681 matches
-
am mai văzut... După ’90 ce preferințe politice ați avut? Din ’90 am trecut unde nu există comuniști, am trecut la țărăniști, la Corneliu Coposu, și am mers cu ei 15 ani, până acum când ne-a dat afară de la țărăniști pe toți cei bătrâni, și pe cei care au fost deputați... Au venit niște strungari, oameni ai nimănui, și au distrus Partidul Țărănist. A devenit Partid Popular Creștin Democrat. De doi ani de zile nu mai facem politică. Venim la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
interviului Andrei Lascu. Editarea Adrian Boagiu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 172. Înainte să fiți arestat ați avut simpatii politice? Cum să nu am! Toți lâncrăjenii aveau în casă poza lui Maniu. Și eu și tata am fost țărăniști. Eram originar dintr-o zonă cu puternice simpatii țărăniste, și am avut un trecut, marcat de lupta împotriva comuniștilor. Ca avocat, în ce procese cu tentă politică ați avut ocazia să apărați? Cel mai teribil, și care i-a deranjat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: Să nu ne răzbunați! Cred că ăsta a rămas gândul de bază la toți deținuții politici... V-a tentat să faceți politică după ’90? Nu, cu toate că simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. PETRU ANTON CODREA S-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vad, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala tehnică. Profesia: tehnician tipograf. Este arestat în 1948, pe când era elev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și de ce i-a arestat? Nu știam de ce... Știam doar că am discutat și io și cu mulți dintre ei împotriva rușilor. Și în ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, într-adevăr, atunci, în ’46, înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste, și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și io și cu mulți dintre ei împotriva rușilor. Și în ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, într-adevăr, atunci, în ’46, înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste, și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case, pe porți, în comune, dar și în oraș la noi în Sighet... Mergeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din Ungaria din ’56... După Revoluție ne-a ridicat de-acolo și ne-a trimis la Gherla, că s-a desființat fabrica. Da’ vreau să vă spun că acolo la Aiud, la fabrică, am stat cu [Ion] Diaconescu, cu șeful țărăniștilor, și cu Sorin Tulea... ăsta împreună cu mai mulți ingineri au și-o motocicletă care e la muzeu aici, pusă într-o cameră... Și un deținut avea un consătean la pază, și ăla când era de servici ne mai arunca câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi în 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare... Și, noaptea, lipeam afișe și ne mai băteam cu grupuri de muncitori comuniști, care erau mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu... trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Pașca Corvin și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și îmi amintesc că era în luna aprilie când a intrat în cameră Țurcanu și s-a dus la Juberian, care a fost șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
În pușcărie? Nu, aici în celulă. Ce cauți dumneata în celulă? Nu știu. Îl întreabă pe Orban Petre și ăla ăi spune. Cine v-o băgat la politici? Că voi n-ați putut face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic... Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde îi musai, cu plăcere. Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ în șoaptă puteai... Vă faceți bagajul! Și unde v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noi tot ce e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să fac politică... însă aveam legături de prietenie cu toți oamenii politici de-aici: și cu țărăniștii și cu liberalii și cu legionarii. Sigur că-i cunoșteam din perioada de când am fost avocat stagiar în Baroul Vâlcea, pentru că mulți erau avocați acolo. Despre desfășurarea alegerilor din ’46 ce ați putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946 eu eram în magistratură. Fiind cu delegație la Parchetul Tribunalului Vâlcea, imediat după renumitele alegeri care au fost trucate și mistificate de comuniști, au fost aduși la biroul meu mai mulți cetățeni, țărăniști, din Zăvideni-Vâlcea, arestați pă motiv că au împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor în libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu un inspector de la Craiova și în urma referatului său am fost destituit. Deci pe data de 7 martie 1947 am primit o decizie semnată de Pătrășcanu prin care eram destituit pentru abateri grave, în legătură cu punere în libertate a acelor cetățeni, țărăniști, care erau acuzați că au împiedicat votarea... Deși Curtea de Apel mi-a dat dreptate... Această destituire a determinat și arestarea ulterioară? Da. După ce-am fost destituit din magistratură, pe data de 3 mai 1947 am fost chemat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dan Drăghia. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației P.N.Ț., Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi în oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau în camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj îl făceau ei acolo la Jilava... Cum era regimul penitenciar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj îl făceau ei acolo la Jilava... Cum era regimul penitenciar la Jilava? Prost. N-aveai voie să vorbești, n-aveai voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Soția mea are zece ani de când a murit și ea. Am un singur copil, e dincolo, în sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a a fost cu țărăniștii de la început, el a votat, și eu atuncea în ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii în Bârsești? În 1944 s-a înființat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ea. Am un singur copil, e dincolo, în sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a a fost cu țărăniștii de la început, el a votat, și eu atuncea în ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii în Bârsești? În 1944 s-a înființat prima dată Frontul Plugarilor, și au făcut ei ședințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
auzit că a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: 5 clase. A fost arestat în noiembrie 1957 și condamnat la 15 ani de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu revendicări care i se par stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reprezentanții partidelor istorice, despre "granițele firești" ale României: "Sunt firești granițele pe care ni le hărăzește firea în decursul feluritelor ei manifestări istorice". Doar ce pierduserăm Basarabia și nordul Bucovinei; în acest context, apelul la independență al liberalilor și al țărăniștilor nu era trădare de patrie, nu era nici gest populist, ci semn de patriotism. Din păcate, Călinescu își ia foarte în serios rolul de șef al unor organe de propagandă și comite acte dezonorante pentru un intelectual de talia sa
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Știți voi..?!”. Toți încremeniră cu semnul stupefacției pe chip. După o vreme, tot Juristul frânse tăcerea... „ - Iată ce pregăteau comuniștii, în mințile lor bolnave, încă din februarie... vă amintiți ce spunea la „Vocea Americii”. „.. Asta-i înscenarea unei curse întinse țărăniștilor.. pentru ca să-i distrugă definitiv.. de fapt I. Maniu fiind ținta...” .. În ajunul de, Schimbarea la Față a Domnului, cam pe la toacă, Baltă cu încă trei camarazi, erau la marginea pădurii, de la poalele Vf. Bivolu, pe versantul estic al Stânișoarei, și, plănuiau o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
același, dar capătă o exprimare mai modernă la nivel de limbaj constituțional. Interesant este modul în care s-a ajuns la textul final al Constituției. S-a pornit de la patru proiecte, dintre care trei aparțineau oamenilor politici (liberalul I. C. Brătianu, țărănistul Constantin Stere și reprezentantul Partidului Național Român din Transilvania, Romulus Boilă), iar unul expertului Constantin Berariu. Parlamentul bicameral ales în martie 1922, dominat de liberali, și-a asumat cu de la sine putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
dintre reprezentanții opoziției au votat împotriva textului Constituției (fapt care le-a atras un surplus de antipatie în opinia publică). A treia problemă spinoasă a Constituției postcomuniste a constituit-o garantarea proprietății private principiu cerut cu insistență de liberali și țărăniști, dar respins de majoritatea FSN-istă, socializată politic în consonanță cu preceptele socialismului sovietic și cu adagio-ul proudhonian de secol XIX care zice că "proprietatea e un furt!". Și de această dată, a învins modelul constituțional de la 1965: proprietatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]