551 matches
-
să descopăr și alte minuni nebănuite la prima vedere. Privesc în jur cu mare băgare de seamă, pentru a nu-mi scăpa nimic. Pe masă, doar o oală în care știu că ține apa de băut. Pe prichiciul sobei, câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Către toamnă, când porumbul dădea în copt, copiii țiganilor dădea iama prin porumbiști și veneau încărcați cu drugi de porumb pe care, satisfăcuți, îi depănușau ajutați și de cei bătrâni și-i coceau pe jar, după care înfulecau boabele de pe știuleți cu o poftă nemaipomenită. Ochii Prințesei nu se mai săturau privind scânteile focului ca niște jeturi luminoase ce se înălțau spre cerul albastru, înstelat, pierzânduse în întunericul nopții. Pocnetul scânteilor și al știuleților ce se coceau sporea vraja stării ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe jar, după care înfulecau boabele de pe știuleți cu o poftă nemaipomenită. Ochii Prințesei nu se mai săturau privind scânteile focului ca niște jeturi luminoase ce se înălțau spre cerul albastru, înstelat, pierzânduse în întunericul nopții. Pocnetul scânteilor și al știuleților ce se coceau sporea vraja stării ei de visare, în care fiecare scânteie ce se înălța transmitea un gând bun, o chemare, o sărutare către mama ei prefigurată în cea mai luminoasă stea. Când toți erau cuprinși de aripa somnului
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la un tractorist care lucra pe un tractor tot IAR. Ai să mă întrebi dacă îmi plăcea noua meserie și pot să-ți răspund „NU”! Aici nu aveam hrană suficientă și ca să nu ne fie foame coceam la foc, afară, știuleți de porumb care nu erau uscați bine sau coceam grăunțe de porumb în ceaun și făceam floricele. Tractoriștii, în majoritate, erau de prin zonă și, uneori, se duceau seara acasă, dându-ne din porția lor de mâncare. Aveam aproape o
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care se deschideau ferestrele dioramelor mici, înfățișînd, prin mulaje vopsite grosolan, viața în cambrian, silurian, devonian (doar niște forme subacvatice, greu de identificat, un soi de moluște cu cochilia conică, nerăsucită, și cu tentacule la bot, apoi un soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacicul cu reptilele lui caraghioase (Gina se strâmba de râs privind "marele" Tiranosaurus rex, de vreo cincisprezece centimetri înălțime), miocen, pliocen, cuaternar (mamuți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aici! Mai rău ca alaltăieri, la pod. Și dumneavoastră dormeați dus, iar noi ne-am văzut de treabă... Zamfira întinse brațul peste porumbiște. - Zburau atât de jos avioanele nemțești, de mi-era teamă că au să-și încurce aripile în știuleți. Mitraliau porumbiștea, credeau că erau ascunși rușii acolo. Pe noi ne-au lăsat în pace, să ne vedem de treabă.... - Iar dintr-acolo, îl întrerupse Iliescu întinzînd brațul în direcția opusă, începuseră rușii cu brandurile. Noroc că n-au ajuns
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
inimă. N-am mai putut readormi. Mi-am amintit de două "amănunte" cărora nu le-am dat importanță niciodată. Bunicul meu dinspre mamă a murit în urma unui stop cardiac. Avea șaizeci și doi de ani. Era toamnă, prin noiembrie, desfăcea știuleți de porumb. La un moment dat, a plecat capul într-o parte și s-a prăbușit. Bunicul dinspre tată a murit în somn. Venise, într-o seară, de la cârciumă, pus pe harță. Tatăl meu și mama, proaspăt căsătoriți, s-au
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
fie mort de-a binelea. —Alcoolemie? — E ciudat că m-ați întrebat. Vedem multe din astea, la camera de urgență din Kearney. Dar el avea zero șapte la mie când a fost adus. Sub limita legală, chiar și în statul știuleților de porumb. Câteva beri băute cu trei ore înainte să se răstoarne cu mașina. Weber dădu din cap. —Altceva luase? — Noi n-am găsit nimic. Când a ajuns la urgență avea zece în cap pe Glasgow. E3-V3-M4. De la deschisul ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de cei mai buni prieteni, frații Bîrjoveanu Costică, Vasile, Ion, Gică,Mihai și Petrea, erau de fapt șase frați și două surori și ne întâlneam deseori, în special toamna, când la unii, când lAșalții, la clacă, la desfăcut păpușoi ori știuleți pentru grăunțe,scărmănat lână și altele. Iar doamna Bârjoveanu, mama lor, și a mea, Anghelina,ne făceau plăcinte poale în brâu cu brânză de vaci,ori cucoșei din boabe de porumb și alte bunătăți. Vasile stătea mai mult pe lângă mine
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Dunăre-Marea Neagră. Încă o dată îți mulțumesc mamă pentru înțelepciunea ta cu care m-ai vegheat și mi-ai îndrumat pașii în viață. Din școala primară îmi amintesc că pe când eram la oraș de practică Așa-zis, la desfăcut boabele de pe știuleți pentru a duce boabele la moară, și elevii se hârjoneau, la un moment dat vărul meu Ștșefan a aruncat cu o ipcăț(chie) spre un alt elev dar care s-a înfipt în capul meu deasupra frunții și bălăngănea ca
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
transferat la școala normală Principele Ferdinand din Bârlad. De la Roman îmi amintesc că fiind la practică la desfăcut păpușoi s-a dărmat o glugă peste mine și mi-a intrat un șoarece pe sub cămașă și colegii îl loveau cu un știulete până l-au strivit pe spatele meu. La muzică eram afon, deși se punea mare accent pe această materie, și mă descurcam cam greu mai ales că la instrument aveam o vioară pe care mi-a cumpărat-o tata de la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
raiul colhoznic, fără nici un orizont salvator, „Țăranii n au nici pâine neagră, nici mălai/ Ceapeul le-a ajuns sub casă:/ Mult lăudatul vremurilor rai/ în coșmar s-a schimbat, îi tot apasă” și când „Cei ce fură din porumb doi-trei știuleți/ Sânt vârâți grabnic la pușcărie/ Pe când șefii fură ziua mare/ Nu-i bagă nime la închisoare” Adevăr consemnat de autor la 2 mai 1985). La toate acestea se adăugau biruri numeroase, dar sufletele cinstite și iubitoare de mame nu uitau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și o vacă elvețiană - o adevărată fântână de lapte, hrănită ca la carte iarna, iar vara lăsând-o mai mult slobodă să se hrănească pe loturile din vecini ori ceva mai departe. Într-o bună zi, când porumbul legase frumos știuleți mari, tata, trecând din întâmplare pe lângă „fâștoaca” lui de porumb, găsește „elvețiana” ospătându-se copios. Tata i-a dus vita acasă, rugându-l pe stăpân s-o lege mai bine și să nu mai ajungă la munca lui și a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
el continua să se înfrupte din munca altora. Nu alegea... fura orice-i cădea în plimbările lui nocturne, iar uneori nu se sfia să intre într-un lan de porumb și să iasă cu sacul și cu sânul burdușit de știuleți până la refuz - chiar la lumina zilei. Tata l-a văzut de multe ori brăcuind munca altora și o dată i-a spus: - De ce nu ți vezi de gospodăria dumitale și brăcuiești munca altora? Nu ți-i teamă de blestemul celor pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Numai imaginați-vă, rogu-vă, exulta el, bufetul! Hoarde de compatrioți de-ai mei, stînd pitiți prin tufișuri În timp ce unul dintre ei cumpăra un tichet pentru bufet. Curînd după aceea, bufetul e pustiu și tufișurile sînt pline de oase și știuleți de porumb și toată lumea se bate pe burdihanele pline, cîntînd, sforăind și coțăindu-se! Potol! Potol! Încă mai ninge cînd Wakefield și Maggie se Îndreaptă spre mașina ei, plini de cartofi cu brînză și dulci simțăminte. Întunericul este străpuns numai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Împiedica sau ruina viitoarea lor activitate sexuală. Verificările dăduseră rezultate liniștitoare: ambele Îl aveau normal. Și totuși, Valentina continua să se Îndoiască de faptul că Într-o gaură atât de mică ar putea intra un organ masculin gros ca un știulete. Și dacă mă dezvirginez? Întrebă bănuitoare răsucind Între degete degetarul acela de vată. — Cu atât mai bine, scapi de-o grijă. Era mai bine dacă mă dezvirgina un OB și nu Oberdan. Apoi izbucniră Într-un hohot de râs, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bine de o lună înainte de a începe eroica Revoluție de la Județeană. Îmbătrânise Băcănel. Se stafidise, slăbise, numai haine și ciolane. Avea culoarea vișinie a înserărilor. Se ținea însă drept, cu un fel de semeție a lujerului de porumb desfrunzit, fără știuleți, ars de brumă. Murise și femeia care îi ținea menajul, Caliopeea Pârțângău, o rudă îndepărtată a maestrului avocat Pârțângău. La ultima eliberare din pușcărie i-o adusese în casă chiar avocatul. Băcănel intenționase chiar să se căsătorească oficial cu Caliopeea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de porumb. A oprit ARO-ul puțin mai Încolo de primele rânduri de plante. Și i-a spus: până când mă Întorc, de la ghereta aia, că am sămi cumpăr un fel de lănțug, pentru motor, tu, să pui, În mașină, atâția știuleți, câți o să poți să rupi, din tarlaua asta. Bine. A rupt mult. Până când a umplut mașina. De Îndată, mai Îndată decât se aștepta, a revenit și nenea Ciocio. Gata? Gata. Sui lângă mine. A suit. Au pornit. Acasă, la nenea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Dacă zic, eu, așa, așa e! Nici un poate, peste ce zic eu, mă auzi? Te aud. Și mă Înțelegi? Da. Gata. Am ajuns. La treabă! Iar s-a dus, cine știe pe unde, Ciocio; iar a umplut, Costruș, mașina, cu știuleți de porumb. Și au făcut, În ziua aia, patru drumuri. Și zilele au trecut. Primul hambar, de un vagon, după spusele patronului, a fost umplut, până sus de tot, la acoperiș. Al doilea era la mai bine de jumătate, Încărcat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cele sigure, înclinând damigeana deasupra paha rului. Încercă apoi să astupe gura damigenei cu un cocean de porumb. Dar gâtul damigenei se dovedi de fiecare dată ori prea îngust, ori prea departe pentru caznele popii. Găsi truda inutilă și puse știuletele alături. — Adică, spuse, vrei să-ți zic niște făcături de urât, de-ale pieritului ? Poate că te mai ușurezi, părinte, de păcatele cu care te încarci de la vinul de împărtășanie. — E vin bun, spuse totuși, plin de remușcări, părintele. Căpșunică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mult să mâncați. Și după ce mâncați... (scoate limba și simulează mișcările de copulare) COMPOZITORUL (îi dă curios idiotului o scatoalcă): Na, hai, zii ceva. Zii odată, hai. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... PIANISTA: Tot ce poate funcționa e respingător: știuleții, aerul ca miros. COMPOZITORUL: Lapte din pământ, balegă de vaci zburătoare, vin răsuflat. IMPRESARUL (nu se mai poate abține): Sunteți morți. Moartea e născută-n voi. Între două îngâmfări de mărime mijlocie o să frecați, scărpinați... PIANISTA: Da, din fericire noi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) La fel ca și în alte zone colinare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar restul se păstra pentru sămânță și consum propriu. Bătrânii știau să aprecieze care dintre recoltele lor erau sau nu îmbelșugate, „consultând” o plantă cunoscută în popor sub numele de mana câmpului (arum orientale), al cărei rod, sub formă de știulete, dădea „pronosticul” asupra recoltei viitoare. În zona noastră s-au cultivat specii de grâu dintre cele întâlnite în zona centrală a Moldovei, cum ar fi alb și negru cu mustăți, numit și grâu „de toamnă”, pentru că se seamănă toamna, și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]