296 matches
-
de a-și consolida stăpânirile a dus la fragmentarea țaratului. În această perioadă se remarcă ascensiunea Imperiului Otoman, care s-a răspândit în Asia și Europa cucerind mai întâi Byzantiumul, iar apoi alte state balcanice. Incompetența de a menține marele țarat înființat de tatăl său, Ștefan al V-lea nu a reușit să respingă atacurile străinilor, sau să lupte împotriva independenței nobilimii sale. al lui Ștefan Uroș s-a fragmentat în mai multe cnezate, iar unele dintre acestea, nu i-au
Țaratul Sârb () [Corola-website/Science/319617_a_320946]
-
credincioși și susținători au construit o tabără în jurul grotei lui, căutând să obțină o binecuvântare de la el. Astfel, Sfântul Ioan a înființat Mănăstirea Rila, care este considerată principala mănăstire a Bulgariei. Veștile minunilor săvârșite de el au ajuns până în capitala Țaratului Bulgar. Țarul Petru I (fiul țarului Simeon I) a călătorit 120 km până în Munții Rila pentru a se întâlni cu Sf. Ioan și a-i cere sfaturi pe plan spiritual. Întâlnirea lor este descrisă în detaliu într-una din hagiografiile
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]
-
din zonele frontaliere, fiindcă, în provincie, răscoalele, uneori pe bază etnică (de exemplu, răscoala „Vlahilor”" Asan, Deleanu și Caloian, în Balcani (1181), încheiată în 1186 prin independența statului numit atunci "Regnum Bulgarorum et Valachorum", pe care istoricii moderni îl numesc „Țaratul Vlaho-Bulgar” sau „Al doilea Imperiu Bulgar”) arată că nu toate populațiile erau credincioase puterii bizantine (mai ales în perioadele de împovărare a dărilor și taxelor). Acestă mândrie, mai ales elenică, este reflectată în literatură sau în cântecele acritice, unde „ακρίτες-akrites
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
la Constantinopol unde a fost familiarizat cu obiceiurile și practicile bizantine. În urma creșterii taxelor bizantine, Simeon, ca țar al bulgarilor, protestează. Ignorat de Leon VI, a invadat Tracia și Macedonia. Împăratul face apel la maghiari care îi înving pe bulgari. Țaratul Bulgar amenință de multe ori capitala bizantina și și-a extins frontieră până aproape de Tesalonic. După moartea lui Simeon în 927, Petru, fiul acestuia, a încheiat pace cu Bizanțul. Roman I Lecapenos îi recunoaște lui Petru titlul de basileu al
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
condusă de fii contelui Nikora: David, Aaron și Moise. În 980, Samuel a rămas singurul stăpânitor al teritoriilor din centrul peninsulei balcanice. În anul 1000, Vasile și-a concentrat forțele în spațiul balcanic pentru o campanie. A tăiat în două țaratul lui Samuel, pornind de la Tesalonic , ajungând la Vidin. Bizantinii au obținut multe victorii, iar în bătălia din 1014 dintr-un defileu din Macedonia vestică, Vasile al II-lea a evitat o ambuscadă bulgară . A înconjurat până la urmă armata bulgară pe
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Teodor, având o ascensiune inforitoare, cel puțin în primele două decenii de după cucerirea Constantinopolului). În 1224, Despotatul Epirului cucerește Thesalonicul și pun bazele imperiului de Thesalonic, imperiu grec care se menține până în 1230, când imperiul de Thesalonic este învins de țaratul bulgar a lui Ioan Asan al II-lea, imperiul fiind readus la statutul de despotat și intrând sub autoritatea împăratului de la Niceea. Rolul cel mai important l-a avut Imperiul de la Niceea. Bazele sunt puse de Teodor I Lascaris care
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a fost construită în perioada dintre secolele al X-lea și al XIV-lea. În 1356, țarul bulgar, Ivan Alexandru a izolat Vidinul de monarhia bulgară, și l-a numit pe fiul său, Ivan Srațimir (1356-1396), conducător absolut al noului Țarat de Vidin. În 1365, Țaratul de Vidin a fost ocupat de cruciații maghiari. În timpul stăpânirii maghiare, orașul a fost cunoscut sub numele de "Bodony", dar ocupația a durat puțin timp, maghiarii fiind alungați de Vlaicu Vodă, vărul și cumnatul Țarului
Vidin () [Corola-website/Science/303172_a_304501]
-
dintre secolele al X-lea și al XIV-lea. În 1356, țarul bulgar, Ivan Alexandru a izolat Vidinul de monarhia bulgară, și l-a numit pe fiul său, Ivan Srațimir (1356-1396), conducător absolut al noului Țarat de Vidin. În 1365, Țaratul de Vidin a fost ocupat de cruciații maghiari. În timpul stăpânirii maghiare, orașul a fost cunoscut sub numele de "Bodony", dar ocupația a durat puțin timp, maghiarii fiind alungați de Vlaicu Vodă, vărul și cumnatul Țarului, care a ocupat Vidinul și
Vidin () [Corola-website/Science/303172_a_304501]
-
din bătălia de la Grunwald din 1410, și mai ales după înfrângerea Ordinului Livonian în bătălia de la Swienta la 1 septembrie 1435, s-a semnat acordul de formare a Confederației Livoniene la 4 decembrie 1435. Marele Ducat al Moscovei și apoi Țaratul Rusiei au încercat fără succes să invadeze țara în 1481 și 1558. Confederația Livoniană a rezistat până la Războiul Livonian (1558-1582). Războaiele au redus populația estonă de la circa 250-300.000 de oameni înainte de Războiul Livonian până la 120-140.000 în anii 1620
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
stabilit un hanat puternic, condus de Kubrat. Hazarii au reușit să îi împingă pe bulgari din Ucraina de sud în zona cursului mijlociu al Volgăi (Bulgaria de pe Volga) și în zona cursului inferior al Dunării (Bulgaria de pe Dunăre, sau Primul Țarat Bulgar). Bulgarii din zona Dunării au fost repede slavizați și, în ciuda numeroaselor campanii împotriva Constantinopolului, au acceptat creștinismul ortodox. Prin eforturile a doi misionari, Sfântul Chiril și Sfântul Metodiu, a apărut primul aflabet slav, iar un dialect local, limba slavonă
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
dintre cei mai înzestrați comandanți militari. Tactica lui pe timpul campaniilor militare urmărea să își păstreze forțele, favorizând asediile și atacurile pe flancuri și a deprins magistral arta artileriei și a fortificațiilor care făcuseră mari progrese în Occident. Războiul dus împotriva Țaratului Rusiei a arătat că este un comandant extrem de priceput în arta asediilor, iar evenimentele ulterioare au dovedit că este un comandant desăvârșit și în bătăliile în câmp deschis. Unii dintre discipolii politicii sale vor încerca mai târziu (1606-1609) să-l
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]
-
fost folosit doar la periferia imperiului. Cuvântul "țar" este uneori folosit în mod greșit pentru numirea monarhilor ruși sau bulgari care nu au fost încoronați în mod oficial ca țari. Domeniul pe care îl conducea un țar era denumit uneori țarat. Cuvântul "țar" este cel mai probabil derivat din titlul latin "Cezar" pe calea limbii slavone "țesar" ("цесарь"). În Europa, titlul de împărat era unic și era detinut numai de conducătorul imperiului roman. Împăratul romanilor desemna și cațiva cezari dintre membrii
Țar () [Corola-website/Science/298465_a_299794]
-
dialectul daco-român), meglenoromână și istroromână. În vreme ce unii lingviști o consideră dialect al limbii române, alții, după anul 1990, susțin tot mai insistent că ea este limbă de sine stătătoare. Politic, aromânii s-au implicat în organizarea celui de al doilea țarat bulgar din 1186. Formațiunea "Principatul din Pind" dintre 1941-1943 a rămas mai mult o manevră politică italiană cu acea populație după invadarea Greciei de către naziștii germani cu care italienii erau aliați atunci. Din punct de vedere religios, aromânii au rămas
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bizantine Până la ocuparea sa de către Otomani, au existat cel puțin trei încercări de continuare a civilizației bizantine, ale unor puteri de la extremitatea nord-estică a imperiului, cu popoare de origine slavă, latină și baltică. (1b, pp. 106-118) Prima încercare a fost țaratul vlaho-bulgar al Asăneștilor, între 1186-1204, care a eșuat în neînțelegeri interne pe fondul disputelor dintre cele două biserici creștine, și a certurilor catolicilor cu împăratul. Se spune că energicul basileu Vasile al II-lea, bizantin din acel timp, s-a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să ocupe țările din sud-estul european: Serbia, Bulgaria. După înfrângerea sârbilor ,la Kossovopolie din 1389, Serbia devenea vasala sultanului, ca în 1459 să fie transformată în pașalâc, după cucerirea cetății Semendria care se afla la răsărit de Belgrad, pe Dunăre. Țaratul bulgar de la Târnovo cade sub stăpânirea turcească în 1393, iar țaratul de la Vidin în 1396. În felul acesta, stăpânirea turcească ajunge pe linia Dunării în hotar cu Țările Române. Știm acum, datorită monumentalei lucrări despre Mircea cel Mare, scutul Europei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Kossovopolie din 1389, Serbia devenea vasala sultanului, ca în 1459 să fie transformată în pașalâc, după cucerirea cetății Semendria care se afla la răsărit de Belgrad, pe Dunăre. Țaratul bulgar de la Târnovo cade sub stăpânirea turcească în 1393, iar țaratul de la Vidin în 1396. În felul acesta, stăpânirea turcească ajunge pe linia Dunării în hotar cu Țările Române. Știm acum, datorită monumentalei lucrări despre Mircea cel Mare, scutul Europei, apărută în 2009, că sultanul s-a gândit să-i dea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost definitiv abandonat. Implantul feudal latin pe teritoriul Imperiului Bizantin a fost considerabil subminat de un șir de antagonisme: cel dintre feudalitatea latină și populația greacă rurală și urbană subjugată; cel dintre Imperiul Latin și statele ostile din Peninsula Balcanică - Țaratul Vlaho-Bulgar și Despotatul de Epir - și din Asia Mică - Imperiul de Niceea; nu în cele din urmă, de cel dintre biserica latină și cea ortodoxă, puternic stimulat de contactul direct dintre cele două confesiuni și civilizațiile pe care le exprimau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
R. Morozzo della Rocca, Notizie da Caffa, în Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie a Regatului Ungar au fost supuși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Holban crede că pretenția creștinării unor cumani în perioada dinainte de expediția prințului Bela peste Carpați la 1227 este superfluă pentru perioada dinaintea acestui an. Dar după trecerea bisericii bulgare și române, la 1204, sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic, singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când Ioan Asan al II-lea se reîntorcea la religia creștină răsăriteană), a creat o conjunctură care, măcar din perspectiva oportunității politice, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
căsătorie de Nariot de Toucy, senior puternic, fost bail al imperiului. Tripla căsătorie urmărea, desigur, scopurile politice ale locului și timpului, urmărind să întărească cooperarea stabilită între cumanii dintre Dunăre și Carpați și cruciații din Balcani. A urmat episodul traversării Țaratului Bulgar și Român, după care regele Jonas a rămas alături de ginerele și fiica lui, în Imperiul Latin. Trei ani mai târziu, în 1241, el murea, fiind îngropat (după obiceiul cuman, nu creștinește) în afara Constantinopolului, sub o măgură 5. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului de nord al Imperiului, sub presiunea slavilor, iar ulterior, prin deplasarea protobulgarilor și formarea primului Țarat Bulgar. Efectele acestor evenimente nu au întârziat să apară, în decursul vieții normale a comunităților autohtone, provocând o perioadă de stagnare a activităților zilnice, inclusiv în domeniul religios. Factorilor negativi menționați li se adaugă lipsa unor instituții religioase (biserici) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Oituz - Moldova, Ciumbrud, Alba Iulia, Blandiana și Sălașuri - Transilvania), aparțin autohtonilor și se deosebesc de cele din sudul Dunării, de factură slavo-bulgară. Din interese geo-politice, unii cercetători străini au considerat cultura Dridu ca fiind de origine slavo-bulgară, iar odată cu extinderea Țaratului bulgar în regiunile muntene, în secolele IX-X, a ajuns să se generalizeze și în teritoriul românesc, astfel fiind vorba de o cultură unitară la sudul și nordul Dunării, precum și în Transilvania. Aceste opinii controversate au fost eliminate treptat, prin argumente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
follis, îndeosebi), iar în perioada veacurilor X-XI, moneda bizantină redevine o prezență constantă. Această dinamică se datorează mai multor factori, printre care se află schimbările produse în domeniul economic, politic și religios a lumii bizantine, dispariția avarilor și întemeierea Primului Țarat Bulgar. În pofida unei evoluții a societății vechi românești, din timpul culturii Dridu, „dependența” față de situația economică a Imperiului Bizantin a avut repercusiuni negative, prin întreruperea temporară a raporturilor provinciilor cu centru de putere amintit. De altfel, fenomenul tezaurizării aproape lipsește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arabi de argint. Alte monede arabe, izolate, s-au mai găsit în Moldova, așezată pe drumul comercial ce lega Califatul de nordul Europei. Pe fundalul evenimentelor economice (scăderea monedei bizantine), religioase (reforma iconoclastă), politice (limitarea puterii bizantine și înființarea Primului Țarat Bulgar) din Imperiu, moneda arabă o substituie temporar pe cea bizantină, în anumite regiuni (în Moldova, în perioada anilor 700-971, ponderea circulației dirhemilor arabi era de 40%). Fapt dovedit prin raritatea monedei bizantine și ca urmare a scăderii numărului monetăriilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
va aminti că unele imperii au avut o existență milenară (e.g. Egiptul antic, Asiria, Babylonul, Japonia, China, Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Sfîntul Imperiu Roman de Națiune Germană), seculară (Imperiul Hittit, Imperiul Mittani, Imperiul Ethiopian, Imperiul Macedonean, Imperiul Part, Imperiul Persan, Țaratul Bulgar, Califatul Arab, Imperiul Mongol, Imperiul Moghul, Imperiul Maratha, Imperiul Incaș, Imperiul Aztec, Imperiul Austriac, Imperiul Rus, Imperiul Otoman, Imperiul Britanic), altele au durat cîțiva zeci de ani (e.g. le Second Empire sub Napoleon III și împărăteasa Eugénie, cel de-
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]