1,282 matches
-
la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie.În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... Citește mai mult „Se făcea că mă găseam pe locul acestei cetăți și parcă priveam de undeva de sus. Căutam cu privirea cetatea, știam că e sub mine, dar n-o vedeam”.„Bodava” este un roman istoric-mitic
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... V. CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEȘTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU), de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011. „Prima încercare scriitoricească am avut-o pici fiind la grădi . Într-
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
înconjurător distrus iar majoritatea caselor au fost incendiate. Înspăimântătoarea proorocie a lui Miheia se întâmpla întocmai datorită păcatelor grele de care erau stăpâniți căpeteniile și poporul casei lui Israel: „Deci, din pricina voastră, Sionul va fi arat cu plugul ca o țarină și Ierusalimul va fi prefăcut într-un morman de ruine și muntele templului va ajunge o înălțime acoperită de pădure”. [52] După întoarcerea din robie evreii au început reconstrucția templului care se va numi al lui Zorobabel sau al doilea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin lume, Un picur din izvoare
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea, spre înălțimi albastre, Am inspirat zenitul și cerul plin de astre, Cu fiecare suflu simțeam tot mai aproape, Frunze, spice și codrii, țarini și-ntinse ape Și focul ce mocnește în inimile noastre. În legănări de valuri, secunde, ani, decenii, Plutește arca vieții, trecând peste milenii, În vuiet de furtună, sau blândă adiere, Ea poate fi sfârșitul sau sfântă mângâiere, Alege-ți destinația
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă dreptate, Căci dacii nicicând n-au apus! imagine: https://ro.pinterest.com/pin/463518986626088163/ Referință Bibliografică: UMBRELE
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
ochii lor e-un cer în sărbătoare Când pruncii toți în brațe și-i mai țin. Mi-e inimă brăzdată cu un clește Încins în focul depărtării, pervertit, Cam toate... încep cu - “a fost și nu mai este” Și-n țarină se doarme la sfârșit... Mai port pe umeri zdreanța regăsirii, Cu flori și buruieni, din loc în loc, E dulce - amară clipa întâlnirii, Copile unde ești? Vreau să mă joc!!! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Mă întorc / Camelia Cristea : Confluențe
MĂ ÎNTORC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349553_a_350882]
-
Horia, Negru Ioan, Noja Ion, Oprită Doina, Oprită Mircea, Pavel Dora, Pavel Lăură, Pecican Ovidiu, Petean Mircea, Petraș Irina, Poanta Lăură, Poanta Petru, Pop Ion, Rău Aurel, Rebreanu Dan, Retegan Lucia S, Rugu Persida, Sasu Aurel, Scorobete Ion, Trif Dan, Țarina Victor, Țene Al.Florin, Țene Ionuț, Țene Titina Nica, Țion Adrian, Vaida-Voevod Mircea, Vida Radu, Virgil Dinu, Vișan Dorel, Vlașin Raveca, Zegreanu Iustinian Gr. Păcat că au fost omiși scriitori de notorietate cum ar fi: Bojan Mariana, Cetea Doina, Cristofor
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350388_a_351717]
-
În marasmul globalizării și al pierderii identității de români, când limba română a devenit aproape străină pentru cei tineri, datoria morală a scriitorilor, în primul rând, este de a semăna din nou boabele sănătoase de credință și de cuvânt în țarina inimilor. Tulburătoare și aproape dureroasă, este poezia meleagului străvechi, cu zecile de case părăsite, cu sentimentul pustietății și al însingurării, acolo unde altădată se auzeau zvonuri de glasuri de copii, unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă și mărime, doar că sunt roșii când sunt coapte
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
ai, iar prețul lor dă-l săracilor și vei avea comoară în cer, apoi vino și urmează-Mi Mie" (Lc 18, 18) și "tot cel ce va lăsa pentru Mine și pentru Evanghelie casă, frați, surori, tată, mamă, copii și țarini, însutit va fi răsplătit" (Mc 10, 29-30), s-a ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
Pamflet > BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE O sintagmă culeasă din înțelepciunea poporului român condensată în minunatele perle ascunse în proverbe, spune că „Frica păzește țarina”. Așa și este, chiar dacă „frica învinge, însă nu convinge”. Faptul acesta mi-a fost certificat încă o dată, demonstrându-mi-se necesitatea existenței unei „instituții a lui Bau-Bau”, la care să poți face apel, în caz de necesitate, pentru a-ți
BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/350007_a_351336]
-
și Tratatul de la Adrianopol (1829). Sub politica protecționistă a Rusiei se ascundea dorința de expansiune spre sud-estul Europei, împlinirea ,,planului grecesc” - transformarea Imperiului otoman într-un imperiu elen (tradiționalul plan de refacere a Bizanțului), sub conducerea marelui duce Constantin, fiul țarinei Ecaterina a II-a (1762-1796) [9] . Rusia a dominat politic prima jumătate a secolului al XIX-lea pentru că a avut linie politică sigură, bine coordonată în raport cu evenimentele politice europene, chiar dacă a fost puternic conservatoare și adversară tuturor revoluțiilor [10] . Dorința
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru. Atunci, când zăream că vine uncheșul Iacob cu vitele, noi chiuiam de bucurie, și ne năpusteam în pârâu, în întampinarea lui. Vedeam de departe vacile lui, una galbenă, mare, alta bălaie
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul de pe țarina lui, venea în casă să mai povestească. Apoi cerea o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLUGUȘORUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Aho, Aho de Anul Nou, Vreau să vă urez din nou. Anul ce vine, s-ăducă doar bine Țarina să rodească, Femeia să te iubească, Mamele prunci frumoși să crească ! Ia mai mănați măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
și, mai ales, Teohar Mihadaș se plămădea o generație poetică unică în urbea de pe Someș. Debutau în reviste sau editorial poeți de excepție, ca Adrian Mihai Bumb, IP Azap, Daniel Moșoiu, Ioan Buteanu, Daniel Hoblea, Alexandru Hălmăgean, Dumitru Cerna, Victor Țarină sau Dan Banciu. Poetul Adrian Suciu era vedeta poetică și răsfățatul criticii literare locale. L-am cunoscut prin 1993 la un cenaclu Echinox desfășurat la subsolul Filologiei, unde se duela lingvistic cu Călin Teutișan sau Cornel Vâlcu, vedete ale noulului
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
argint strălucită/ Cu-aripi ridicate la ceruri pornită,/ Suind, palid suflet, a norilor schele/ Prin ploaia de raze, ninsoare de stele [ ... ] Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială: De ce-ai murit, înger cu fața cea pală?/ Și totuși, țarină frumoasă și moartă,/ De racla ta reazim eu harfa mea spartă/ Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc / O rază fugită din haos lumesc./ Și-apoi cine știe, de este mai bine: A fi sau a nu fi
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
rămas doar cu mirarea unui ucenic profan Să simt cum iubirea-mi urcă-n sânge și în limfă. Poate atunci a sosit valul până-n ochii tăi marini, Ca să înțelegi tot rostul alergării înspre culmi, Luna, în târziul nopții, dezbrăcată în țarini Varsă o lumină rece din pădurile de ulmi. Referință Bibliografică: Simfonia unor vorbe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SIMFONIA UNOR VORBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361974_a_363303]
-
alungi,Si rău-nvingi.Cutremură-te și nu păcătui!Alunga gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei ... XXV. DIN LUT CĂTRE SOARE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013. Eu din țarina șunt făcut; Cu apă, puls și stropi de soare. Și din senin necunoscut, Gîndiri și verbe, conceput, Căutînd iubirea cu ardoare. Și către soare ochii-ndrept, Și inima de lut palpita. Eu roua și Cuvînt aștept, Izvor din Norul Înțelept
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
val, de vînt șunt obosit, Și grea e țină vinovată. Dar stropi din cer în cale-mi vin, Și solii Tăi vin din senin, Senin e-albastrul ce ma poartă. Și zorile s-or limpezi, ... Citește mai mult Eu din țarina șunt făcut;Cu apă, puls și stropi de soare.Si din senin necunoscut,Gîndiri și verbe, conceput,Căutînd iubirea cu ardoare.Si către soare ochii-ndrept,Și inima de lut palpita.Eu roua și Cuvînt aștept,Izvor din Norul Înțelept
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
meu, Sufletul meu, Săgeată cu două vârfuri Plămădită de Dumnezeu În „ziua a șasea”. Un vârf sărută Cerul, Celălalt este legat de Pământ pe vecie. Sufletul meu, Zbor ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU Referință Bibliografică: Îmbinare divină
ÎMBINARE DIVINĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365052_a_366381]
-
un bătrân care locuia în chilia Hozeva. Bătrânii locului acelia ne povesteau de el zicând: Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]