6,467 matches
-
gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-n mut. Apoi intră în casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Ca o derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului o lecție și o privire de sus și de departe a lumii. Acest
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
s-au săturat, însă, de stat pe-acasă sau de clasicele grătare, pot să plece într-o excursie în împrejurimile Sibiului. Nu departe de oraș, în orice parte ai apuca-o, satele ascund adevărate comori pentru suflet. Începând cu cetatea țărănească de la Slimnic, la care se ajunge din inima satului, cetatea de la Cisnădioara ce se poate vizita cu 5 lei și care „ascunde” în curte o fântănă ce îndeplinește dorințele, până la Păltiniș cu terasele hotelurilor și cabanelor sale, sau la Muzeul
Idei pentru “omorât” plictiseala de 1 Mai by http://www.zilesinopti.ro/articole/2353/idei-pentru-omorat-plictiseala-de-1-mai [Corola-blog/BlogPost/97197_a_98489]
-
anul acesta sub noua umbrelă, Transilvania Tattoo Expo beneficiind de această dată de un “Update by Rock”, între 22-24 iunie. Artmania Festival o să ne bucure între 6-12 august. CNM Astra ne va invita din august până în noiembrie “Pe urmele barocului țărănesc din Transilvania”, iar Târgul Olarilor o să aibă loc în primele două zile din septembrie. Fotoclubul Orizont ne pregătește a 15-a ediție a Salonului Internațional de Artă Fotografică, undeva în septembrie-octombrie. Jazz and More, ajuns la a opta ediție, va
Sibiul cel baroc din 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/1690/sibiul-cel-baroc-din-2012 [Corola-blog/BlogPost/99706_a_100998]
-
pe ideea că istoria și folclorul sunt cele două domenii relevante ce definesc specificul unui popor. Nichifor Crainic, la aceste două domenii, mai adaugă factorul spiritual, credința religioasă ortodoxă care ar fi, spunea scriitorul, elementul esențial de structură a sufletului țărănesc din România. Consecința acestei teze era că opera de cultură cu adevărat românească trebuia să includă în substanța ei ideea de religiozitate. Revista tradiționalistă este „Gândirea” care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu și D.I. Cucu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Vom spune cu poeta: Pe boltă-mi suflet, pe frunza teiului plăpând, cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri... Melania Cuce specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii..... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
divergențe ideologice, cum se despărțise anterior de Cuvântul lui Nae Ionescu și de tânăra generație de intelectuali coagulată în jurul acestuia (Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade și ceilalți). În anul 1929 este ales pentru scurt timp deputat independent pe listele Partidului Național Țărănesc. În anul 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frederic Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
sau de primele straturi semantice. Dacă la prima lectură îți atrag atenția pitorescul și ineditul situației dramatice, virtuțile de compozitor ale dramaturgului, arta suculentă a textului, îți dai seama la a doua lectură, că dincolo de comedia amar-tragică a destinului clasei țărănești, te așteaptă o piesă de teatru filozofică în cel mai profund sens al cuvântului. Aparent ușoară, vioaie și pitorească, dar și surprinzătoare, chiar șocantă, piesa mustește de semnificații filozofice, fiind de fapt o parabolă, o filozofare profundă și amară pe
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
bazal al societății și al românismului (altă idee teribilă și îngrozitoare), pe care îl seduc, îl penetrează, îl distrug. Nu întâmplător (și aici stă toată grozăvia mesajului operei dramatice) Dumitrescu își alege ca personaj colectiv, și loc de acțiune, clasa țărănească. Este clasa bazală a românismului, cu subminarea și erodarea ei este pusă în primejdie însăși existența istorică a neamului. Ajungem astfel la mit (în ultimă instanță piesa este una mitologică, reinterpretând dramatic un mit, recreându-l în modernitate) sâmburele semantic
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
vrut să-i spună unde este băiatul său. Între timp îl pregăteau pentru școală ca pe fiul său. Leana surda îi cususe o trăistuță cum văzuse la copii de la sat. Îi rămăsese țesătură de la niște traiste ale lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să le pună într-o traistă mai mare. Grapă
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_se_intoarce_la_scoala_mihai_leonte_1327560025.html [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
alte funcții de origine turcă:chihaie, ciohodar, iuzbașă), denumind funcția, iar, în timp, denumirea funcției devenind chiar nume : Imin/Iminu, Ceaușu, Chihaia, Iuzbașa. S-a mai vehiculat ipoteza provenienței numelui Imin de la posibila ocupație de confecționat imineu/iminei (pantofi groși țărănești cu vârful ascuțit, fără tocuri, originari din Yemen), repede respinsă. Cred, însă, că o astfel de poreclă nu se naște neapărat pe seama exercitării unei astfel de ocupații, ci și din alte motive și împrejurări, de exemplu portul de iminei. Plecând
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
referă. Este adaptat înțelesului tuturor, eruditul scriitor făcând lesne trecerea de la limbajul academic la limbajul suburban. Eroii romanului au fie accentul de „capitală”, fie pe cel „neaoș” al românului (uneori pur moldovenesc). În sens peiorativ, până și jivinele unor gospodării țărănești împrumută numele unor personalități politice ale momentului, din tagma foștilor nomenclaturiști. Modul în care comandorul împarte celor săraci alimente și bani amintește de legendele românești cu haiduci. Când spunem ordiscorieri, ne amintim despre faptele de vitejie ale unor vestiți haiduci
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
timp de ecologie în România?!!! Glumesc cu amărăciune nedisimulata. Mi-e dor de etapa aceea în care ieșeam în parc, cu mic cu mare, adunamhartiile, pliveam florile... - V-ați demonstrat interesul față de valorificarea patrimoniului cultural local, prin înființarea unui Muzeu țărănesc în satul Archiud, județul Bistrița Năsăud. Ce presupune să "clădești” un muzeu, să îl pornești și apoi să îl pui pe roate? Cum ați rezolvat problema finanțării? Cum ați promovat acest proiect? - Am pus Proiectul pe hârtie, apoi, cu sprijinul
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Desi_a_publicat_20_de_carti_si_a_primit_30_de_premii_scriitoarea_si_jurnalista_melania_cuc_continua_sa_fie_ea_insasi_cea_obisnuita_.html [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
valoroase. Prețuirea creațiilor populare se vede și din felul cum sunt îndemnați enoriașii să vină în costume naționale, inclusiv copiii. Într-o sală am văzut că este în desfășurare un mic muzeu care are ca piesă deosebită un vechi țest țărănesc, specific acestei zone geografice. Personal m-am simțit onorată de prezența domniei sale la cele trei lansări de carte pe care le-am avut la Alexandria, în timp de trei ani. În vara acestui an, 2015, o seama de scriitori veniți
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
o oală mare de lut, iar înspre mijlocul lui, un lac cu nuferi. În intrarea dinspre mare în castel sunt două camere mici, cu tavan sub formă de cupolă de culoare albastră și motive turcești, lampadare, narghilea, o sobă tradițională țărănească, foarte modestă, imagini ale castelului și ale reginei Maria. Sub ușa de la intrare, din lemn masiv cu motive florale se află o inscripție în limba arabă. Intrarea principală în castel se află în partea de est a acestuia. Ce se
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
din localitate. Lângă tablou, o cruce din lemn cu Iisus răstignit, iar în perete, o firidă pentru lumânări. Nimic somptuos, nu paturi cu baldachin, cu voaluri de mătase sau de catifea, ci un pat modest, asemenea celor existente în casele țărănești. De aici se ajunge în baia reginei, intimă și luxoasă. În centru se află o vană mare, patru vane laterale mai mici, pe pereții laterali în care sunt decupate arcade, sunt lavoare prevăzute cu câte două robinete și geamuri mici
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
făcută: piatra, simbolul rezistenței, roata, al trecerii neîntrerupte, forma circulară, al perfecțiunii, moara, al ciclului viață-moarte-viață, al jertfirii pe altarul vieții. La capătul lor o altă piatră de moară este așezată în formă de masă, care ne amintește de mesele țărănești și de Masa Tăcerii a lui Brâncuși. Postată aici, ea devine loc de popas în marea trecere, al legăturii dintre efemer și etern, dintre material și spiritual. O potecă îngustă, spiralată urcă de la castel la aleea de deasupra lui și
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
încântate de: lăzi de zestre, covor țesut în război, paturi din lemn acoperite cu covoare țesute în război, carpetă neagră cu motive florale pe care sunt țesute scene de viață: chipuri umane, cai, păsări, dispuse într-o simetrie perfectă, costume țărănești de femeie și bărbat. Îmbrăcămintea femeii se compune din: batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
-șef cu soția, persoană foarte importantă, în gestionarea cheltuielilor evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]