fiu, mira-m-aș tare, buna de pus pe perete lângă un ștergar brodat și-ncadrată de portrete, dichisita cu migala în culori cu fainoșag, să mă privească țăranul, de mine să-i fie drag. Pot să fiu orice vrea Domnul, oală, strachina, ulcior, fluieraș de jucărie, cuc, căluț sau domnișor, coca sunt în
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468950845.html [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
Dorul ei este Cuvântul dătător de Viață. Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și a pus-o pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc prea mare nu era unde să mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge sus, în casa cea mare
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Punctele cardinale s-au rotit într-un unghi mort. Le-am simțit pulsul pe gâtul meu, pe pleoape... - Nu, n-am vrut să v-amestec pe voi în povestea asta, le-am spus, vedeți-vă de treabă, eu țes un ștergar pentru sirene, să-l închine adâncurilor spre pacea mea! Am sărit deodată într-un poem recitat de pustnici și-am împietrit cu piciorul pe ultima scară, cea mai senină. Am reținut lumina care mă călăuzise, să-i învăț puterea de
SĂ-MI TRIMIŢI MAGNOLIILE TOATE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_mi_trimiti_magnoliile_toate_gina_zaharia_1332069172.html [Corola-blog/BlogPost/354624_a_355953]