996 matches
-
se declare rom pe propria răspundere la notar. Așa s-a pornit studiul Sino-tibetano-țigăneștii. Sună mishto? Heheh. EU ROMÂN AM ÎNVĂȚAT DE LA TINE ȚIGĂNEȘTE, ȘI TE OBLIG SĂ VII LA ȘCOALA MEA CA SĂ ÎȚI DAU DIPLOMĂ DE PROFESOR DE LIMBA ȚIGĂNEASCĂ. EU ÎȚI VÂND ȚIE FLORILE ÎNAPOI FLORARULE LA SUPRAPREȚ. Titlul glăsuiește adevărul. Ministerul învățământului accepta tacit această monstruozitate...de unde dracu poate ști un român tainele intime ale limbii romani? Cum poate el să îmi dea mie dreptul de profesor în
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
Noi romii nu am scris niciodată în 500 de ani de istorie europeană. Nu ne-am studiat limba în comparație cu limbile indiene, din care originează. Dar nici Gheorghe Sarău nu a făcut aceast demers științific, doar și-a dat doctoratul în țigănească cu profesoara de chineză. Limba română este bine documentată, sunt zeci de mii de studii începând cu Hașdeu și terminând cu lingvistica academică modernă. E și firesc ca profesorii românii să poată vorbi despre limba lor, nu? Cercetările lor se
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
romanice. Noi, la catedra de romani nu avem nici un profesor rom. Deloc... toți profesorii sunt români. Au ajuns românii să ne țină sclavii lor culturali! Când se va sesiza cineva? Sau poate vreți domnilor români să vă dăm în judecată țigănească - KRIS ROMANI? Luați seama, cine se înhaită cu câinii, riscă să roadă același ciolănel! Referință Bibliografică: Noua sclavie culturala a romilor la profesorii români de la catedra de romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473942513.html [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
Nuțu, rom fierar de la nașterea mea, din data de 25 Ianuarie 1976, și țigan din prima zi de școală a clasei I-a primare, declarat țigan adică, de învățătoarea mea Stănciugel, care după ce a văzut că știu și limba romani/ țigănească, m-a pus să stau singur în bancă, nu cu ceilalți colegi români. Apoi exmatriculat din Seminarul Ortodox Caransebeș pt. că preot Cosma și director Ionel Popescu și-au dat seama că dacă eu voi fi preot nu se cade
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
de statură, grăsuță și cu urechi clăpăuge. Se părea, cel puțin în cazul acesta, că iubirea este chioară sau oarbă. Chiar foarte chioară sau foarte oarbă, unii din anturajul celor doi vehiculând ideea folosirii magiei negre, cea din categoria boscoanelor țigănești. Pe vremuri le vedea foarte des împreună, nici vorbă să-ți dai seama că aveai în fața ochilor o fiică împreună cu mama ei, mai degrabă puteai jura că sunt două surori superbe care au ieșit în oraș la o mică plimbare
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1467408495.html [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
cred: oare cât timp le mai trebuie basarabenilor noștri să învețe a face deosebire între cultura lor națională și cea străină? La nunțile, cumetriile, alte petreceri familiale de la noi, în ultimii ani, se cântă mai mult cântece rusești și manele țigănești. Se dansează, la fel, mai mult după melodii străine... Aproape la toate nunțile la care am luat parte în ultimul an mi s-a cântat la prezentare ... marșul cu care sunt întâmpinați, de obicei, nuntașii, dar care imi strică bună
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
mult APROPO!Nu mai știu ce să cred: oare câttimp le mai trebuie basarabenilornoștri să învețe a face deosebireîntre cultura lor națională și ceastrăină? La nunțile, cumetriile, altepetreceri familiale de la noi, în ultimiiani, se cântă mai mult cântecerusești și manele țigănești. Se dansează,la fel, mai mult după melodii străine...Aproape la toate nunțile la care am luat parte în ultimulan mi s-a cântat la prezentare ... marșul cu caresunt întâmpinați, de obicei, nuntașii, dar care imi stricăbuna dispoziție chiar de la
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
în centrul ei o băltoaca în care se bălăcesc zeci de crocodili, si Delhi, care, la o populație de 3 mln. de locuitori, are doar patru veceuri. Chișinăul e descris ca un centru în care sunt instalate mai multe „corturi țigănești”, jegoase, care miros de departe a urină și vomă. Un post de televiziune din Federația Rusă le-a filmat iarna trecută, ca să comenteze într-o emisiune: „Țiganii și-au așezat corturile în centrul capitalei lor. Și întrucât obiceiul lor național
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
în centrul ei o băltoaca în care se bălăcesc zeci de crocodili, si Delhi, care, la o populație de 3 mln. de locuitori, are doar patru veceuri. Chișinăul e descris ca un centru în care sunt instalate mai multe „corturi țigănești”, jegoase, care miros de departe a urină și vomă.Un post de televiziune din Federația Rusă le-a filmat iarna trecută, ca să comenteze într-o emisiune: „Țiganii și-au așezat corturile în centrul capitalei lor. Și întrucât obiceiul lor național
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Acasa > Cultural > Modele > DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Damian Drăghici este un muzician de etnie țigănească din România, care a încântat o lume. Ar mai fi fost timp și izvor nesecabil de har să o facă, dar a decis să lase colbului naiul și să ia sub braț mapa de politician, ales fiind ca deputat în
DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396406547.html [Corola-blog/BlogPost/341887_a_343216]
-
și să ia sub braț mapa de politician, ales fiind ca deputat în colegiul uninominal 4 Bacău, unde are pondere de confrați. Uniunea Națională pentru Progresul României i-a pus la dispoziție scena unui spectacol nu mult deosebit de splendorile alaiului țigănesc, pentru legislatura 2012-2016. În urma unor întâlniri furtunoase la Buhuși cu locatarii efervescenți ai unui vast cartier de o anume picturalitate veche și tradițional asiatică, muzicianul Damian Drăghici a fost schițat foarte ușor în geometria politică buhușeană, căci Buhușiul l-a
DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396406547.html [Corola-blog/BlogPost/341887_a_343216]
-
împănat cu usturoi verde ... și-l vom asorta cu salată verde ... mmmmm ... Aceste gânduri îmi alungară tristețea matinală. După trecerea graniței ... surpriză din partea organizatorilor: sandviciuri proaspete, cu tot felul de bunătăți, la alegere (salam, șuncă, piept de pui, pește, mușchi țigănesc...cașcaval și salată), plus o sticlă de apă (plată sau minerală). Firma de turism ne dăduse un ghid, care ne înzestră cu un aparat interesant, de pus la ureche, în care auzeam clar explicațiile despre program, obiectivele de pe traseu. În
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
mine mă storsese că pe o lămâie. Mie îmi spunea acum „nea Ovidule” și eu lui „Pandelică”, ce mai atâta vorba, ne trăgeam de bretele. L-am dus acasă cu micro--buzul cu care-l cotonogisem. Acasă se adunase toată mahalaua țigăneasca și eu mă foiam printre ei că un curcan îndopat. Pândele a început să mă mulgă și nu era de-ajuns că mă mulgea el, dar mai mă mulgea și Titișor, ca și el putea să „ciripească”. Avea o casă
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
ei că un curcan îndopat. Pândele a început să mă mulgă și nu era de-ajuns că mă mulgea el, dar mai mă mulgea și Titișor, ca și el putea să „ciripească”. Avea o casă mică, cum erau toate casele țigănești din Ferentari, unde locuia cu Brândușa, care nici până azi nu știu ce învârtea, că parcă nu avea nici slujba și nici la scoala parcă nu era. Pândele era o comoară, după ce se abțiguia nițel din sticlă de „vizichi” ce ma însoțea
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
Acasă > Impact > Pamflet > VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚIGĂNESC Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ștefan Răzvan Voievod s-a reincarnat în toate sufletele romilor iubitoare de hacte de vitejie. Te mestec că pa turbo, te bat că pa
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483551288.html [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
noștrii nește fomei. Nu s-or înțeles la preț... Cică țiganul de Vandam s-o deschis la prohab și își arată karata la tot clubul. O venit poliția, l-or dus la secție...și gata. Etnogeneza poporului român în viziune țigăneasca, a lovit în șpagatist. Cine se întinde prea mult în spagat, riscă să-și rupă mușchii, să rămâie fără plapuma, sau, măi nasol, să ajungă la pușcărie. O vrut Vandam să fie țigan, o furat identitatea gestuala a romilor, dar
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483551288.html [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
România, Centrul Regional pentru Democrație, Timișoara, 2012 www.regionalnet.org/files/Annex%204 Study%20concerning%20the%20Roma.doc http://www.wowbiz.ro/genial-cum-a-luat-o-van-damme-in-freza-in-romania-era-supernervos-si-foarte-sifonat--adica-batut-la-un-moment-dat--si-a-scos-penisul-din-pantaloni-si- 94166.html http://forums.totalwar.org/vb/showthread.php?51884-Van-Damme-got-K-O-d-in-Romania Referință Bibliografica: Van Damme și Profetismul involuntar al poporului țigănesc / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483551288.html [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
ambasada Japoniei să-l vedem. Ce ai descoperit? Că katana(3) este înrudită cu verbul Indo-european "to cut?" Mare... Ești profesor la țigani, tu, un Sumi-rai? Cu Katana nu'i de glumă, ai grijă unde o dai! Yusuke dacă știi țigănească tu crezi oare? Ești și doctor la țigani? N'ai onoare! Să-ți faci sepukku nu se cade, e post-modernă era Din Meiji(4) în Rom-mania se făcu de Miji(5) lexema. Se miji un nou ev în ochii abia
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
răzbuna pe Jean-Claude! O fi el buddhist, și ți-e coreligionar, Dar te implorăm, imită-l pe Buddha Sakyamuni și ne miluiește. Bate-ne soft, arată doctoratu-ți la tot natu' ce țigănește vorbește! 1-Străin în japoneză. a-joc de cuvinte țigănești, lovoro- bănuț, lovar- dialect rom. 2-Străin în romani. 3-Sabie de sumirai. 4-Era Meiji.Octombrie 23,1868 - Iulie 30,1912. 5-Vagin în țigănește. 6-Onoare în japoneză. Referință Bibliografică: Sumirai profesor la țigani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
gânduri". Dumitru-Puiu Popescu - Director Editor al Revistei "Observatorul"Toronto A apărut pe coperta a patra a volumului “Prin sita vremii” ( 2007) „Deși planul cotidian al Elenei se află în Canada, iar planul sentimental melancolic este fixat în perimetrul teleormănean al Țigăneștilor, reușește să își exprime tumultul interior, prin similitudinea cu puritatea picăturii, care izvoraște prin vechimea seculară a unui zid mânăstiresc din România ... Ploaia, soarele, si toate ale vieții, au îngălbenit marmură albă a vârstei, iscând acel sentiment viu, meditativ, cu
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Buic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
Mi-am ales numele asta pentru că am 120 de kilograme. Dar mai am și alte motive pe care le voi enumeră. Mai întâi, mă gândii să-mi pun numele asta deranjant pentru romi, pentru că titlul de Baro Rom în tradiția țigăneasca se dă doar unui conducător. Dacă avem atâția regi, IO de ce să nu hiu Mare? E mai modest, si imi coprinde circumferință personalității... România este o REPUBLICĂ modernă cu Președinte. În ciuda acestui fapt, avem vreo doi regi ș-un împărat
ROMÂNIA ÎNTRE REGI ȘI ÎMPĂRAT, SAU DE CE SUNT BARO ROM (ULISE) PE FACEBOOK? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471765299.html [Corola-blog/BlogPost/379160_a_380489]
-
Cristina Mîrzea, au pregătit un colaj de cântece și poezii ce au încântat părinții și ceilalți invitați prezenți în sală. De asemenea, elevii claselor CP-IV, îndrumați de învățătoarele Elena-Amalia Rascarache și Larisa Vizireanu au răsfățat audiența prin prezentarea unui ,,Dans Țigănesc”, a scenetei ,,Ridichea uriașă” și recitări de poezii special pregătite pentru acest minunat eveniment. Prezența în sală a directorului școlii movilene, prof. Mirela Brezuică, a directorului adjunct, prof. Mirela Tarța și a părintelui paroh din localitate, Mihail Bănuc a întregit
ȘCOALA PRIMARĂ ȚEPEȘ VODĂ, ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1445875400.html [Corola-blog/BlogPost/376304_a_377633]
-
solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și sârbești, și bulgărești sau țigănești, și evreiești, nu doar românești. Au avut teoria și practica marxistă această „calitate”, de a nu face discriminări atunci când trebuiau create „opinii” și conștiințe „de masă”. Acum, după 22 ani, la Timișoara pare să fi rămas doar amintirea fugară a
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memoria_greu_incercata.html [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
2262 miscelaneu din 217 foi, cuprinde mult material. Foile 64-66, 94-95, 98, 10l-l02,117, 123-l24,143-l50 au făcut parte din același caiet. La ff.64 și 147 sunt culegeri pe care Eminescu le citează, cu mici prefaceri, în O tragedie țigănească din Curierul de lași, 1876, nr. 79, toate fiind dinainte de 1876. Culegeri de la ff.66, 98 și 130 sunt reluate în ms.2276 1. La f.123 este Cântecul străinătății, din care Eminescu citează o parte, cu mici modificări, îin
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
divină, Te însoțească gândul meu, Cu o aureolă de lumină. Sunt credincios ca orișicare Cei care călătorim prin lume, Dar uit de totul și-n uitare Mă cufund adeseori în rugăciune. Aș pleca cu tine-n lume Zice un cântec țigănesc, Dar aș vrea să știu anume Unde oare mă opresc? Referință Bibliografică: Icoană în lumină / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ICOANĂ ÎN LUMINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Icoana_in_lumina.html [Corola-blog/BlogPost/369438_a_370767]