419 matches
-
slujise toată viața. Pare-mi-se prin anul 1986 fusese o iarnă grea să nu scoți un câine afară. Spre mirarea tuturor, moș Cihodaru „iscălea” regulat condica la catedră. Când a fost întrebat de ce nu stă acasă, bătrânul înalt și șugubăț, cu înfățișare de plăieș, a răspuns: - Altfel mi s-ar părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și răspunsul la întrebarea cum face să bată atâta drum. - Mă așez în vârful dealului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să răspundă unei obligații presante. N-avea cum (probabil) să "se rupă de mase" (urma să lucreze în continuare cu exigenții semnatari); dacă n-a putut ocoli corvoada, nici nu i-a dat curs decât formal și de-a dreptul șugubăț... Abandonez cu regret acest exercițiu speculativ de de-culpabilizare, fiindcă, de fapt, realitatea nudă e alta. Și Sava s-a alăturat corului denigratorilor, lovind scurt și cât se poate de dur în imaginea maestrului-idol care l-a adus în teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
masă festivă. Rostește rugăciunea ajutat de un cântăreț, un dascăl, un preot sau un protopop. Ca de obicei, e plin de vervă, Îndeamnă În dreapta și În stânga, deapănă amintiri din studenție, din alte vremuri, din depărtări. Rostește cuvinte de duh, spune șugubăț bancuri cu iz politic, face câte o hermeneutică a mai știu eu ce verset biblic, Își dă cu părerea În legătură cu o recentă ieșire la rampă a unui demnitar al zilei. „Hai, să trăiți!”, spune cu voce baritonală la un moment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
gaborilor hexagonezi pentru desemnarea informatorilor talentați, ignorat chiar și de Luc Le Pitzou, corsar al lexicoanelor, potcovar de gloabe și anal(ist) al muștelor bâzâitoare în zona mediană și innomabilă a trupului său. Avertisment din partea Autorului Coordonator Pentru tot românul șugubăț, conjugarea verbului "a scrie" în limba rusă este obiect de distracție: "ya pișu/ tî pișeș'/ on pișet". Așa încât dacă omulețul din Bruxelles "scrie" tricolorul (nu e vorba de al nostru, Slava Bogu) iar francezii spun "pisser de la copie" pentru "a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
accent inimitabil, care îi rămânea chiar și atunci când vorbea alte limbi./.../ Și-a păstrat accentul moldovenesc chiar și atunci când, în anii 1990, a mers o scurtă vreme ca lector de limba română la Nancy, în Franța."99 *** Ținutul pe care șugubeții Neaoshlandezi l-ar boteza Vodkania (din lipsă de imaginație, desigur) e cel în care dorisem să ajung, fusesem însă descurajat de profa din liceu. Îmi va rămâne multă vreme străin, până când, prin mesagerii lui traduși, mă va atrage spre mrejele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unor amici pe care-i prețuiesc din tot sufletul, a însemnat un moment de deconectare, de odihnă pe mările acestei lumi în veșnică furtună. Admir strădania Dv. - a celor din Casa Pogor - de a strânge cât mai multe date despre șugubățul povestitor de la Humulești, trăitor o vreme pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa (cu plăcuță memorială), ridicată aidoma în locul celei a lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
viitor a locuitorilor, plecările pe front, ipocrizia autorităților), depășesc comanda ideologică a momentului în care e publicat romanul, cadrul politic ce se cerea blamat (regimul Antonescu) și anemica intrigă cu eroi ilegaliști. Din nefericire, moș Vițu, admirabil conturat ca înțelept șugubăț al locului, generosul și mereu săritorul Treișpemii sunt personaje sacrificate în grabă, la finalul narațiunii, conflictului rudimentar, primul devenind dintr-un posibil Moromete (cum remarca Paul Georgescu) un lamentabil Filimon Sârbu. Într-o casă străină și O singură noapte eternă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
pielea sa. Cucoana Anica era cu vreo două decenii mai devreme venită pe lume, Musolin îi putea fi copil, dar luase și ea o harașpincă și un mic diavol o ispitea spre năzbîtii. Musolin, ai să te răstorni, chicotea cucoana șugubăț. Dacă se răstoarnă vezi să n-ajungi dedesubt, că intru în păcat, replica Musolin. Numai să nu pățim ceva, măi Musolin. Amîndoi erau transpirați și bănuiala că aceștia n-ar face chiar zilnic duș este întemeiată. Dar ce contează cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
planul de bătaie pentru a doua zi. Dimineața, amicul nostru prezentator apare superb îmbrăcat, ras, cu papion și foarte impozant. Nici ceilalți nu arătau rău, aveau costume închise, cravate, pantofi lustruiți, batiste la buzunar, genți sobre. Coane Tudose, zic eu șugubăț, azi nu mai... Trăsnet, domnule primar, o să vedeți... Urcăm în limuzine, sirenele mașinilor poliției ne fac loc. Convoiul șerpuiește maiestuos prin marele oraș, o mașină a SPP-ului cu difuzoare puternice solicită loc, mașinile trag pe dreapta și noi trecem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
punctele de vedere. Șeful este și el un moșneag libidinos, dar moșneag n-are și acasă? Altfel s-ar pune problema dacă Hernandez, colegul musculos de la serviciu, ar fi mai puțin mototol. Pînă la urmă și mototolii ăștia devin mai șugubeți dacă sînt încurajați și stimulați. Hernandez a prins curajul prostului și dădea buzna în casa omului, adică a señorului de la Luna. Vede omul ce vede azi, vede și mîine și se frămîntă, ba chiar se înfurie. Vreau să dăm divorț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stirpea omenească se traduce, în ordinul cultural, prin ideocentrism. Încrederea în atotputernicia cuvîntului reprezintă, poate, o versiune autorizată a mentalității magice, moneda de schimb a forței absolute pierdute de vrăjitori, un gaj consolator acordat de omenirea civilizată, cu un gest șugubăț, păstorilor sacrosancți care acolo sus, în creierii munților, citesc în aștri riscurile și pericolele ce-i așteaptă. E o certitudine care aparține istoriei: discursurile papei Urban II la Clermont și aiurea au avut un "succes fulgerător" fiindcă vorbele lui au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ziulica stă acasă cu ochii în televizor. Ia pune mâna și fă mâncare! Nimic nu faci toată ziua. Sigur că ordinele astea nu erau chiar așa de categorice, de dure, lăsau loc de întors, erau rostite pe un ton mai șugubăț, dar trebuia să-l țină în priză să nu se blegească. Plecau rar din cartier, v-am spus. Cum ieși pe Iuliu Maniu, parcă ai evada dintr-un canal. Cartier urât. Dacă ar fi după mine, aș planta niște pomi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Cum să nu fie cineva în stare să deschidă cărticica asta! Dau s-o deschid, sigur pe mine, convins că e simplu, la îndemână. O clipită, privirea mea se întâlnește cu privirea condorului care vorbește: figura lui are un aer șugubăț, parcă i se desenează în colțul ciocului și un zâmbet ironic (deși mi-e în continuare absolut neclar cum poate să surâdă o pasăre!). Trag de copertele acoperite cu aur, dar ele nu se înduplecă să se deschidă. Îmi pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dată în aceeași cursă pe care i-o întindea un vecin de cartier: „Bă, Ioșca, vezi că te caută Interpolul”. „De ce, domn’le?”, întreba consilierul prezidențial de azi. „Pentru port ilegal de creier, bă. Ha! Ha! Ha!”, răspundea amuzat vecinul șugubăț. Totuși, înțelepciunea populară este imbatabilă. Nu spune ea că: „Cine râde la urmă, râde mai bine”? La urmă, adică astăzi, râde Ioșca: din baruri de noapte unde taxa de intrare e mai mare decât pensia unui profesor universitar, din automobile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
prasad celor de acasă! - a replicat ușor iritată Ana. - Nu știu, Ana, nu mă interesează! Eu l-am cumpărat, eu o să-l ofer! Tu n-ai decât să te orientezi la altceva! - i-am întors eu vorba folosind o tonalitate șugubeață și dorind să o necăjesc puțin. Nefericitul de mine! Dar și mai... nefericita de Ana! Prietena mea nu sesizase jocul cuvintelor și am reușit, astfel, să declanșez o adevărată dramă... A început să plângă! Martor îmi este bunul Dumnezeu că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la sfârșitul lui 1988, puteam spune: "Halal de mine, sunt șomer, cu imputație și vot de blam!" Situația de mai sus îmi amintește și de o vorbă a unui colaborator de-al meu, portar de ambasadă, un tip simpatic și șugubăț: "Când vrea Domnul cu săracu', dintr-o bubă-i umple capu'!" Rezon!) În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pictură naivă de la Băile Herculane. După amiezile, după ce ne odihneam, pictam, sau ne plimbam, aveam o perioadă de timp în care ne vizitam unul pe altul, ca să vedem ce am pictat fiecare, cum au mai evoluat lucrările noastre, ce idee șugubeață am mai avut ca să punem în tablou. Era foarte interesant, deoarece aveam schimburi de opinii, presărate de mici poante aruncate ici colo, de exemplu că un personaj oarecare din tablourile lui Măric seamănă cu.....Vintilă, sau mai știu eu ce
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
e În descoperirea bărbatului, respectiv a femeii care, departe de a se asemăna și potrivi (fugiți de cei sau de cele cu care vă asemă nați „ca două picături de apă“ În gusturi, sentimente și vederi!), se completează cu necesitate. [...] șugubățul de Aristofan povestește filozofilor bețivani și homosexuali tolăniți, la ospățul celebrat de Platon, pe paturile lor din jurul mesei În potcoavă despre acel neam de oameni dispărut, al hermafrodiților, bărbat și femeie la un loc [...]. Le genda nu este chiar atât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noaptea... De atunci, unii s-au trezit doar ca să bea iar... Aista-i nărav binecuvântat la Nunta din Cana Galileei, mormăie Mihail. Săracii, îi căinează Ștefan, după așa o spaimă... Atâta bucurie au și ei. Au uitat moldovenii atât de șugubeți din fire -, au uitat să râdă. Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
femei, bătrâni, copii care cu bocceluța la spinare, care cu căruciorul vârfuit -, a luat calea codrului. Câțiva călugări tăbârcesc icoana făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare, cărți ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
privesc la bătrânii brazi, emblemă a scurgerii implacabile a timpului. Foșnetul lor moale este răspunsul la adierile zefirului primăvăratec. După ce mi-am umplut sufletul cu lumina limpede a primăverii, am pornit către mănăstirea Bârnova. Merg braț la braț cu zefirul șugubăț...De departe mi se arată turnurile bisericii; unul masiv pe pridvor și altul suplu, așezat pe naos. Masivitatea turnului de pe pridvor se explică prin faptul că acesta avea destinație de clopotniță și tainiță pentru odoarele bisericii, în caz de primejdie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
triste dealuri sterpe și lacuri negre, și luna singură pe cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre LOCOTENENTUL RACOVEANU Un zdrahon vesel, cu vorba răspicată, de țăran șugubăț. Pârlit de soare, cu mustața ridicată în sus coada rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o duce. E însărcinat cu aprovizionarea, și la masă se plânge într-una de șoarecii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un meșter perdaf care a trăit la multe curți de crai și prinți, și a trăit și la persieni și Crâmleni; iar pe urmă a fost bufon la Radu și a venit cu femeile (Voichița și Maria) la Suceava. E șugubăț și înțelept și înlocuiește în felul său pe Sârb. Cum se duce curtea la Vaslui. Cum trăiește Maria Paleologu. Medic venețian. Sol dela Veneția. IV. Jder cel mic trebuie să se ducă la Brăila într-o misiune și își alege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luna iulie a anului 2003 m-am Întâlnit cu părintele În fața barului vasluian ce-i zice și acum „Luțoaia” după numele proprietarei de atunci, doamna Profira Luță (Dumnezeu S-o odihnească-n Pace!). Avea o mapă sub braț, un zâmbet șugubăț pe față și un oarecare disponibil financiar În buzunar, numai bun de-o invitație la un păhărel de vin alb, sec. Pe părintele Îl cunoscusem cu mult timp În urmă, mai ales prin scrierile sale umoristice (fabule și epigrame) pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unei evoluții, te vor obliga să te repeți, lucru care ar putea duce la plafonare, ca să nu mai vorbim de cabotinism. Despre Iordache pot spune că-l așteptam a fi un Joshua mai zgârcit în manifestări civice și mai puțin șugubăț. Aveam și aici nevoie de un mister; căci în rolul maestrului a reușit cu foarte mare finețe acest lucru. Este curios faptul că, față de Valeria Seciu, n-am aceeași suspiciune, ca și față de Condurache. Dar la ea nici nu poate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]