216 matches
-
Costică și sora lui sunt mereu plini de energie, mai mereu în mișcare, parcă niciodată nu obosesc! Și din ce să obosească dacă aici doar mănâncă, dorm, iau tratamentul adecvat și se plimbă. La fel se întâmplă în fiecare zi. Țigăncușa e frumoasă și bine îmbrăcată. Într-una din multele dimineți în care ne trezim la fix-șase pentru tratament, am observat ceva ce mi-a plăcut extraordinar de mult: femeia tocmai se trezise, avea părul răvășit, chipul somnoros și un zâmbet
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ce piatră de pe inimă mi-ai luat, râde Pribeagu. Înseamnă că există o șansă să o atingem. În timp ce el și Pribeagu au început să se certe pe faptul că era sau nu o prostituată, că era sau nu doar o țigăncușă frumușică, foarte aranjată de niște mâini murdare, care își făceau veacul oferind protecție la Crucea de Piatră sau alte zone în care oamenii gustau din plăcerile vieții, Cristi era fermecat de chipul ei angelic, de ochii ei mari și negri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe dumneata ? — Grigore Ionescu, domnule. Prietenii îmi spun Grig. — Grig, amice, închide ochii, pentru că am să-ți povestesc despre o femeie de o frumusețe nemaiîntâlnită ! s-a gândit el imediat la Domnișoara Coincidență. O muză ca dintr-un vis. O țigăncușă elegantă, o modistă de lux, dar așa cum n-ați crede voi că poate exista. Cu ochii ei mari și negri, în care te puteai pierde secole întregi. Privirea mincinoasă care îți șoptea că te iubește numai pe tine și îți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
François Mauriac. Mulți colegi se întind pe iarbă cu o plăcere cvasianimalică: o exultare a instinctelor, dorința de a reveni la sânul naturii-mamă, de a te simți, măcar pentru o bucată de timp, un element al său. Bulgăroaica Verginija Zacharieva, „țigăncușa din Trenul Literaturii” - cum o dezmiardă prietenește Corinne Desarzens -, stă rezemată de tulpina unui copac, nemișcată, cu ochii închiși și mâinile strânse la piept ca pentru rugăciune. Știam că e o feministă convinsă, dar constat că are și înclinații naturiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-a arătat și mama "neagră", un fel de țigăncușă cu ochii ca puncte de păcură, o foarte frumoasă femeiușcă (o mai văzusem), zâmbitoare și cochetă, cu catrință și iie. Am întrebat-o: Ce mai faci? Mi-a răspuns, vorbind îmbielșugat și făcând gesturi puțintel neîndămânatice. Era fudulă de frumuseța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd și astăzi pe Rădița, țigăncușa cea arzoaie din bordelul lui Chiriță, Salambo, cum Îi spuneam noi, băieții de la Sf. Sava și Matei Basarab, fiindcă pentru aceeași taxă de un leu ne oprea În odaia ei ca să ne bucurăm, la dublu și la triplu, de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Baba Ioana - roabă slobozită, care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida boierească» - pândea țipetele și zgomotele din casa aflată în mare fierbere. Înaltă și subțire, cu ochi albaștri-verzui, cu un zâmbet inefabil pe buze, țiganca învinsă o întrebă cu mândrie pe servitoare: «Făcu?» - «Îhî... o fată». Și baba
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb și s-a dus la cazarmă, care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cel care făcea totul anapoda. Țestul era fabricat de niște femei specializate, care-l făceau după un întreg ritual. Acum se mai face dintr-o jantă de camion, completată cu lut. În anii 50, pe secetă, mai dansau paparudele, niște țigăncușe îmbrăcate cu fuste de boz. Conform tradiției, mâna scrântită se vindeca dacă era călcată pe prag de o femeie care a născut gemeni. Ca obiceiuri specifice locului, îmi amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
afirme că în ultima perioadă, desenele animate ale lui A. Petrescu aveau sonor. Intră în această vâltoare numită "cinematograf" și Jean Mihail, unul din pionerii cinematografiei românești prin participarea ca asistent de regie pe lângă germanul Alfred Hallm, regizor al filmului "„Țigăncușa din iatac”". Filmul realizat în locații ca "palatul Mogoșoaia, mănăstirea Pasărea, Vila Minovici", are la bază un scenariu de "Victor Beldiman" după o nuvelă de Radu Rosseti. Este o coproducție "„Spera-Film”" - Berlin și "„Rador-Film”"-București. Interpreți: Dorina Heller, Elvira Popescu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
plac femeile și nu tace despre asta, chiar dacă pentru multi e ciudat că o romă e lesbiana: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Nimeni nu se gândește că țigăncușa asta micuța și drăguță vrea să cânte la muzicuța. Vrea să miroasă crini. Dar eu vreau, vă jur că vreau.” </i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Ne povestește
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
dintre trei axe de oprimare, pentru că este romă, femeie și lesbiana. Iar ea se întreabă cu un umor amar: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Adică sunt mai țigăncușa decât drăguță? Sau mai țigăncușa decât pe invers? Ce chestie.” -</i></spân></spân></spân></spân></spân></p> În povestea celei de-a treia femei, <spân lang="ro-RO"><b>Gadjo Dildo</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
pentru că este romă, femeie și lesbiana. Iar ea se întreabă cu un umor amar: </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>„Adică sunt mai țigăncușa decât drăguță? Sau mai țigăncușa decât pe invers? Ce chestie.” -</i></spân></spân></spân></spân></spân></p> În povestea celei de-a treia femei, <spân lang="ro-RO"><b>Gadjo Dildo</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Nelson" (1935), a interpretat personajel "Dora Nelson" și "Suzanne Verdier" 30. "Une femme chipée" (1934) 31. "Să meilleure cliente" (1932) 32. "Mă cousine de Varșovie" (1931), a interpretat personajul "Sonia" 33. "L'Étrangère", (1931), a interpretat personajul "Miss Clarkson" 34. "Țigăncușa din iatac" (1923) 35. "Independență României" (1912)
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
Culesul viilor" a fost un film documentar artistic/publicitar, în care se făcea reclamă pentru firma "Dealul Zorilor" din Valea Călugărească. Filmul prezenta procesul de producție al vinului, din toamnă, cu îngroparea viței, până anul următor, la culesul viilor. Filmul "Țigăncușa de la iatac" are la bază un scenariu de Victor Beldiman, după o nuvelă de Radu Rosseti. Protagoniști: Dorina Heller, Elvira Popescu, Ion Iancovescu. Filmul este pierdut astăzi. Filmul sonor "Parada Paramount" a fost realizat cu prilejul jubileului casei de filme
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]