708 matches
-
Doamne dă să fie amândoi în viață. Mama ei de muncă în subteran ! ( va urma ) De când o știu, din vremurile de după lovitura de stat anti-comunisto-ceaușistă din decembrie 1989, Valea Jiului a fost mai mereu majoritar „roșie”, iubitoare de „trandafiri”. „ Flori cu țepi” care i-au promis mereu marea cu sarea ... De ce ? Pentru simplul motiv că minerii nu doreau altceva decât să-și păstreze minele deschise, să aibă unde lucra, firește, pentru pâinea lor cea de toate zilele. Dar iată că, ca o
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
Diviza - Cvadriga cu pegAși, Ed. Pax Aura Mundi, galați, 2013 7. Nicolae Bunduri - Secretele unui “Gură Spartă”, Ed. Twin Software, Brașov, 2013 8. Gheorghe Bâlici - O mie și una de epigrame, Ed. Gunivas, Chișinău, 2013 9. Ioan Toderașcu - Ariciul cu țepi de alint, Ed. PIM, Iași, 2012 10. Vali Slavu - Despre școală, mai în glumă, mai în serios, Ed. Deva, 2014 11. Stelian Filip - Galaxia ochilor noștri, Ed. Eminescu, București, 2008 12. Mihai Frunză - Dicționar impertinent, Ed. Proilavia, Brăila, 2011 13
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
șinelor aproape imediat, un sunet sec, urmat de un zgomot de oase sfărâmate, umplu pentru o clipă spațiul întunecat de sub pod. trenul izbi din plin cerșetorul ce stătea în picioare, nemișcat, în calea sa, aruncându-l brutal în tufișurile cu țepi înghețați de pe margine pacea se reașeză încet peste noapte odată cu stingerea ultimelor sunete ale trenului ce gonea indiferent mai departe viața părăsea leneș trupul zdrobit al cerșetorului pe ultimele acorduri ale trompetei din concertul în Mi bemol major al lui
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ȚEPURICI Într-un colț de curte veche, Am văzut ceva frumos Și ciudat, fără pereche, Cocoloș mic și țepos. Poate că sta la odihnă. Avea țepi mici peste tot. L-am păzit trei ore-n tihnă Și...i-a apărut un bot. A ieșit apoi în grabă De sub platoșa țepoasă Un căpșor, apoi o labă, Și-o figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
trădarea, indiferența, și toate acele fapte pentru care ea fusese la un pas de disperare! Ochii lui o fixau atât de intens, că războinicul din ea ridică scutul a protecție. Probabil că așa se simțea un arici când își ridica țepii. - Aș vrea... Voia. El voia ceva de la ea? El? Ar fi putut să-i spună că ea voia un singur lucru de la el, să se ducă naibii și să o lase în liniștea reconstruită cu greu, ca un zid ridicat
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu pasageri, veneau
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu pasageri, veneau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
din bloc, Apoi iarna când se-arată, Pe greier îl iei la ceartă. (acinruf) Ești pufoasă, bine-mi pare, Albă ca spuma de mare, Rece de ne-nțepi la oase, De cazi mult, ne ții în case! (adapăz) Tu cu țepii tăi de foc Scoți semințele la joc. Vara totul pârjolești, Iarna... cu dinți ne zâmbești. (eleraos) Roșcată, as în hoție Când pune de-o viclenie. Cu un pas fin și semeț, Vizitând câte-un coteț! (aepluv) De mă uit la
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]
-
balsă reușește-o șmecherie Să-l facă pe bietul frumos s-o ajute în iubire fiindcă fluturu’-i bengos are-n aripi fericire Morala: De ești fluturaș sub soare nu te-ncrede în urzică n-are zâmbetul de floare are țepi și n-are frică Să te piște, să-ți rănească diafana-nfățișare ea nu știe să iubească, îi după interes, se pare Referință Bibliografică: Un fluture / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
neamul lor de pitici, S-a furat cu- adevărat Și de aceea-au ramas mici. ȚEPURICI Într-un colț de curte veche, Am văzut ceva frumos Și ciudat, fără pereche, Ghemotoc mic și țepos. Poate că sta la odihnă. Avea țepi mici peste tot. L-am păzit trei ore-n tihnă Și...i-a apărut un bot. A ieșit apoi în grabă De sub platoșa țepoasă Un căpșor, apoi o labă, Și-o figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
intimideaz-un păr cărunt, N-are nevoie de clonări, sau de dubluri: Iubirea n-are nici sfârșit, nici începuturi. Capricioasă, apare doar când vrea; Superba doamnă presară dragostea Și prea puțin îi pasă că te doare: Ce dacă trandafirii ei au țepi Când și din piatra seacă-i crește floare? Referință Bibliografică: MĂIASTRA (Odă dragostei) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂIASTRA (ODĂ DRAGOSTEI) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369200_a_370529]
-
ziua concertului, nu se abătu de la regulă. Cu două minute înainte de ora stabilită, el patrula prin fața afișului, cu trandafirul roșu pendulându-i caraghios între degete, pentru că, pur și simplu nu știa cum să-i țină tija lungă și plină de țepi. Fata întârzia. Începu să se agite și să se uite la ceas din minut în minut. La un moment dat, Denisa, colega lui de clasă, trecu în pas săltăreț pe lângă el, salutându-l scurt din cap. De regulă ajungea în
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
-nmoaie vremea asta brusc răcită. Un tei întinde ramuri disperate spre frunzele în ocru ponosite, cercând să nu le știe răvășite de vânt și-n zarea largă aruncate. Doar un castan fălos cronometrează venirea toamnei, picurând în iarbă, bile cu țepi și își șoptește-n barbă: E tot pustiu, și e deja amiază!” Anemic, peste toate risipește un soare raze, parcă rușinate că și-au pierdut căldura, ca sedate de frigul ce treptat se întețește. În aer sună triste alăute, cri-cri-uri
ÎN PARC, RĂPCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378658_a_379987]
-
mai pot ei de enciclopedie! 10 ianuarie Rîsul histrionului de geniu. În amfiteatrul neîncăpător, studenții îi stau sub nas, nasul clonț cărnos, plecat, roman, din linia frunții; nu lată, placidă, ci atît cît să-i îngăduie părului să țîșnească în țepi de arici: George Călinescu. Fotografia e una deja celebră. Într-o mînă, bruionul prins nervos, cealaltă prelungind volutele ascendente ale stentorului. Sau ale comedianului antic. Sau doar ale regizorului diletant (care-și tiraniza, superior, ciracii în înscenările de-acasă sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
proiectilele metalice. Nimeni nu mai aruncase săgeți în soldați de mai bine de trei mii de ani. În timp ce trăgea la întîmplare, pe deasupra capului, guvernatorul îi văzu pe cei patru soldați de lângă Templu prăbușindu-se, transformați în marionete gigantice, pline de țepi. Pradă unei furii reci, Crey se ridică pe dâmb, își încorda privirea și emise un fascicul laser lung care decapita o linie întreagă de douăzeci de arcași. Abia atunci observă Crey culoarea uniformă a hainelor clonelor. Realiză imediat și de ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cm (1225 kg). Botul scurt, rotunjit și lat, are mustățile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44 laterale și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare, la 60-70 m adâncime
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
PEȘTELE LEU Trăiește în toate apele sărate, calde și puțin adânci ale oceanelor din jurul lumii, lângă recifurile de corali Are dungi ca un tigru, colorate în roșu, roșu-maroniu, alb sau crem. Aripile fine ca niște voaluri largi sunt pline de țepi lungi, veninoși care sunt foarte periculoși mai ales pentru oameni. CAPITOLUL VI. PROTEJAȚI APA! Orice activitate umană e o potențială sursă de poluare a apelor, eventual indirectă (prin intermediul poluării atmosferei sau solurilor). Poluarea a început probabil cu milenii în urmă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Folclor al Academiei Române și ca metodistă la Casa Centrală a Creației Populare. În această perioadă compune scenarii de filme pentru copii (Petrolache Făt-Frumos, 1962), piese pentru teatrul radiofonic (Măiastra lumii, 1968) sau pentru teatrul de păpuși (Reportaj cu păpuși și țepi, 1963, Cine va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
și trei zile ca trei ceasuri, iar aceste trei ceasuri ca trei clipe”. În fine, portretul Anticristului realizat de autor seamănă foarte mult cu cel din Apocalipsa lui Ezdra. Cu toate acestea există două elemente inedite: părul monstrului ca „niște țepi”, iar ochiul stâng „ca al leului”. Cele două comparații urmăresc să evidențieze caracterul violent și războinic al personajului (să ne amintim că prima fiară de la Dan. 7,4 este pe jumătate leu). Pecetea este o trimitere la Apoc. 12,16
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
caracterul violent și războinic al personajului (să ne amintim că prima fiară de la Dan. 7,4 este pe jumătate leu). Pecetea este o trimitere la Apoc. 12,16. „Fața lui este întunecată, firele de păr de pe cap, ascuțite ca niște țepi, sprâncenele [stufoase] ca [miriștea] câmpului, ochiul drept ca luceafărul din zori, celălalt ochi, ca al leului, gura lungă de un cot, fiecare dinte de o palmă, degetele ca niște coase, urmele tălpilor lungi de două palme, iar pe frunte scris
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de la umorul sovietic), și umorul fin, savuros, al unor reprezentanți de marcă ai genului. Se editează periodic și un supliment în corpul revistei („Satiră și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în alte gazete locale, precum „Ecoul Dâmboviței”, „Ancheta”, „Gorjanul”, și înființează el însuși „Suflet de țăran” (Târgoviște, 1932), care nu rezistă mult timp. La toate dădea și versificări ocazionale, cronici rimate sau epigrame. Acestea din urmă sunt strânse în volumul Țepi... cu adresă (1930). Ulterior își tipărește plachetele Scrisori de primăvară (1932), Amintiri (1935), Depărtări (1936), Regelui meu (1936), Poeme cu livezi (1937), Poeme cu vin și haiduci (1939), abia ultimele atrăgând întrucâtva atenția criticii. După mutarea în capitală, se apropie
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
în versurile din placheta Din Țara lui April. În schimb, culegerea Scrisori de primăvară e mai curând un eșec, deoarece autorul nu își poate selecta multe dintre poeziile mai reușite, pe altele revizuindu-le nefericit, probabil la solicitarea cenzurii. SCRIERI: Țepi... cu adresă, Târgoviște, 1930; Scrisori de primăvară, Târgoviște, 1932; Amintiri, Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
spini ascuțiți care indică durerile acute ale inimii. Păducelul este considerat și diuretic, iar acest lucru este util pentru orice tratament al inimii. Lăptuca veninoasă este folosită ca analgezic și sedativ. Are flori care pot fi albe, galbene sau albastre. Țepii indică utilitatea ei la tratarea durerilor acute. Perișorii de pe anumite plante sugerează că acestea sunt utile pentru problemele interne, unde există dureri acute sau intermitente. Hameiul, urzicile și lumânărica sunt plantele care ne vin imediat în minte. 5. Orice plantă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]