391 matches
-
de guvernul rus în scopul sondării situației din provincie, scria: “întreaga viață din Basarabia era dominată de duhul unei negustorii josnice.” Dar cum a evoluat activitatea de instruire și de educație prin intermediul școlilor în Basarabia? Faptul că locuitorii moldoveni, erau știutori de carte doar în proporție de 4-6% poate explica starea jalnică a sistemului de învățământ din Basarabia. Urmarea războaielor îndelungate purtate, de regulă, pe teritoriul basarabean, majoritatea locașurilor de cult unde funcționau și școlile au fost în mare parte abandonate
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
ruse. În aceste școli rurale, în multe cazuri, erau trimiși învățători care nu știau limba română, de aceea interesul localnicilor de a învăța carte era foarte scăzut. Cu toate că a fost creată o rețea școlară destul de dezvoltată, din rândul moldovenilor media știutorilor de carte era de doar 4-6%. Treptat, limba română în școlile de toate gradele a fost scoasă din programe sau era doar opțională. În anul 1860, din două sute de școli parohiale, numai douăzeci mai erau cu predare și în limba
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
în texte fluente. Viețile și istoriile tuturor sfinților traduse, cum spune el însuși, de G., reprezintă secvența cea mai consistentă a colecției (în românește mai sunt transpuse doar indicațiile de tipic, restul fiind păstrat în slavonă). Contactul traducătorului, cărturar rafinat, știutor de elinie și de carte grecească, cu sinaxarele lui Maximos Margunios este neîndoielnic. La fel de adevărat este că istoricul de curte al lui Constantin Brâncoveanu a transpus după versiunea lui Margunios doar atunci când în Viața și petrecerea svinților a lui Dosoftei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și „proprietățile frazei” la începuturi, Cantemir adaugă drept cauză principală a stării ulterioare negative a unor limbi neștiința de carte a barbarilor. Astfel, sărăcia spirituală a limbilor lor se explică „mai ales pentru că nu toți gramaticii barbari au fost prea știutori de carte, precum vedem și astăzi la albani, sircasi, abhazi și toate hoardele de sciți de dincolo de fluviul Tanais, hoardele siberiene și neamurile de dincoace de fluviul Ombius către răsărit care se întind „până la Oceanul răsăritean...” (p. 184). Acestea sunt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ordinii lui interioare, asupra „stabilizării“ umorilor curente, asupra unor procedee ale construcției de sine în perspectiva unei valorificări integrale a potențialului individual, a nimbului lui de universalitate. „Specialistul“ de azi slujește, infailibil, zeul aspru și glacial al competenței. E un „știutor“, un „expert“ al discursului despre discursuri. Are tot atâta nevoie de biografie proprie și de interlocutor, pe cât de puțină nevoie are căută torul de înțelepciune de jargonul lui. E exponentul acru al unei minorități fascinate de micile ei dexterități analitice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
chipul din copilărie al lui Gabi, încât spui că timpul parcă și-a întors fața. Alături de noi, Dan, soțul lui Gabi, băiatul bun, care a avut un mare rol în creșterea lui Titel, iar peste tot ochiul cuminte și pătrunzător, știutor a toate, al lui „bunelu”, cum îi spunem cu toții, dezmierdându-l. Dumnezeu să ne aibă în pază pe toți ! Conule Alecu, îmi e greu să închid scrisoarea mea spre dumneavoastră, dar chiar dacă o voi face, gândiți-vă că un fir
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Spusele lui C. Hușanu ne duc cu gândul la altele, tot ale sale la ceea ce scrisese despre „Rădăcinile continuității”, la care și eu mă refer adesea cu dragoste și respect față de titanul și mereu vizionarul românismului - profesorul Nicolae Iorga: „fiecare știutor de carte să-și scrie și să-și lase pe coală de hârtie amintirile care sunt amprente ale vieții trăite și care și ele înseamnă continuitate: numai atunci când fiecare localitate va avea monografia ei, istoria României va fi completă”, am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
literare, ceea ce îi face pe comentatorii timpului să vadă diferit opera realizată, indiferent că ei s-au numit A.D. Xenopol, Garabet Ibrăileanu sau mai târziu Valeriu Râpeanu. Adevărul este că romanul „Dan” a avut mare răsunet, chiar dacă în acea vreme știutorii de carte, ca și cei care aveau acces către ea nu erau atât de mulți: Numai o singură ediție a lui a însumat circa 10.000 de exemplare. și au fost mai multe ediții. Dar iată-l pe Dan, proaspătul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
afirmând că știința și filosofia tind spre adevărul unic, adevărul religiei-Dumnezeu. ȘCOALA ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC (SECOLELE XIV-XVI) Primordialele date și informații documentare despre existența și funcționarea instituției școlare în spațiul românesc amintesc despre existența unor școli de grămătici, ce pregăteau știutorii de carte folosiți în cancelariile domnești. Limba de predare în astfel de școli era slavona sau latina. Tot în această perioadă se plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
verde”. În 1894, populația județului era de 86.345 locuitori. Situația statistică, publicată de Gh. Ghibănescu, în 1897, conține următoarele date referitoare la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși, 3.958 catolici și protestanți, 6.689 de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și 1.624 femei), iar neștiutori de carte: 7.708 (2.985 bărbați și 4.723 femei). Din populația totală, înregistrată la acest recensământ, 9.450 persoane s-au declarat de religie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea, populația se afla într-o continuă creștere: în 1905, în județul Fălciu locuiau 102.130 oameni, iar în 1907-103.999 oameni. Populația orașului Huși era de 16
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moritz Schwarz și Avram Goldfaden, care s-au ocupat în principal de reformarea învățământului evreiesc din Iași. Pe lângă religie, un loc important în cadrul comunității evreilor ieșeni îl deținea cultura. Pentru a avea acces la textele sfinte, evreul trebuia să fie știutor de carte. De aceea, rare erau cazurile de analfabetism în cadrul unei comunități evreiești și, în consecință, se acorda o atenție sporită sistemului de învățământ. Au putut fi observate două dimensiuni ale fenomenului școlar evreiesc, una calitativă, determinată de școlile publice
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în 1865; cel mai vechi document este din 1877. Localul de școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la fel și Filipeni - Slobozia, nu puteau face parte din plasa Siretul de Sus și restul comunei din plasa Bistrița de Sus. Din consemnarea despre așezarea inițială a satului Filipeni - Slobozia nu se poate ști nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drum, un pod, o școală, un spital, iar în domeniul strict cultural a produsă atât de puțin, încât numai focar de cultură n-a fost. Ca peste tot în satele răzășești din Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în program cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. De asemenea, legea prevedea alfabetizarea celor care, la vârsta școlarității, au rămasă în afara școlii. Numărul celor care au făcut școala „la adulți” a crescut de 4 ori în perioada 1920-1939, completând numărul știutorilor de carte, care au putut ocupa unele servicii în administrație și în sectoarele productive. Înainte de apariția legii Angelescu (1924), în Lunca se simțea nevoia extinderii spațiului de școlarizare, datorită creșterii populației școlare și a înființării, în 1922, a celui de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a acestor știutori de carte au un nivel de instruire dat de școala primară, câțiva sunt cu școală secundară și numai unul absolvent al învățământului superior (Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a acestor știutori de carte au un nivel de instruire dat de școala primară, câțiva sunt cu școală secundară și numai unul absolvent al învățământului superior (Vasile Rosetti) din Slobozia - Filipeni. Evident, erau absolvenți cu studii superioare din comuna Filipeni, dar nu locuiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să nu te enervezi atunci când, în fiecare ceas al zilei, ți se comanda unde să mergi, ce să faci și cum să faci, mai ales în situația în care acasă erai "băiatul lui mama", fratele cel mare și a toate știutor iar la școală geniul în matematică, de a cărui serioasă gândire nu se îndoia nimeni. Luana era departe de a bănui ce zbucium stârnise în sufletul vărului ei. De aceea, prima ciocnire între ei o lăsă cu gura căscată. Ema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
arma împotriva armatei turcești. Dar prea puternică, această armată i-a înfrânt atunci pe români. Deznădăjduit, Dimitrie Cantemir a trebuit să părăsească țara. Soția sa, doamna Maria, și câțiva prieteni l-au încurajat zicând: Ești bărbat înțelept și a multe știutor. Continuă să scrii. Și, scriind, ai să fii de folos țării și poporului. S-a întâmplat ca, marii învățați din stăinătate, din orașul Berlin, să-i ceară, tocmai atunci, să scrie o carte despre țara noastră și despre istoria poporului
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ca de niște lanțuri. Salvarea sufletului eroului depinde de o experiență cu tensiune în care, doar aparent, se confruntă doar cetățile trupului. În Occident, în Evul Mediu, gestul primește putere de lege, mai ales până în secolul al XII-lea, întrucât știutorii de carte erau foarte puțini. Prin gesturi sportive se transmitea puterea politică și religioasă, într-o transmitere publică, prin obiecte simbolice, precum sabia, sau cupa sau premiul și aclamațiile. Ființa umană era concepută ca o dualitate alcătuită din suflet și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Chișinău, să punem începuturile unei acțiuni naționale în Basarabia și să formăm măcar un grup de tineri adăpați la izvoarele culturii naționale pregătiți pentru misiunea de apostoli în sânul norodului basarabean."181 Așa s-a ajuns că până și cei știutori de carte nu auziseră vreodată de existența lui Eminescu, a lui Alecsandri, nemaivorbind de Creangă, Caragiale sau Coșbuc: singurii robi din lume, care nu au voie nici să citească o carte în limba lor, cum va spune Take Ionescu. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
învățători. Învățătorii erau mai bine plătiți decât cei "din țară", precedentul fiind creat în timpul primului guvern (efemer!) al lui Alexandru Averescu. Tot atunci, populația școlară se ridica la 347.747 elevi, număr care întrecea cu mult pe acela al tuturor știutorilor de carte basarabeni indicați de recensământul țarist din 1897: 301.174 locuitori. Sub români s-au pus peste Prut bazele învățământului superior, prin înființarea facultăților de Agronomie și Teologie. O școală de Arte Frumoase, o Pinacotecă și un Teatru Național
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acéa scrisoare [alcătuită „după izvodul acela”, zice autorul ei, „la nevoe și la scărbă ca aceia”] să nu să ție nici într-o seamă, că de mare nevoe și de frică am făcut, precum am pohtit, cum știe adevărul Dumnezeu știutorul tuturor”335; ieromonahul Ștefan: „[...] care scrisoare a mea căndu s-ar ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban-Vodă, ca să-ș facă cu dânsa vreo îndreptare, acea scrisoare să nu să ție nici întru o seaamă, că de mare nevoe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]