887 matches
-
posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor, ci pe o țesătură. Simbolurile vin din mediul înconjurător. Vorbim de cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
le-am comandat și tot cu ele mi-am șters de multe ori lacrimile. Uneori gândul îmi zboară la mâinile mamei mele care după cum îmi aduc aminte nu prea m-au mângâiat, dar le priveam fascinată, deoarece cu toate că era o țărancă, avea o mâini foarte fine și gingașe. Chiar și atunci când îmi dădea câte o bătaie eu îi luam mâna și o sărutam, iar ea se oprea mirată și îmi zâmbea. Continuam să o țin strânsă de mână ca pe o
MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364436_a_365765]
-
i-au fost provocate lui Dio după o anumită întâmplare văzută și pusă pe tapet. Pentru clarificare, Dio reiterează faptele. În articolul "Doamne, Tu nu ai nimic de spus ?", apărut în Jurnalul de B și D, Dio relata următoarele : Unei țărănci, Mandița Ciotu, în vârstă de 87 de ani nu i se permitea să-și are bucățica de pământ ce-o avea pe lângă casă. Și aceasta din urmă fiind ciuntită , ca și propria-i viață, de vremi și de nevoi. O
O CREDINCIOASĂ CU ORA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363861_a_365190]
-
cunoșteam cu toții. Eram OAMENI, ne salutam și ne zâmbeam atunci când ne întâlneam. Nu țin minte să fi fost vrajbe, fapte rele, focuri intenționate sau furturi. Scriind aceste rânduri îmi amintesc cum mi-a povestit draga mea mamă ce vorbiseră două țărănci atunci când le întâlnise la cișmeaua de pe stradă de unde luam apă cu găleata: - D’apoi nana mè, asară am adus acasă de pă câmp doauă coșeri de tenchi (două coșuri de porumb) să am ce da la purcel și la găinuțe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
cot,Silvia îl privi buimacă : -Aa!Vasăzică...ăsta-mi ești!Eu corcolesc pe domnu...îi gătesc...îi spăl...să se simtă domnu bine.Iar”domnu”...le clocește și le-aruncă...mă face”cucoană”... -Am greșit,nu ești cucoană!Ești o...țărancă! -Țărancă?!..Aha !Vorba moțatei de la doi.Cum cobori scara,mereu îți iese în cale:Hi,hi,hi,domnu Gigi,iar ne-am întâlnit!Apoi...șopa,șopa...Crezi că n-am văzut-o?Crezi că sunt proastă? Cum te mai privea
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
domnu Gigi,iar ne-am întâlnit!Apoi...șopa,șopa...Crezi că n-am văzut-o?Crezi că sunt proastă? Cum te mai privea galeș și se hlizea înfața ta!”Vai,Gigișor!Ce spui,Gigișor?Trebuie să-ți fie greu cu țăranca!” -Da...de unde știi tu că doamna Bucur te-a făcut țărancă? -Doamna...Bucur!O scroafă! Când am săpat grădina blocului și am pus gazon și flori,s-a hlizit de la balcon:hi,hi,hi.Vai,dragă,dar tu muncești ca
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
n-am văzut-o?Crezi că sunt proastă? Cum te mai privea galeș și se hlizea înfața ta!”Vai,Gigișor!Ce spui,Gigișor?Trebuie să-ți fie greu cu țăranca!” -Da...de unde știi tu că doamna Bucur te-a făcut țărancă? -Doamna...Bucur!O scroafă! Când am săpat grădina blocului și am pus gazon și flori,s-a hlizit de la balcon:hi,hi,hi.Vai,dragă,dar tu muncești ca o țărancă! Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
de unde știi tu că doamna Bucur te-a făcut țărancă? -Doamna...Bucur!O scroafă! Când am săpat grădina blocului și am pus gazon și flori,s-a hlizit de la balcon:hi,hi,hi.Vai,dragă,dar tu muncești ca o țărancă! Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
dragă,dar tu muncești ca o țărancă! Când am văruit și copacii,nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și nu vrei să-i ajuți pe tăticu și mămica. Dar...ce ne dau ei,nu refuzi.Ce bine se trăiește la oraș dacă ai doi proști la țară!Tu ești
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
ajuți pe tăticu și mămica. Dar...ce ne dau ei,nu refuzi.Ce bine se trăiește la oraș dacă ai doi proști la țară!Tu ești “domnul”Gigi,pe care îl compătimește “doamna”Bucur că s-a însurat cu o țărancă. -Ce,te supără adevărul? -Nu,dragă,bărfește-mă în continuare cu moțata și plângi pe umărul ei că te-ai însurat cu țăranca... Iar,tu,Silvico...(începe să plângă).Nu mai aștepta să te protejeze bărbatul tău în fața moțatelor.Ce,credeai
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
la țară!Tu ești “domnul”Gigi,pe care îl compătimește “doamna”Bucur că s-a însurat cu o țărancă. -Ce,te supără adevărul? -Nu,dragă,bărfește-mă în continuare cu moțata și plângi pe umărul ei că te-ai însurat cu țăranca... Iar,tu,Silvico...(începe să plângă).Nu mai aștepta să te protejeze bărbatul tău în fața moțatelor.Ce,credeai că te iubește? Silvia plânge cu hohote și sughițuri.Gigi o repede: -Ia,nu mă lua cu șiretlicurile astea,stimată doamnă!Nu
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
de Biblie. Milan s-a revoltat: nu mă arunca pe mine în culegerea de înțelepciune populară, frate! Termină povestea cu Flora. O fecioară acvilină, deocamdată fără țîțe, o să facă piept peste vreo doi ani, ugere incitante, pizdoacă grăsulie, excitantă, retro - țărăncile nu se rad; pudoarea, denaturînd imaginea, o amplifică!; un fel de reflectare a cerului în apa rîului, cu cosițele ei aurii, risipite pe umerii ei fragili, de porțelan de Meissen, luată de Mancuse, cu tot cu fulgi, pe neașteptate, pe la spate, pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
domnului Ticu, de la administrația financiară; Societății de binefacere „Sfânta Treime”, din Domnești - 5.000 de lei; servitoarei (mărului crud din care cu patimă se înfrupta, lăsând să-i alunece barba neagră pe pielea catifelată, jucându-se cu sfârcurile fragede de țărancă pură) - 600 lei venit anual și renta statului 5%, depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni; bani pentru terminarea bisericii din Domnești, pentru înființarea unui „cor vocal” la biserica cea nouă; până când și judecătorului Apostolescu i-a lăsat bani, și
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului OAMENI SIMPLI, DAR ADEVĂRAȚI 1. Nae lu' Doguță Scriind aceste rânduri, mă duc cu gândul la un personaj al lui Agârbiceanu, numit Fefeleaga, acea țărancă truditoare a cărei soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
examenului de diplomă. Dar, cum în astfel de momente potriveala face casă bună cu întâmplarea, prin grija supremă a Celui de Sus, de data asta ajutat și de vecinătatea cu un cismar de pe ulița noastră și sporovăiala proverbială a femeilor țărănci (în cazul nostru, mama) de a-și vărsa năduful spetelilor zilnice unuia și altuia pe la porțile caselor, pe drum sau prin vecini, a făcut să se “cârpească” provizoriu o situație fără ieșire, într-un timp nu prea darnic, de-aici
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului OAMENI SIMPLI, DAR ADEVĂRAȚI 1. Nae lu' Doguță Scriind aceste rânduri, mă duc cu gândul la un personaj al lui Agârbiceanu, numit Fefeleaga, acea țărancă truditoare a cărei soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
în poezii simple. Este și cazul Elenei ANDRIEȘ, născută într-unul dintre cele mai frumoase sate ale Sucevei, satul Rădășeni, devenit celebru și prin scrierile marilor povestitori; Ion CREANGĂ și Mihail SADOVEANU. Dragă cititorule care vei parcurge scrierile Elenei Andrieș, țărancă din Rădășenii Moldovei, te-ai întrebat vreodată cum poate o femeie cu patru copii, care și-a făcut zilele muncă la colectivă fostul (CAP), care iarna țesea covoare și ștergare cu modele integrate, să mai aibă timp și pentru a
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
pe stradă dacă nu aveau, cel puțin, poșetă care costa cât un vagon de cale ferată, iar dacă aveai o rochie care acoperea, o my good! mai mult de 10% din suprafața corpului se cunoștea de la o poștă cât de țărancă erai. În case nu se mai putea locui dacă nu aveai cadă de baie din cristal de stâncă, closet din spat de Islanda, bideu din jad și, obligatoriu, hârtie igienică aurită, personalizată, cu monogramă și am-prenta buzelor iubitului. Iar dacă
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
natura, păsările, animalele... toate acestea îmi sunt de folos, pentru că fiecare are câte o poveste interesantă de spus. Adeverește spusele acestea, acum după înșiruirea unor valoroase distribuții în teatru, cu exemplificarea rolurilor de film, colaborări etc... am jucat rolul unei țărănci, un personaj plin de substanță, cu multe valențe artistice, reușind să mă scoată din tiparele cu care eram obișnuită, acelea de frumusețe sălbatică. Au urmat apoi și alte producții străine, în special cele franțuzești. Am avut norocul să colaborez cu
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
arta machiajului, pentru a ieși în evidență și a impresiona. Arta actorului se înterpătrunde strâns cu arta machiajului, indispensabile atingerii succesului. În altă producție germană „Die Deutschen-Wallenstein und der Krieg” („Germanii-Wallenstein și războiul”), regia Christian Twente am jucat rolul unei țărănci, un personaj plin de substanță, cu multe valențe artistice, reușind să mă scoată din tiparele cu care eram obișnuită, acelea de frumusețe sălbatică. Au urmat apoi și alte producții străine, în special cele franțuzești. Am avut norocul să colaborez cu
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
mă strângi la piept. Pe zi ce trece mai dor mi-e de tine, Dar tu nu vii când dorul mi te cheamă Că m-ai putea uita îmi încolțește teamă Iar florile din luncă de lacrimi sunt pline. 23. Țărancă la râu Doamne, spre tine gând vreau să-nalț Cu jind privind la luna cea nouă, De toate-ale lumii cu greu mă descalț Când în sufletul meu a dragoste plouă. Făcutu-ne-ai, Doamne, odată din lut, În noi punând
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Pe unicul drum ce-l avem de făcut Lăsatu-ne-ai satul drept vatră. În gând înflorindu-ne vorbe de dor, Rodit-ai în noi frumusețea, De-amoruri în noi făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii sub ie în ritmuri vibrând Pe umeri curgându-i cosița bălaie. Cu pulpele albe ieșind de sub poale Două lumânări de dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]