282 matches
-
am observat nimic. Doar, pentru orice eventualitate, am luat valiza în mînă. Au trecut vreo șapte minute și am fost lovit a treia oară în spate. Atunci m-am întors și am văzut lîngă mine un bărbat înalt într-o șubă destul de învechită și totuși încă bună. -Ce doriți de la mine? - l-am întrebat cu o voce sobră și rece. -Dar tu de ce nu te întorci cînd te cheamă? - a zis el. Eu am căzut pe gînduri în legătură cu înțelesul cuvintelor sale
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
să mă gîndesc din ce motiv fratelui meu nu-i ajung patru ruble, dar el m-a înșfăcat de mînecă și mi-a zis: - Ei, îi împrumuți fratelui tău niște bani? - și cu aceste cuvinte el însuși mi-a deschis șuba, a vîrît mîna în buzunarul interior și a scos portofelul. - Iată, - a zis, - eu, frate, am să împrumut de la tine o anume sumă, iar portofelul, uite, ți-l pun înapoi în haină. - Și mi-a strecurat portofelul în buzunarul interior
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
vîrît mîna în buzunarul interior și a scos portofelul. - Iată, - a zis, - eu, frate, am să împrumut de la tine o anume sumă, iar portofelul, uite, ți-l pun înapoi în haină. - Și mi-a strecurat portofelul în buzunarul interior al șubei. Eu eram, firește, uimit, întîlnindu-l atît de pe neașteptate pe fratele meu. Un timp am tăcut, apoi l-am întrebat: - Da' unde-ai fost atîta vreme? - Acolo, - mi-a răspuns fratele și a dat din mînă. Eu am căzut pe gînduri
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Andrei Daniel Vasilescu Sindicatul "Esculap" - al medicilor din București și Județul Ilfov - protestează față de interzicerea celei de-a doua consultații gratuite în cazul bolilor cronice. Iată comunicatul semnat de președintele "Esculap", Dr. Dan Perețianu, și de prim-vicepreședintele Dr. Sorin Șubă: "Referitor la nedecontarea consultațiilor efectuate în ambulatoriul de specialitate prin noile norme ale MS/CNAS - OMS 619/CNAS 360 Anexa 7 Litera B punctul 1.3.1 Prin prezentul comunicat, ne manifestăm protestul nostru cu privire la lipsa de transparență în negocierile
Protest al medicilor după ce statul interzice a doua consultație în bolile grave by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/79110_a_80435]
-
se întâmplă. În apropiere de ora 16, mulțimea se mută într-un colț al pieței. Fată, fată, băiat, fată. Urcați într-un car, tinerii deschid petrecerea. Dans irlandez. După puține minute, mulțimea se mută spre alt colț. Se cântă în șubă. Nu-mi dau seama ce anume, căci lumea de îmbulzește tot mai în față și nici înălțimea nu mă ajută să văd instrumentele. Mă năpădește un sentiment de Ev Mediu, probabil de la muzică, dar și reacțiile oamenilor ajută. Momentul nici
Cum au sărbătorit românii Ziua Națională a Irlandei - FOTO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64749_a_66074]
-
trenul. - Nici nu mi-ai spus cum te cheamă. - Are vreo... De ce nu ghicești, dacă tot spui că te pricepi, i-am răspuns. Am intrat în clădirea gării. Pustie. Pleca un tren abia pe la prânz. Un tip înfofolit într-o șubă vișinie dormea pe-o bancă în dreptul casei de bilete. Sala de așteptare era goală. Abia atunci am observat că, în afară de ghiveciul acela, Mașa nu mai avea nici un bagaj. Doar poșeta și o pungă de plastic cu două pâini. I-am
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
cureaua lui lautréamont tabachiera lui castaneda cu încă câteva fire de mescalină curajoasa schizofrenie a lui artaud bicicleta lui cioran cenușa lui ramana luminoșii cartofi pai radiografiați de cărtărescu la bloc macazul lui stoiciu linia de plutire a elenei ștefoi șuba lui echim farfuria din care bârlea a mâncat șoric la ocna șugătag sprâncenele lui marin slujeru pe dig furtunul malamen jartiera angelei marinescu mătăniile lilianei ursu iepurii lui petre stoica aripile dintr-un avion în care a zburat exupéry acoperite
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Drimba (Cercetări etimologice, 2001) arată că, totuși, barosan există în limba romaní chiar în afara spațiului românesc, existînd deci posibilitatea să fie un simplu împrumut. Barosan s-a folosit constant ca adjectiv: Un pătîrlăgean mai barosan a vrut să-i împrumute șuba lui cu guler de jder" (Brunea-Fox 1979: 301); "o vilă barosană" (Cațavencu internațional, 32, 1991), "primă barosană pentru șeful CE Turceni", (Gorjeanul, 05.11.2008), dar și substantivizat. Sensul său fiind unul foarte general, a permis multe specializări, pentru a
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
mint. Uneori mă bate gândul să mă duc la căminul de copii orfani». A râs din nou, bună glumă, băiete! Mai ții minte că la Crăciunul din 72 ți-am adus jocul ăla cu dacii și romanii? Și purtam o șubă de blană întoarsă de ceferist, mai grea decât haina asta roșie, că pe vremea aia nu erau costume speciale de moș! Nu, nu mai țin minte...», m-am bâlbâit. S-a ridicat trist, să plece, ai grijă de ai tăi
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
bazează la Negruzzi, în această fază, pe mecanismul naiv al opozițiilor, ci pe un complex afectiv, cu turnură caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți răsucite
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
natal/ De mare, tot mai vitreg și fatal,// Nici în grădina-mpărătească, sumbră,/ Unde mă caută și azi o jună umbră,// Ci-aici, în locul unde-am stat 'naintea/ închisei porți, în carne sau cu mintea.// Mă tem ca, în coconul caldei șube/ A morții, să nu uit claxon de dube// Cu condamnați, și zăngănit metalic,/ Sau urletul băbuței, animalic.// Ci fie ca din ochi de bronz de preț/ Să-mi lăcrimeze neaua la dezgheț,// în gîngurit de porumbei de ocnă,/ Cînd nave
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
au scos strunele, și a devenit matrioșkă. Apoi i-au crescut aripi, ea a depășit bariera sunetului și era avionul "Tu-104". Apoi i-au crescut roți, și era automobilul "Jiguli" modelul cinci cu salon confortabil. Apoi au îmbrăcat-o în șubă de nurcă și ea făcea reclamă blănurilor rusești pentru străini. Apoi i-au modelat nas ascuțit, și era racheta "Sol-aer" cu rază lungă de acțiune. Pe urmă au rimat-o, au pus-o pe note, și era melodia "Serile de la
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
însoțit de președintele Consiliului de Miniștri, Ion I.C. Brătianu, ministrul palatului, Mișu, mareșalul Curții Regale, generalul Angelescu etc., pleacă cu trenul regal (10 vagoane) din București vineri seara, pentru a ajunge sâmbătă la Arad; aici va primi drept cadou o șubă românească. A doua zi dimineață, la ora 9 fix, precedat de un „tren-automobil”, trenul regal intra în Gara Domnița Elena din Timișoara. Ferdinand, în ținută de general de cavalerie, coboară pe acordurile imnului regal, primarul Georgevici îl întâmpină cu pâine
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
unii pe alții, crezând că poate este o fiară sălbatică. Dar, se aude un glas care strigă: „Deschideți-mi ușa!” Crezând că este Moș Crăciun, micuții se bulucesc să-i deschidă. În prag se ivește un bărbat îmbrăcat cu o șubă groasă, atât de acoperit de nea, încât pare un om de zăpadă. Are chipul blând și ochii luminoși. Călătorul intră în casă, mai mult împins de furia vântului. Aruncă o privire de jurîmprejur, văzu sărăcia și suferința acestor copii flămânzi
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
o urmă. N-ar fi putut intra de coarne. Rămase-n prag bătând cu copita, nerăbdător. Cerboaica încălță pâslarii din piele de lup (cu al cărei miros trebui să treacă două ierni să se învețe și să obișnuiască animalele), îmbrăcă șuba croită din pielea altor patru Seco, cu guler lat de-o palmă, căptușită cu blăniță de ied; își potrivi cochet, puțin lăsată pe-o sprânceană, căciula cu urechi și cozoroc de șapcă, croite din spinarea negrie a lupului bătrân și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu oglinzi negre în loc de ramuri, pe covoarele pomilor; plutind între cer și pământ atârnate de barba ceții; îngropându-se sub umbrele albastre înscorțoșate de chiciură. Privind, uimită, împrejur, cu grijă să nu-și rănească ochii, sufla în pumni, descheiată la șubă luneca înfundându-se în omăt, cu cizmele ei ușoare și înalte, care-i ajungeau până la genunchi, unduindu-și umerii și brațele, de parcă ar fi vrut să zboare. Zurgălăii veseli sunau în aer. Se rostogoleau, sub picioarele ei, prin zăpezi. Fulgii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în copca desferecată, să se închine izvoarelor din adâncul altarelor de gheață, dar chemarea cerbului o zorea. Dincolo de poiană se-ntâlni cu pădurarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fața asta, că pe cealaltă m-o pupat Hicler. În frigurile dorinței de-a-l vedea mai repede, nu mai auzi ce mai boscorodi în urma ei Ghiță, pădurarul. O rupse la fugă și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
n-ai de ce să mă vezi. Vino aproape, să mă simți. Cerboaica se rezemă cu toată greutatea trupului de el aruncându-și brațele pe umerii lui puternici, și-abia atunci se regăsiră însetați, strivindu-și piepturile și gurile. Își lepădă șuba din spate, lăsând să-i alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu fac decît să îngroașe ridicolul și grotescul. În același timp, subliniază cu o duioșie formidabilă degradarea vieții, confuzia post-comunistă, haosul interior și exterior, frigul care continuă să fie prezent peste tot, în această toaletă, în suflete și trupuri. De la șube, căciuli caraghioase sau chiar blănuri, după buget, pînă la furouri, ciorapi groși, lăsați să cadă în vine de jartiere lărgite de atîta purtat, costume caraghioase de aerobic sau desuuri provocatoare, gama toaletelor este complet acoperită. De ce vor ele în Japonia
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
o lume mică, a celor de-un neam, ocrotită de chipuri sfinte și-naripate, un miros de lut și sfințenie umpluseră odaia care era acum miezul miezului lumii. Ne culcam cap la cap în paturile tari, pe țăruși, ne înveleam cu șube vechi și dormeam un somn greu, auzind prin pereții subțiați ai visului cum cade zăpada-n ogradă. Ghemuit ca un făt într-o burtă de lână veche și paie foșnitoare, mâncat de zeci și sute de purici, visam visele lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
marame în jurul fețelor urâte, de bulgăroaice, cu disperare și tembelism în ochii limpezi ca de capre, ea s-ar fi-ncruntat și s-ar fi crucit, dar nu ți-ar fi răspuns, pentru că toți nu mai vroiau decât să uite. Între șubele lor, în fundul săniei, se înghesuiau copiii și câte un cățel negru, tremurând din șolduri ca apucat. Își aminteau doar cătunul izolat de lume, într-o văioagă a munților Rodopi, înconjurat de steiuri de bazalt, cu doar o strungă prin piatră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
te ferească Dumnezeu de urgia rusului..." Un ofițer german (Maria-și amintea că-l chema Klaus) fusese încartiruit o vreme în gospodăria Badislavilor. Stătea în odaia de dincolo de tindă, întins pe pat mai toată ziua și citind, sub dula-mele și șubele atârnate în grindă. Într-o zi ieșise în tindă cu o căciulă de miel de-a lui Babuc pe cap, de copiii se tăvăliseră pe jos de râs. Și acest Klaus, când ieșea în curte, prinsese obiceiul să se joace
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
micuță pe lângă el? Că doar rusoaicele sânt voinice și muncesc cot la cot cu bărbații. Rusoaica de bronz era delicată ca o balerină. Pâlpâirea violentă a ecranului îi obosea ochii. Mirosea a blană udă de oaie, căci toți își scoseseră șubele și paltoanele și le țineau pe genunchi. Defilau acum pe ecran niște armate. Se vedeau tancuri alergând pe întinderi înzăpezite. Se filma dintr-un avion cum cad bombele prin trapa deschisă. Jos, într-un sepia-gălbui, înfloreau norișori ca niște ciuperci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]