1,293 matches
-
valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am pus în centrul muzeului nostru „icoana
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Nicolae, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, 1899, p. 159. [xv] Principesa moldoveancă a căzut jertfă unor intrigi de palat și și-a terminat zilele în renumita mănăstire Novodevicii unde erau, de fapt, condamnate la o detenție pe viață țarinele repudiate. [xvi] Titlul de țar este o derivată rusească abreviată a titlului de caesar - țezari - tzari - tari. Prin acest titlu ei doreau să sublinieze faptul că Rusia Moscovită și țarii ei sînt moștenitorii de drept ai Imperiului Bizantin cucerit de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-a dărâmat gorunul Sub care Horea-i îngropat. Și am mai plâns când țarini large Din țară-au luat și le-au robit. A fost nevoie de baltage Să reprimim ce ne-au răpit. Poate nu plângem la morminte, Sau lacrimi nu vărsăm ușor. Noi hohotim doar în cuvinte Când cei ce-s dragi
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417420109.html [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
inima sa.”( Monahia Platonida-ex Doamna Despina Milița, soția Sfântului Domnitor Neagoe Basarab, Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările Monahiei Platonida Doamna Despina a Țării Românești. Schitul Ostrov, 1551) Urmând tradiția Vlăstarelor domnești, ce au urmat Calea Împărătească a lui Hristos, pințesa și țarina Teodora, fiica lui Basarab cel Mare și soția țarului Alexandru al Bulgariei, devenită Monahia Teofana, Doamna Rada, soția lui Vlad Călugărul, mama lui Radu cel Mare, călugărită sub numele de Samonida, Doamna Maria soția Domnului Ioan Vodă cel Cumplit, a
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor și vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
i se poate face o statuie, sau o judecată îngust critică, deși numai aici, la noi, în înțelesurile și subînțelesurile noastre, el este cu adevărat.” (Constantin Noica, op. cit., p. 115) „Noi suntem undeva, în iarba moale, În spicul copt, în țarina fierbinte, În munții cu mândrele poieni la poale, Noi n-am murit de tot, luați aminte! Noi stăm și astăzi strajă-ndelungată, Sus, sus la ale veșniciei porți, S-aducem iarăși jertfă neîntinată, Luați aminte, noi nu suntem morți! (Maica
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLUGUȘORUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Aho, Aho de Anul Nou, Vreau să vă urez din nou. Anul ce vine, s-ăducă doar bine Țarina să rodească, Femeia să te iubească, Mamele prunci frumoși să crească ! Ia mai mănați măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Plugusorul_camelia_cristea_1388408902.html [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
și resemnată la câte nu-i prididesc în bătătură, își urmează calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
fiii voștri îi va lua și-i va pune la carele sale și va face din ei călăreții săi și vor fugi pe lângă carele lui. Va pune din ei căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze țarinile sale, să-i secere pâinea sa, să-i facă arme de război și unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze țarinile sale, să-i secere pâinea sa, să-i facă arme de război și unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai bune ale voastre le va lua și le va da slugilor sale. Din semănăturile voastre și din viile voastre va lua zeciuială și va da oamenilor săi și slugilor sale. Din robii voștri
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
E noaptea când și morții vor să bea un strop de băutură. Se încălzesc și ei la foc ,năluci din lumea fără moarte E noaptea lor printre cei vii purificandu-i de păcate . Cenușă pură ,în spre-ziuă se pune-n țarină-n ogor Aduce-n anul care vine belșug în case și mult spor . Se-nalță-n aer focuri mari ce luminând noaptea zăluda Adună-n jur sătenii toți să pună duhul rău pe fugă. “Hai la Focul lui Sumedru”sar
FOCUL LUI SUMEDRU de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1445789153.html [Corola-blog/BlogPost/385074_a_386403]
-
un bătrân care locuia în chilia Hozeva. Bătrânii locului acelia ne povesteau de el zicând: Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379473361.html [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
nu-i iese manevra, să se arunce în Neva pe la mijlocul lui ianuarie, adică exact a doua zi după bal. Cred că m-am făcut înțeleasă, ce zici? - Ha, ha, haa! Când mă gândesc ce moacă și ce tărăboi o să facă țarina când va constata ce belșug i-a adus în casă tontul de țar parcă-mi pare rău că nu sunt acolo să-i văd! Bun! Deci am rezolvat și problema granițelor de est. Acum să vedem ce mai avem la
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce se așterne peste țarina ... Citește mai mult MăștiCălătoresc pe Nil în jos...Iola-mi plutește melancolic spre a lacului Victorie.Cu piramidele și sfinxul sunt frate,Oglindă veche a cunoașterii divineCare stă să iasă din mănunchiul sinaptic.Soarele se lasă peste mineși mă inundă
ALEXANDRU ENACHE by http://confluente.ro/articole/alexandru_enache/canal [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit,Gata să mă mestece, gata să mă digere...Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișezși cu măști mă învelesc grăbitSă nu fiu înghițit de apele ticăloase -Omăt scutier ce se așterne peste țarina... V. TEZELE LUI ALEX AMARFEI, de Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. 1. opriți poluarea cu greenpeace și ecomarxism. 2. Bogdan Diaconu nu apară pădurile patriei, ci teancurile de bani din buzunarul propriu. 3. Dacismul
ALEXANDRU ENACHE by http://confluente.ro/articole/alexandru_enache/canal [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
că Împărăția lui Dumnezeu va veni” ci „Pocăiți-vă, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este aici”. Corelarea pe care tocmai am făcut-o între eshatologie și etică este confirmată de referatele scripturistice, cum ar fi de exemplu, parabola comorii ascunse în țarină și a mărgăritarului de mare preț (Mat. 13, 44-46). Avem posibilitatea să remarcăm aici o diferență esențială între definiția apocaliptică a relației dintre eshatologie și etică, pe de o parte, și înțelegerea lui Iisus Hristos, pe de altă parte. Aici
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin lume, Un picur din izvoare
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475608204.html [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea, spre înălțimi albastre, Am inspirat zenitul și cerul plin de astre, Cu fiecare suflu simțeam tot mai aproape, Frunze, spice și codrii, țarini și-ntinse ape Și focul ce mocnește în inimile noastre. În legănări de valuri, secunde, ani, decenii, Plutește arca vieții, trecând peste milenii, În vuiet de furtună, sau blândă adiere, Ea poate fi sfârșitul sau sfântă mângâiere, Alege-ți destinația
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475608204.html [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
bănuit că aici fusese mâna criminală a unui tâlhar de băiat! Mai apoi, după mulți ani, Ilia Polec se însură, începu să aibă copii. Găsi un loc de casă, se apucă de gospodărie. Mai avea niște pământ pe o altă țarină, pământ căpătat ca zestre a nevesti-sii. Numai că, acel pământ era cam neîngrădit, vitele bogătașilor din jur îl călcau des, îl pășteau chiar și în miez de vară, când pășunatul era oprit și iarba trebuia lăsată să crească pentru fân
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
drac negru și se arătă pe cărare drept în fața femeilor. Când văzură ele așa arătare au aruncat donițele cu lapte, au țipat ca mușcate de șarpe și au fugit înfricoșate la vale, spre casele lor. Se zice că, de atunci, țarina lui Ilia Polec n-a mai fost păscută niciodată de vitele vecinilor. Nu de alta, dar cu necuratul nu te pui! Odată am avut și eu ocazia să călătoresc cu Ilia spre stâna de la Oseredoc. Împreună cu mama, mergeam la munte
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
tău la descoperirea jocului cu masa lutoasă din spatele casei nu te mai lasă rece. Amintirea fugară a „papalașcăi” copilăriei noastre te gâdilă răsfățată. Așchia nu sare departe de gard. Am umblat ceva prin lume și sunt sigură că mai există țarini roditoare și pe la alții, poate chiar mai fecunde decât ale noastre, prin colțuri de lume cu configurații tectonice nebănuite. Dar numai în România am găsit îndârjirea neagră, lucioasă a pământului zurliu, care are prostul obicei de a produce noroi, ca să
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1365139568.html [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor. Regele Cazimir al Poloniei primi pe tânăra domniță moldoveancă și pe însoțitorii ei cum se cuvenea viitoarei țarine moscovite, dându-i bogate daruri, și alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul Sfîntului Filip. Acolo, tânăra domniță, întâmpinată de mama cneazului Moscovei Ivan al III-lea, Maria Iaroslavna, fu găzduită la mănăstirea Voznesenskaia, unde a rămas
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
Un cântec la fereastră, de hulub, deschide cerul ca o floare; Și-n suflet izvorăște-un metru cub de verde crud și de culoare. Se-aud dureri de nașteri prin copaci; foșnesc prin ramuri ochi de muguri Și mișună prin țarină gândaci, în dorul brazdelor de pluguri. Ziua calcă-ncet pe trotuare și-i veselă, într-o părere; Luna se prelinge-n felinare și-apoi se joacă pe lăicere... În balcon vom bea iar cafeluța și-om flecări la o gargară
MOFT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Moft_de_primavara_george_safir_1358832981.html [Corola-blog/BlogPost/342362_a_343691]