6,446 matches
-
erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre cele de jos și din Transilvania spre regiunile extracarpatice, dar foarte, foarte lent. Mîncarea
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
vine din ce în ce mai furioasă de la piață și e terorizată de prețurile aberante. Cronicarul își permite să aibă anumite îndoieli față de exactitatea citatului atribuit de dl Băsescu soției sale. La piață, prețurile sînt revoltătoare la așa-numitele trufandale, nu la produsele pieței țărănești autohtone, iar "prețurile aberante" au legătură și cu ministerul păstorit de dl Băsescu, căci multe se trag de la costul Transporturilor. * Scandalul așteptat de mai multe cotidiane la întîlnirea dintre Emil Constantinescu și Alianța Civică nu a avut loc. Alianța îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
cosmopolit, cu intensa viață cultural-spirituală a perioadei 1930-1940, cea mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei adînci, moralmente și stilistic formatoare. Cum am putea înțelege altminteri aerul său hîtru-spiritual, bonomia sa ironică, înclinația spre epic, trăsături ce ne poartă gîndul, așa cum am arătat și cu mai
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
unei arte adevărate care a izbutit să ne impună posterității, disociind capodoperele de multele (prea multele) scrieri de tot felul. Ceea ce l-a cucerit pe Eminescu la Slavici a fost, cu siguranță (ca mai tîrziu la Creangă), întruchiparea purității sufletului țărănesc. Viitorul prozator era o inepuizabilă comoară de literatură populară a cărei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucrătoare. Apoi firea așezată a lui Slavici, gîndirea sa cumpănită, de descendent al micilor comunități rurale nu putea decît să atragă simpatia poetului
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să se rostească, prețuirea cuvenită. Pentru Maiorescu, tipul acesta de literatură cu adevărat poporană, adică țărănească, era nu numai demn de mare stimă, dar chiar singur potrivit pentru momentul respectiv din ciclul evolutiv românesc, pentru că oferă material ideal pentru o artă specifică și reprezentativă. Nu scria Maiorescu în 1882 "de aceea susținem acum noi, subiectul propriu
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Mite Kremnitz), alături de cele ale lui N. Gane și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind deci consonante "cu un întreg curent al gustului estetic în Europa, curent pe care noi îl credem foarte sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor străine, s-au inspirat din
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
artistică importantă în volum a lui Slavici. Iar autorul, ca și Maiorescu, avea conștiința că opera sa are, în esență, caracter poporan. De aici și titlul volumului. Incontestabil (citatele de mai sus o dovedesc), Ioan Slavici este creatorul acestui realism țărănesc în modalitatea căruia a crezut Maiorescu, ca o formulă ideală pentru nuvelistica vremii. S-a spus nu o dată că fără Eminescu poate că Maiorescu nu ar fi lansat (în 1871) direcția nouă. Prin analogie, aș spune că fără nuvelele lui
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Z. Ornea Universul recreat de Slavici este, cu adevărat, cel autentic țărănesc. Nimic nu e contrafăcut, nimic nu e alterat, nimic nu e clintit din această galaxie ivită din vremuri imemoriale. E o atmosferă de viață rurală, surprinsă realist, în care totul și toate sînt statornicite trainic, de cînd lumea. Intruziunile, încercările
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de altfel, din capul locului de bătrîna soacră. Același deznodămînt
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
venitul impozabil și impozitele. În categoria mea sunt o mulțime de colegi. Legea mai prevede că acela care a contribuit la promovarea și menținerea guvernelor din trecut nu mai primește pensie. Adică, orișice membru al fostelor partide istorice: liberal și țărănesc! Prin urmare, pensia mea se suprimă și pe temeiul că am fost reacționar... După suprimarea pensiei va veni exproprierea urbană care-mi va lua casa din București, tot pe motivul probabil că sunt moșier. În sfîrșit, colectivizarea pămîntului care mă
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
a îmbrăcat, cu gesturi care-i trădau spaima, mama a cerut voie să meargă la toaletă. Era forma familiei de a trăi emoțiile. Toaleta din casă aparținînd chiriașilor din aripa respectivă, noi o foloseam pe cea din curte, una veche, țărănească, și care, într-un oraș încă fără canalizare, trebuia vidanjată periodic. Șeful echipei i-a ordonat unuia dintre ofițeri s-o însoțească pe mama. N-aveam nevoie de imaginație ca să-mi dau seama că mama va renunța și se va
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic: statul țărănesc". Acest studiu al lui Crainic din Gîndirea (1936, nr. 6) a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd un "ateism filosofic și militant". Îndrăznesc să cred că dacă dl Cristian Preda ar fi cunoscut
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Gheorghe Grigurcu Robusta îndoială argheziană, balansarea țărănească a autorului Cuvintelor potrivite între "credință" și "tăgadă" sînt devansate de acest discipol al absurdului, sufocat de disperare, care e Dan Damaschin. Poetul declară: "Eu nu posed nici un adevăr nu dețin nici o certitudine" (Atotsfîrșitul), asigurîndu-ne că: "de-acum nu mă
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați) gazete. Și, astfel, a pornit pe un drum - nu știa cît de periculos - ca director al Dreptății, organ de presă al Partidului Național Țărănesc. Primul său articol e din 27 august 1944 (număr inaugural; Scînteia a apărut tocmai la 21 septembrie) poartă titlul Un început și preciza în final: "Destinul împlinirii noastre și-a reluat sensul veritabil spre Apus. Revoluția națională care începe va
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al satului, ar fi următoarele: Continuitatea dulce dintre fire și spirit; prelungirea firii în spirit; angajarea spiritului în zonele întunecoase, neștiute, hrănitoare, niciodată răzvrătite ale firii". Accentul lor "nelatin", tracic, "eresul" și "mioritismul
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură. Ultima e în curs de ireversibilă dispariție. "Ea nu reprezintă nici un act de afirmare în istorie, și nici un factor educativ pentru poporul român". Zăbovind la nivelul "afirmărilor țărănești", n-am putea rămîne decît în rîndul, defel onorabil, al "întîrziaților istoriei". "La ce ne servește să știm, se întreabă retoric C. Noica, că strămoșii noștri geți aveau o cultură poate la fel de nobilă, în felul ei, ca aceea greacă a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Paler generalizează, caută să își întemeieze un destin. Apoi, Paler repetă subtil regresia pe care o încearcă de cîteva ori Cioran cînd scrie despre Coasta Boacii. În acest caz, este vorba despre un sat aflat lîngă Făgăraș, Lisa. Comportamentul paradoxal țărănesc, complexele de inferioritate ale țăranului venit la oraș, sînt esențiale în destinul scriitorului. Lisa nu este un paradis pierdut, ci o cauză a ceea ce a devenit mai tîrziu autorul. Sînt multe pagini memorabile despre copilărie, despre adolescență, unele de un
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Poetul a căutat să descifreze semnele timpului dincolo de "luxul existenței istorice", lux ce se traducea în paradarea principiilor, demagogia fără frontiere, alinierea pripită și parodică la mode. România traversa în epoca lui Eminescu procesul tragic de asimilare capitalistă a comunităților țărănești. Capitalismul antrena inexorabil statele din Europa rurală prin intermediul vehiculului său ideologic liberal. România se angajase într-un proces ambiguu cu modernitatea, pentru a descoperi rapid că mijloacele necesare erau insuficiente. Decalajul avea să fie acoperit cu entuziasm și demagogie. "Paradoxul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească liberalismul a traversat câteva etape de adaptare complexe și contradictorii, ce i-au pus eficiența sub semnul întrebării. Lumea țărănească de la noi, preponderentă ca în întreaga arie răsăriteană, separată de societatea burgheză în curs de edificare printr-un veritabil abis cultural, a fost principalul teren de experimentare a soluțiilor liberale, burgheze și urbane. Liberalii, al căror devotament pentru binele public
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în afara oricărei bănuieli, manifestau cele mai bune intenții în a combate sărăcia și ignoranța, dar se blocau în fața cauzelor reale ale mizeriei: insuficiența pământului și sarcinile excesive al țărănimii. ~n mod fatal în societățile întârziate, antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
magazin care se numește Angst, etalând salamuri, tobe, cârnați, care mai de care mai însângerați. Kierkegaard și Heidegger ar fi meditat asupra neliniștilor stomacului, plin sau gol. Angst. Carnea tăiată și angoasele. Altminteri, democrația costiței, în floare. Se vinde Kaiser țărănesc. Mâncă și țăranul ce mâncă drăguțul de-mpărat. Pentru niște drepturi de autor mai grase, le-aș vinde alt nume, holbergian, pentru cârnați: Țăranul baron. Reclama ar mai trebui să precizeze că descoperitorul ghiudemului e Guy de Maupassant. în piață
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
astfel, o rivalitate între cei doi fruntași politici, fiecare socotind că are dreptul să vorbească în numele Partidului Național. Singura șansă de a redeveni un mare partid politic care să conteze la alternarea la guvernare a ardelenilor era unificarea cu Partidul Țărănesc condus de Ion Mihalache și dr. N. Lupu. Tratativele, pornite greu, au început în 1924 și, deși congresele ambelor partide se aflau convocate în congrese pentru a valida fuziunea, în ultimul moment a căzut datorită împotrivirii lui Vaida-Voevod din cauza personalității
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
în congrese pentru a valida fuziunea, în ultimul moment a căzut datorită împotrivirii lui Vaida-Voevod din cauza personalității lui C. Stere. A mai fost nevoie de doi ani de conciliabule pînă ce, în 1926, fuziunea s-a realizat, președintele Partidului Național Țărănesc fiind Iuliu Maniu, vicepreședinte Ion Mihalache și secretar general Virgil Madgearu. De abia după doi ani de lupte politice necurmate, în noiembrie 1928, ajunge PNȚ la guvernare, premier fiind Iuliu Maniu. Guvernarea acestui partid de centru stînga (aripa țărănistă era
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
în Europa", de care Z. Ornea și-a legat viața/ pasiunea/ profesiunea). Altădată, ,,cronica edițiilor" se transformă în micromonografii privind, de exemplu, contribuțiile lui P.P. Negulescu în filosofia culturii (P.P. Negulescu despre geneza formelor culturii) ori proiectele reformatoare în ,,chestia țărănească" ale lui Radu Rosetti (Radu Rosetti și problema țărănească). Cum, la fel, în paginile acestor cronici se simte distinct căldura unui flux al amintirii, o ,,înfiorată nostalgie reculeasă" (care înconjoară ,,relicve sentimentale" - cărți, desigur! - și figura unui prieten, numit ,,antifascistul
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]