276 matches
-
filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce Don Șef se plimbă prin încăpere, desfăcîndu-și mereu șuba sub care simte că se încinge. E un bărbat frumos, bine legat, în puterea vîrstei, probabil în jur de cincizeci de ani, cu destul păr argintiu și mult calm în privire. Aș putea crede că ochii doamnei Teona sînt numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
învăluindu-mă în tot albastrul ochilor săi și-mi surîde scurt, surîs ce poate fi o încurajare, la fel de bine ca și o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
coboară spre parter, cinci bărbați și trei femei. Toți sînt îmbrăcați gros, cu căștile de protecție pe cap, semn că sînt de la șantierul de construcții-montaj. Una dintre femei e Fulvia: are părul băgat sub cască și duce între umeri o șubă de șantier pe care și-o îmbracă din mers. Sărut mîinile, Fulvia! îi șoptesc, ajungînd-o din urmă, prinzînd-o de braț. Ia te uită! exclam eu cînd întoarce privirea spre mine, îți stă de minune în costum de șantier. Bună, vecine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gîndul. Lăsați. Mergeți la ăia de la Consiliu. Ați auzit doar: tabelul a plecat pe 10 ianuarie. Mă duc. Dați-mi și-un bilet de voie, începînd cu ora douăsprezece, să-l am la o adică. Don Șef scoate din buzunarul șubei un bilet ștampilat, îl completează, îl semnează și mi-l dă, urîndu-mi succes. La poartă, e înghesuială iese schimbul de la ora paisprezece. Dau portarului biletul de voie și mă grăbesc spre stație. Scot sacoșa și ziarul din buzunar, învelesc casca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o cafea în fugă pînă va veni cel trimis de Brîndușa să mă ia. Dom' Vlădeanu! Unde naiba umbli, domnule?! mă aud strigat dinspre recepție. Mă întorc și-l văd pe Don Șef apropiindu-se grăbit, roșu de oboseală, cu șuba larg desfăcută la piept. De-o oră vă caut. Și eu, și cîțiva muncitori. Am fost acasă la dumneavoastră, am sunat la doctoriță nimic! De la combinat m-au anunțat că vă găsim în restaurantul hotelului... Am fost sus, la barul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
săltîndu-și casca, plecînd în grabă. Marinescu se mai uită o dată în jur, se miră văzînd grinzile de beton, strînge din umeri ca la un lucru pe care nu-l înțelege și pleacă spre rezervoare. Don Șef vine în grabă, cu șuba descheiată la piept, roșu de oboseală: Ce facem, dom' Vlădeanu, cu ventilatorul acela, pe care l-au lăsat la ușa din mijloc?! Îl montăm la filamente, că le tot promitem ventilație de nu știu cînd. Dom'le, ce-ți mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din sala de consiliu, propunerea dumneavoastră de-a vă fi adjunct cade? îl întreb eu. Mare pagubă! Cu sau fără numire de adjunct eu tot aceeași muncă fac... Don Șef vrea să mai spună ceva, dar se abține. Își strînge șuba la piept și pornește spre rezervoare, cu capul plecat, ascunzîndu-și urechile în gulerul șubei. Îl cred, știu că ar vrea să-i fiu adjunct; nu atît pentru că mi-ar aprecia calitățile tehnice și organizatorice, pe care le am ori nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eu. Mare pagubă! Cu sau fără numire de adjunct eu tot aceeași muncă fac... Don Șef vrea să mai spună ceva, dar se abține. Își strînge șuba la piept și pornește spre rezervoare, cu capul plecat, ascunzîndu-și urechile în gulerul șubei. Îl cred, știu că ar vrea să-i fiu adjunct; nu atît pentru că mi-ar aprecia calitățile tehnice și organizatorice, pe care le am ori nu, ci pentru că noi doi ne înțelegem fără vorbe multe, și-apoi, m-aș ocupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă trimite cu gîndul la nopțile de insomnie ale copilăriei, cînd auzeam cum viscolul urla pe sub streașină și scutura zdravăn ușa de la intrare, în fața căreia, cuibărit pe bucata de preș din lînă, dormea cîinele. Tata se ridica din pat, lua șuba între umeri, aprindea felinarul și ieșea să vadă vitele. Mă sculam și eu din pat, beam o cană de apă din căldarea pusă pe un scăunel sub icoane, ieșeam pe ceardac să fac pipi cîinele nici nu se mișca; dormea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am pus în mînă cărți, nu ciomagul de păzit vacile... Îi arunc o privire tăioasă lui Ion și ies trîntind cu furie în urma mea ușa apartamentului. Rămîn în fața liftului, cu degetul înfipt în butonul de apel. Ion și-a luat șuba de șantier între umeri, peste cămașă, a băgat picioarele în ghete și a ieșit în grabă, să mă ajungă. În lift, stăm amîndoi cu ochii plecați, cu teama în suflet că privirile noastre s-ar putea întîlni. Eu pufnesc din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
distribuția de aur. Regretatul Miluță Gheorghiu era (a doua reușită travestire după Matei Millo) în rolul Chirițoaiei, Constantin Sava în rolul lui Bârzoi, Valeriu Burlacu („Ofișăriul”), Julieta Haluș (Luluța), Eliza Nicolau (Cumnățâca) și Alfons Radvanschi în rolul lui Guluță, Nicolae Șubă în memorabilul servitor Ion. S-a jucat, de asemenea, pe lângă alte spectacole de operă, o reușită versiune scenică a operei Răscoala de Gheorghe Dumitrescu, spectacol care se clasase pe locul I la întrecerea artistică națională între toate Operele din țară
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
unor astfel de nume pe afișele teatrelor, timp îndelungat. Sunt nume de legendă astăzi și care, prin dăruirea lor, au devenit precursorii unui teatru liric la Iași. Miluță Gheorghiu, Any Braeski, Constantin Sava, Remus Ionașcu, Valeriu Burlacu, Alfons Radvanski, Nicolae Șubă - iată doar câteva nume enunțate în grabă! Ei bine, la loc de cinste printre aceștia, prin întreaga ei activitate artistică, în secolul trecut, se înscrie numele sopranei Julieta HalușBorcea! Ca o predestinare, parcă, începutul și sfârșitul vieții ei artistice a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
însemnată: inegalabilul interpret al coanei Chirița, Miluță Gheorghiu, apoi creatorul rolurilor dramatice și de compoziție care era George Popovici, maiestuoasa Ani Braesky, Margareta Baciu, artistă a poporului, comicul Ștefan Dăncinescu, inegalat în Revizorul lui Gogol, Constantin Sava, Ion Lascăr, Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui penalist Traian Ionașcu, Marioara Davidoglu specializată în roluri de bătrânică, Nicolae Veniaș, Al. Blehan, Eliza Nicolau, Alfons Radvanski, blonda Virginia Bălănescu care a reușit până la o vârstă înaintată roluri de ingenuă, diva scenei ieșene, Puica Stambuliu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Balta Brăilei În 9 februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, Într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou În colonie acolo, ne-a adunat pe toți..., gardienii Îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Erau 11 paturi În toată camera... Patru inși În pat, doi la un cap, doi la un cap. Iar eu, cu un prieten, unu’ Nae Samoilă din Nucșoara, tot deținut..., ne-am culcat pe cimentul de pe jos. El avea o șubă, eu aveam zeghea și am pus-o pe mine... În timpu’ ăsta, cu noi era un doctor Ridichie, din Cușmir, Mehedinți. El fusese arestat mai de mult și-a avut niște țigări la el, și ne-a dat câte-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ofițer neamț a tras cu pistolul și mi-a intrat glonțul aici în mușchiul pieptului, în dreptul inimii, și a trecut în mâna stângă și mi-a rupt mușchiul de la mână. Am avut noroc de faptul că glonțul a ricoșat din șuba de lână, care a deviat glonțul dinspre inimă, că altfel eram mort pe loc! Gândiți-vă că s-a tras de aproape! Cam asta a fost pe front. Eu am făcut armată serioasă, noi nu am fost făcuți așa... C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
servici, cine-i în fermă?" Doctorul Postolache este de servici" "Dar este în fermă?" Nu, n-a ajuns încă!". Era Surdu, secretarul de partid în inspecție. A intrat în fermă la maternitate care era organizată pe cușete. Eu aveam o șubă lungă pe mine și nu m-a observat. El a intrat într-o cușetă, eu am intrat în alta și de acolo am ieșit: "- Să trăiți tovarășu' secretar!", "Ce faci aici?" Păi am venit în fermă!" "Dar vii așa? Cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era atuncea în Eși, s-au chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între alții au mai fost și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între alții au mai fost și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]