337 matches
-
bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit cronicarului : „ fusese o secetă mare, urmată de foamete așa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pătrunjel, mărar) precum și unele fructe proaspete (mere, pere, piersice). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. Timp de 3 zile consecutiv, se bea câte 1 litru lapte dulce În care a fiert o rădăcină de ștevie. Atât timp cât bolnavul are febră, se va bea câte un pahar cu suc de lămâie, din oră În oră, până la scăderea temperaturii, având efect În alcalinizarea organismului și În eliminarea toxinelor nocive. După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
numai ca desert ci și Înainte sau Între mese, contribuind la deplasarea rapidă a materiilor reziduale prin tractul digestiv. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de castraveți, varză albă și roșie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ștevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, morcov ras, țelină, sfeclă roșie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmățui etc. Bune rezultate dă sucul din legume preparat dintr- un pumn
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
al unui comerț cvasi-ilegal cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
întâi ni se încredințau păsările de curte (rațe, gâște, curci) care, spre deosebire de găini, își duceau viața în colective, lăsate libere sau în țarcuri, care nu se hrăneau singure. Noi trebuia să le culegem frunze de plante spontane (știriță, lobodă, nalbă, ștevie, spanac, păpădie etc.) sau cultivate (bostan, sfeclă, floarea soarelui ș.a.), pe care trebuia să le hăcuim cu satârul (aveam degetele pline de cicatrice) și să le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram promovați la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
luăm esențialul, adică floarea, unică În tot anul. Păpădia oferă o permanentă prospețime: a unei plante care, deși neîngrijită, deci stimulată, dă mereu frunze. Și mai mult, depășind acea unicitate a Înfloririi care face ca frunza altora, precum urzica și ștevia, să nu mai fie bună de mâncat după Înflorire, păpădia e bună tot anul; căci aceeași plantă are oricând boboci, flori, fructe... Am comparat această plantă, la Îndemâna săracului, cu suratele ei, la Îndemâna bogatului, toate cu un latex amărui și cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pătrunjel, mărar) precum și unele fructe proaspete (mere, pere, piersice). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. Timp de 3 zile consecutiv, se bea câte 1 litru lapte dulce În care a fiert o rădăcină de ștevie. Atât timp cât bolnavul are febră, se va bea câte un pahar cu suc de lămâie, din oră În oră, până la scăderea temperaturii, având efect În alcalinizarea organismului și În eliminarea toxinelor nocive. După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
numai ca desert ci și Înainte sau Între mese, contribuind la deplasarea rapidă a materiilor reziduale prin tractul digestiv. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de castraveți, varză albă și roșie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ștevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, morcov ras, țelină, sfeclă roșie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmățui etc. Bune rezultate dă sucul din legume preparat dintr- un pumn
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o porție de mămăliguța și mujdei de usturoi. Ingrediente pentru 10 porții: 500 g cas proaspăt 100 g gris 100 g mărar 4 ouă 2 g piper 50 g făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de preparare: Cașul se trece prin mașină de tocat, telemeaua se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de preparare: Cașul se trece prin mașină de tocat, telemeaua se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se dezinfectează și se separă albușul de gălbenuș. Albușurile se amestecă cu sare, piper, cu cașul tocat, gris și ½ din cantitatea de mărar. Aceasta compoziție se amestecă până la omogenizare. Din
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se amestecă până la omogenizare. Din făină se face un sos cu jumătate din cantitatea de smântână, cu telemeaua rasă și restul de mărar tocat. Ambele compoziții se amestecă până se omogenizează. Din această umplutura se modelează sărmăluțele cu foi de ștevie, se așează într-un vas și se dau la cuptor circa 30 minute. Se servesc cu smântână deasupra și mămăliguța. Ingrediente pentru 10 porții: 2 Kg carne de porc 400 g roșii 400 g ardei gras 400 g ceapă 40
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Încurajată, poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării. Încă de la bun început, scrie că: „...în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Îmi puneam dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt la masă, ardei iute, piper, untdelemn, oțet și un pumn de măsline la un loc, și din care să mănânci, vorba ceea, până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi, din Argeș, iar alături o inimă gălbuie de varză acră cu zeama ca spirtul - să-ți sară căciula din cap, nu altceva - și cu puțin ulei, ardei pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel (Polygonum bistorta, Polygonum aviculare, Polygonum amphibium), Iarbă roșie (Polygonum hidropiper), Hrișcă deasă (Polygonum convulvulus). Familia Thimelacee. Lemnul câinelui (Daphue mezerum) Familia Santalacee. Măciulie (Thesium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel (Polygonum bistorta, Polygonum aviculare, Polygonum amphibium), Iarbă roșie (Polygonum hidropiper), Hrișcă deasă (Polygonum convulvulus). Familia Thimelacee. Lemnul câinelui (Daphue mezerum) Familia Santalacee. Măciulie (Thesium intermedium, Thesium alpinum). Familia Euphorbiacee
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Urtica dioica) Familia Saxifragacee. Suschin (Saxifraga moschata), Foaie măruntă (Saxifraga adscendens), Gonitoare (Saxifraga luteoviridis), Floare de turc măruntă (Saxifraga cuneifolia), Căpșunele (Saxifraga stellaris), Agrinj (Ribes grosularia), Rozinchin (Ribes rubrum) Familia Umbellifere. Cucuta (Conium maculartum, Cicuta virosa), Amărăciune, Hașmăciucă (Anthriscus silvestris), Ștevie (Helosciadium nodiflorum, Sanicula europea, Astrantia major), Anason (Pimpinella anisum), Pătrunjel de câmp (Pimpinela saxifraga), Chim sălbatic (Carum carvi), Finchin (Foeniculum capillaceum), Chim de baltă (Oenanthe aquatica), Păstârnac (Oenanthe silaifolia, Pastinaca sativa), Fulger (Siler trilobum, Cnidium silaifolium), Crastavan (Meum mutellina, Angelica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dar i-a dat soarta de-a dura din nalba curții până pe deasupra norilor. și cum să nu-i dea dacă, zi de zi, ne borșăream de se acrea sufletul: borș de cartofi, de sfeclă, de știr, de lobodă, de ștevie, de urzici. Toate borșurile neapărat cu mămăligă de porumb, apoi de orz. Carnea apărea rar pe masă și dispărea și mai repede. La școală mi-am descoperit învățătorul și poate eroul, modelul vieții în persoana lui ștefan Nicolau: înalt, frumos
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stâlp înfipt în pământ sprijinind sau susținând ceva. Rădăcina o întâlnim în forme ca tijă, țeavă, toc (la ușă), iar cu prefixul s-: stog în română și slavă, visl. stakkr „stog de fân”, staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
zeama de mușețel dreasă cu unsoare și ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor se face o leșie în care bolnavul se scaldă de mai multe ori. Se mai poate folosi și rădăcina de ștevie, fiartă în lapte dulce, și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Rezultate bune dă și băutura de rachiu în care a stat trei zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de câine turbat. Tuse. Ceapă coaptă în vatra focului la olaltă cu seu sau cu untură râncedă se leagă peste mijlocul bolnavului. Ceai făcut cu gălbenuș de ou, smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]