339 matches
-
să n-o înțepe dar acum nu din răutate ci din dragoste. Ca să nu-l mai supere chiar de ziua lui, Teofana nu-l face țâfnos, cum de fiecare dată îi dădea replica. — Îți mulțumesc și pentru „minunată” și pentru „țâfnoasă”. — Te superi cumva? — Mi-aș permite așa ceva de ziua ta? De mâine încolo am destulă vreme. — Mă avertiz..., mă discredi... mă, mă ameninți? — Ha! Ha! Ha!râde cu poftă Teofana, urmată de Cezar care nu-și mai găsea cuvintele pentru că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe frunte. Teofana îl sărută pe obraz. — Nu așa ca o soră, își exprimă nemulțumirea Cezar din nou. — Dar cum vrei? intră în joc Teofana. — Așa cum te sărut eu. Teofana îl sărută pe gură dar fugar. — N-ai învățat lecția, țâfnoaso! Să-ți arăt cum. O strânge în brațe și-i sărută toate părțile feței terminând cu buzele catifelate în cel mai lung sărut, simțindu-se inundat de o plăcere deosebită care creștea cu fiecare atingere a buzelor de fața ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
care încep s-o văd cu alți ochi. — În ce sens? Că ar avea vreo legătură cu țiganii? Nu, asta nu mă interesează. Nici nu mi-am dat seama cât de mult a evoluat fata aceasta în anii din urmă. „Țâfnoasa” mea de ieri este acum o domnișoară respectabilă. Voi erați mereu în hârjoană. — Dacă ați ști cât de mult îmi lipsesc acele zile! Parcă ieri a fost. Ne certam , ne porcăiam, ne-mpăcam, ne sărutam. Au urmat alte scene ale
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
intrat. Prințesa își schimbase rochia cu ținuta ei obișnuită, dar arăta tot atât de frumoasă. — Felicitări, Teofana. Ai cântat superb, i-a întins buchetul de flori și-a îmbrățișat-o cu buchet cu tot. Să-mi spui pe cine să sărut, pe „țâfnoasa” de ieri sau pe madona de azi. — Pe amândouă i-a răspuns ea gudurându-se în brațele lui, când el i-a preferat buzele-i catifelate ca de fiecare dată. — Hai să mergem că sunt gata. Au ieșit la braț
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-ți surâdă viitorul și publicul să te iubească. Ți-ai notat data revederii, o întreabă după ce ies din parc. — Da! Aici, își pune mâna pe frunte, depărtânduse. Tu ți-ai notat-o? — Aici, își pune mâna pe inimă Cezar. — Adio, țâfnoaso!îi strigă de departe. Adio, țâfnosule!îi face semn cu mâna, îndreptându-se spre casă. Trecuse aproape un an de la plecarea lui Cezar. Teofana era absorbită de munca ei. O cam obosiseră repetițiile pentru diferite lucrări vocal-simfonice, lieduri, recitaluri, arii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
te iubească. Ți-ai notat data revederii, o întreabă după ce ies din parc. — Da! Aici, își pune mâna pe frunte, depărtânduse. Tu ți-ai notat-o? — Aici, își pune mâna pe inimă Cezar. — Adio, țâfnoaso!îi strigă de departe. Adio, țâfnosule!îi face semn cu mâna, îndreptându-se spre casă. Trecuse aproape un an de la plecarea lui Cezar. Teofana era absorbită de munca ei. O cam obosiseră repetițiile pentru diferite lucrări vocal-simfonice, lieduri, recitaluri, arii din opere sau operete care trebuiau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu Alexandru în ce situație îl voi pune când ne vom întâlni la data și în locul stabilit. Să nu mă duc la întâlnire? Aș fi o lașă. Nu? Asta nu fac! Mai bine îl dezamăgesc, decât să fiu o lasă. „Țâfnosul” meu! Dacă stau să mă gândesc îmi lipsește atât de mult dragostea lui Cezar copilăroasă,mai veselă,mai hazlie. Cât de dor îmi este de zilele în care mă hârjoneam cu el. Când se va întoarce, vom mai avea asemenea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
băiatul?întreabă Cezar. — Bine făcut, elegant. — Poate a fost vreun neam de-al lor, se cam îngrijora Cezar. — Asta nu știu. În același fel se frământa și Teofana cu câteva zile înainte de revedere. „Sunt foarte curioasă să văd cum arată țâfnosul meu? S-o fi negrit și el ca și cei din Africa de atâta căldură. Dacă o fi mai serios, că s-o fi maturizat mult mai mult și s-o fi schimbat. Nu mi-ar plăcea să mă ia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fi plecat. — Mă uitam, că-mi încolțise ideea că nu vii, dar te-aș fi așteptat până diseară. Mi-a fost dor de tine, țâfnoaso! Și mie, țâfnosule, iar se îmbrățișează și nu se mai satură de sărutat. — Dragul meu țâfnos. — Draga mea țâfnoasă. După atâtea alintări și îmbrățișări, se așează pe bancă ținându-se de mijloc. Mi-e atât de necaz, că de câteva zile mi-am aranjat rochii, costumașe, să mă fac frumoasă, ca nu cumva să nu mă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
uitam, că-mi încolțise ideea că nu vii, dar te-aș fi așteptat până diseară. Mi-a fost dor de tine, țâfnoaso! Și mie, țâfnosule, iar se îmbrățișează și nu se mai satură de sărutat. — Dragul meu țâfnos. — Draga mea țâfnoasă. După atâtea alintări și îmbrățișări, se așează pe bancă ținându-se de mijloc. Mi-e atât de necaz, că de câteva zile mi-am aranjat rochii, costumașe, să mă fac frumoasă, ca nu cumva să nu mă mai placi și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
răspuns la cererea mea. — Mă mai gândesc, îl pune pe jar Teofana. — Ce să-nțeleg? Ne întâlnim mâine în parc. Acum merg acasă să mă schimb, să mănânc și să mă odihnesc puțin. Părăsesc mergând la braț amândoi. — Te iubesc, țâfnoaso, îi spune la despărțire. Ne vedem mâine. — Și eu te iubesc, țâfnosule, mă duc să mănânc, sunt lihnită de foame. Când să intre pe ușa blocului, Cezar se întâlnește cu prietenul lui, Dan, care tocmai cobora. — Salut, africanule, de la tine
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
iubită și era fericit că putea să-și manifeste sentimentele în voie. De multe ori, în fața televizorului, îl lua valul iubirii. Îi plăcea să o țină pe genunchii lui, să-i spună șoapte de iubire. — Îmi ești atât de dragă, țâfnoaso! — Ca sarea-n ochi, îl necăjea ea. — Uită-te-n ochii mei! Ce vezi? Sare? — Câteva cristale. — Da?îi săruta buzele și n-o lăsa până Teofana nu spunea „văd iubire”. — Iubirea care să te-nfioare, îi șoptea la ureche sărutând
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și plângeam. Căuta să-mi explice că noi copiii suntem florile grădiniței, deci noi toți la un loc suntem grădinița și să nu mă mai tângui după așa ceva, că acasă am destulă grădină să mă zbengui în ea cât poftesc. — Țâfnoasa ma, o îmbrățișează Cezar. De mică îți sărea țâfna. Parcă tu n-ai avut cusururi. — Eu mă speriam și speriam și pe alții. — Cum? — Pentru că suntem la momentul amintirilor, îmi aduc aminte ce frică am tras când m-a dus
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe priciul său, mulțumit și el, săracul, că lucrurile nu luaseră o întorsătură și mai urâtă. Ultimul, se prăbușește pe taburet Mânecuță, păstrându-și la îndemână arma încărcată, pe birou, pentru negocieri. Zii ce-ai de zis! îi aruncă el țâfnos, Avocatului. Bine, trage Fratele aer în piept adânc, adânc, cât mai adânc, înainte de-a-și începe pledoaria. Să vă povestesc atunci, eșalonat, da capo al fine, cum de s-a pornit toată sminteala asta. Adevărul și numai adevărul! (Care-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-i plătească numaidecât prețul unei perechi de boi, nu numai a celui omorât în pădure, pe deplin. Pomenindu-se despre despărțirea boierilor, Petre se grăbi să dea amănuntele puține ce le cunoștea de la Marioara lui și să adauge: ― Cucoana e țâfnoasă și îndrăcită cum nu se mai poate, dar conul Grigoriță, cum îl știți, drept și milostiv și bun de parcă nici n-ar fi boier. Că binele ce mi l-a făcut mie n-am să-l uit nici în mormânt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
autosuficiență congenitală care se manifestă ori de cîte ori vine vorba de „tradiții”. Nu simțim nevoia unor clarificări suplimentare, căci ce, nu ne cunoaștem noi tradițiile noastre ? și apoi, cine mai are tradiții ca ale noastre ? Ei bine, această naivitate țîfnoasă s-ar putea să ne coste cam scump de data aceasta ! Despre ce este însă vorba ? Pentru cumpărători, eticheta de „produs tradițional” și, mai rar, aceea de „produs local” au semnificația de valoare adăugată. Ele sugerează naturalul, autenticul, gustul și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
suna-i-ar creierii, că-mi tremura picioarele de foame și-mi venea leșin de la lingurea... Cum îmi vine și-acuma... Ai nevoie de ceva, madam Delcă ? Dacă ai nevoie de ceva, spune mi mie... Uită-te la ea ce țâfnoasă și ce mutroasă e ! Și ce strâmbă din nas, ei, nu, pân-aici ! Pân-aici, că doară nu m-a luat din drum ! Să nu se uite la mine ca la o servitoare ! Ei, lua-te-ar dracu, cu blana
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trist. Era mânat de un entuziasm difuz, un fel de tandrețe fluidă, care îl făcea să se simtă bine fizic și îi sporea veselia lui naturală. Astăzi (ziua în care primise scrisoarea lui John Robert), Emma era în mod special țâfnos și sensibil, dar fără să facă vreo aluzie la cele întâmplate. „Și acum, se întreba Tom, povestea asta o să dispară fără o vorbă în trecut, o să fie ca un vis deșirându-se încetul cu încetul în uitare?“ Și te duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
singur cu fetele, Emma se simțea iritat, iritat că Tom dezertase, iritat că se lăsase convins să cânte, iritat pe Pearl că-i oferise prilejul acelei conversații prostești, iritat pe Hattie care i se părea lui a fi o domnișorică țâfnoasă, cu nasul pe sus. Le spuse destul de repezit: — Ar fi mai bine să ne întoarcem! și o luară cu toții pe urmele lui Tom. Tom fugea de rupea pământul dar, simțindu-și respirația tăiată, mai încetini un pic. Pe aleea asfaltată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cele din urmă, scrâșnit: Ce te privește pe tine! Și a adăugat îndată după aceea cu ură mocnită: îl verifică pe taică-tu să vadă dacă nu-i exploatator! Era ceva neobișnuit ca un elev nou să fie atât de țâfnos. La doi pași de grup, Damian zâmbea malițios. Ochii căprui i se îngustau, puțin oblici, dar în colțurile ochilor porțiunea arcuită către vârfurile sprâncenelor subțiri îi rămânea la fel de netedă și de plină de mândrie. Dogaru însă nu se uita la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înghiți măcar o lingură de mâncare după o zi de trudă. Scurtă vreme după aceea, Toaibă călca șchiopătând alături de goarză. Știi cumva de ce mă caută? Dacă aș ști, cu dragă inimă ți-aș spune, bade Toadere. Da’ nu știu... Răspunsul țâfnos de dincolo de ușa în care a bătut Toaibă l-a pus în gardă. Bună ziua! Anchetatorul l-a privit tăios, fără să scoată o vorbă însă. După ce a închis dosarul pe care îl avea în față, l-a întrebat brusc: Ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ajungînd În patio-ul interior, unde chelnerii elastici de la „Murillo vă servește“, puțin În Întîrziere din pricina celei de a doua defecțiuni electrice, așezau ultimele platouri cu gustări. Cei nouă profesori erau niște artiști adevărați și Carlos, ca o broască țestoasă țîfnoasă, se retrase În carapacea lui de cum Îi văzu venind pe cei nouă șoferi mult mai norocoși decît el. Cei nouă profesori nici nu l-au băgat În seamă pe Carlos. Au sosit voioși și nici nu s-au uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
omeririi întregi. —Și despre mine se poate spune, știi tu, că am fost cam la fel. Chestia e că pur și simplu nu pot... Când încerc să mi-l închipui cum era înainte? Nu sunt sigură că... Uneori era chiar țâfnos. Răcnea cum am plecat eu și mi-am salvat pielea, lăsându-l pe mâinile vracilor și antreprenorilor. Mă făcea... Uneori mă ura pur și simplu. Nu te ura. — De unde știi tu? Palmele lui țâșniră în sus, o țintă pentru furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ajungi aici, așa că vă este folositor într-un fel. — Porcării! strigă Lanark. Oamenii se ajută unul pe altul dacă pot, fără să se deranjeze prea mult. Luați o țigară, zise Grant, oferindu-i un pachet. El devenise prietenos, iar Lanark țîfnos. — Mulțumesc, nu fumez, spuse Lanark, calmîndu-se un pic. Puțin mai tîrziu, Lanark întrebă: — Sînteți amabil să-mi spuneți ce înseamnă exact creatura? — O consipirație care deține și manipulează totul pentru profit. — E vorba despre oamenii bogați? — Da, dar nu bogații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în afară de nenorocita asta de adunare. Chiar și limbajul lor mă face să mă simt nașpa. Lanark o privi lung și văzu cît de atrăgătoare era. Priveliștea îl chinuia enorm. Știa că dacă i-ar da voie să-i sărute gura țîfnoasă, n-ar simți nici căldură și nici nu l-ar stîrni. Privi în sinea lui și descoperi doar un îngheț flămînd și lipsit de generozitate, un gol dureros care nu putea nici să primească, nici să ofere ceva. „Sînt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]