994 matches
-
avea doar aceste date, am putea încă presupune că mișto ar fi fost preluat în țigănește din română sau din germană (așa și cred unii, încercînd să împace legendă bastonului cu faptul evident al prezenței cuvîntului în limbajul țiganilor: "cuvantul țigănesc Ťmiștoť este o deformare a germanului Ťmit Stockť - Ťcu bastonť, elegant", România liberă, 18.08.2006). În realitate, mișto este un cuvînt vechi și stabil în limba romaní, aparținînd lexicului sau de bază. Apare înregistrat în dialectele vorbite de romi
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
profesionist - care punea lucrurile la punct, invocînd asemenea argumente lingvistice. Succesul falsei explicații provine, desigur, din caracterul ei spectaculos și neașteptat, dar poate, pentru unii, și din dorința secretă că un cuvînt atît de frecvent să nu fie de origine țigăneasca. Cuvîntul există și în argoul franțuzesc, unde a intrat direct din romaní, dar ocupă o poziție destul de marginala; în Dictionnaire de l'argot (Larousse, 1990), apare cu forma michto și cu varianta mișto, ca adjectiv "bon, agréable, beau". Mișto a
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
oraș mirific, situat în apropierea Moscovei, străjuit de sute de biserici. Am reușit însă să vizitez Kremlinul și, mai ales, Mănăstirea Danilov, sediul Patriarhiei Rusiei, aflată atunci în renovare. Am fost și la un spectacol de operă și la teatrul țigănesc. Umblînd pe Starîi Arbat încercam să mă identific cu lumea ce trecea prin fața mea. Mă simțeam destul de stingher. Visul meu era să ajung să simt sub tălpi pămîntul pe care-l părăsiseră, plecînd cîndva, în pribegie, și strămoșii mei... Pe
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
președinte. Acum este și președinte și ghiolban. Apărarea sa a fost execrabilă, că înțeleg că a ieșit să se apere, așa ne-a și spus. Păi nu s-a apărat, s-a încurcat foarte mult în explicații. În acea gândire țigănească. Secvențele cu pirandele care iau puradeii și dau cu ei în jandarmi la descinderi, când jandarmii vin să-i întrebe de ce s-au branșat ilegal la stâlp... Deci așa a făcut Traian Băsescu. A luat-o pe Ioana Băsescu și
Adrian Ursu: Băsescu e ca o pirandă care dă cu puradeii în jandarmi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62188_a_63513]
-
ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul pradat). DEX (2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
liniștea, adică la ea acasă și nu în Italia. Tot astfel este filmat și un fel de picnic la marginea drumului urmat de o discotecă unde se amestecă un triumfal și prostesc „Noi suntem români" cu maneaua miorlăită din rărunchiul țigănesc pentru că, în mod cert, regizorul face o confuzie la fel de pedagogică asimilând întreaga suflare viatică a emigrației, etniei rome pe care o vrea exonerată de oprobriul compatrioților săi. Foarte frumos, numai că lucrurile stau diferit în funcție de comunitățile de români, de altfel
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
Weer Close, Cutteslowe, și care muncește în cadrul unei firme de construcții, a declarat că descrierea făcută de poliție evidențiază în mod clar această diferență între români și romi. "Nimeni, în România, nu poartă acest fel de haine. Acestea sunt haine țigănești, nu românești. Afirmațiile sunt complet eronate. Țiganii pot fi cetățeni români, dar ei reprezintă o minoritate etnică. Și noi avem probleme cu ei, în România, ca (și) aici", a continuat el. Găzdeanu locuiește împreună cu alți români, care muncesc în Oxfordshire
Românii din Oxford critică poliţia pentru confuzia între romi şi români () [Corola-journal/Journalistic/61817_a_63142]
-
forța ta, mă piș pe tine cu forța ta. Lasă sa-ti zic cu golan si cu alea. Tu vii dintr-o lume, totuși, o lume cinstită, ordonată, civilizată. Asta e ok. Ghiță - Da SOV- Eu vin dintr-o mahala țigănească. Vin de prin pârnaie, prin contrabanda, cu de ăștia. Asta e lumea... Eu am făcut eforturi disperate să nu mă dau în fapt de unde vin și cine sunt. Prietenu' tau Măgureanu iți poate confirma că mi-a dat ok-ul să
ÎNREGISTRARE AUDIO - Sebastian Ghiţă, managerul Realitatea TV, face publică convorbirea cu Sorin Ovidiu Vîntu () [Corola-journal/Journalistic/48705_a_50030]
-
antropologul, că aceste clanuri „sînt totdeauna parte integrantă a unor rețele politico-economicoadministrative, de la senat la primării, trecînd prin judecătorii și procuraturi, pe care le ung permanent, financiar și electoral”; de aceea, „problema nu este deci că sîntem conduși de clanuri (țigănești), ci că sîntem apărați de instituții (românești) care sînt parte integrantă a rețelelor de «corupție organizată» și care ele conduc, de fapt, țara!”. Dar ziua în care puterea își va recunoaște lipsurile și abuzurile și își va face pur și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5141_a_6466]
-
Arghezi că, lepădându- se de ideile de stânga, a trecut, de fapt, în lagărul opus. Se spune că, înainte de a apela la Dvs., partidul îi ceruse lui M.R. Paraschivescu să scrie încă un articol împotriva lui Arghezi, ceea ce autorul Cântecelor țigănești ar fi și făcut. Dar s-a apreciat că acest articol al lui M.R.P. ar fi fost prea virulent. Poate fi adevărată această ipoteză? Nu pot să vă spun nimic concret în acest sens. Cum cred că am mai arătat
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
în ringul dansului pe Ilinca Vandici, trupa "No limit", de la "Românii au talent", și pe Cristina și Vlad, protagoniștii serialului "Pariu cu viața". Toți vor dansa pentru cazuri umanitare. Echipele participante la "Dansez pentru tine" se pregătesc pentru improvizație, dans țigănesc și reggaeton. Ilinca Vandici dansează pentru un caz umanitar alături de Valentin Luca. Ei vor dansa pentru Ene Ionică, un bărbat care a avut o viață chinuită. Și-a întâlnit tatăl când era în clara a doisprezecea, după ce părinții s-au
"Dansez pentru tine": Cine intră în ring în semifinală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65425_a_66750]
-
În 1925 cei doi artiști foloseau pentru prima dată sintagmele Dragă Salvador, Dragă Lorquito (Elba) - diminutiv de la numele lui García Lorca. Sex și Literatură Într-o scrisoare de-a lui Dalí către Lorca din 1928, comentând pe aspectul de "Balade țigănești", Dalí amestecă sex si critică literară: "Federiquito, în cartea ta (...) te-am regăsit pe tine, bestiuța din tine, bestiuță erotică, cu sexul tău și cu ochii tăi mici (...) degetul tău mare în strânsă corespondență cu p... ta ". (...) "Poezia ta ilustrează
Cuvinte siropoase pe care și le spuneau Dalí și Lorca by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64018_a_65343]
-
pe scena supershowului un spectacol total a prins viață, o poveste a fost spusă prin mișcare, sunet, decor și imagine. Doar trei dintre concurenți și-au câștigat însă votul de trecere în următoarea etapă a showului. Romafest, trupa de dans țigănesc care face percuție corporală, Gabriel Cocoș, micuțul câștigător de trofee care i-a cucerit pe jurați cu flexibilitatea sa și Tudor Mihai și Raluca Aldea, pasionalii dansatori de tango argentinian, aceștia sunt primii trei finaliști ai România Dansează. Numele celui
Finala România Dansează: Poze inedite cu primii finaliști by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64422_a_65747]
-
noi stiluri de dans pe care concurenții se vor întrece în acest sezon se numără: Vogue, lyrical și Lindy Hop. Nu vor lipsi nici stiluri precum: vals, tango, cabaret, dansuri vechi, rock’n’roll, R&B, reggaeton, striptease, Bollywood, dans țigănesc și dans în ploaie.
Dansez pentru tine: Sore și Dima din LaLa Band intră în competiție by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63306_a_64631]
-
Jazz a Vienne, din Franța. Pe 9 mai, Florin Niculescu a susținut, la Muzeul Național Cotroceni, un concert dedicat Zilei Europei, în care a împletit sonoritățile viorii clasice cu swing-ul gitan care l-a consacrat. Violonistul român de etnie țigănească, origine pe care și-o afirmă cu mândrie, este la ora actuală unul dintre numele cele mai mari ale jazzului manouche. In România, pentru publicul larg, el este aproape necunoscut, iar etnia romă e reprezentată nu de el sau de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
în faptul că a adăugat în tabloul cu Visul lui Don Quijote elemente de desen general sau de poziții ale corpului proprii baletelor Giselle și Lacul lebedelor și că a tăiat din unele partituri muzicale, spre exemplu din cea destinată dansului țigănesc din actul trei. Din păcate, nici scenografia datorată lui Josef Jelinek, și mai ales costumele, nu au contribuit la culoarea specific spaniolă a spectacolului, fiind în general terne, cu excepția pelerinelor roșii ale toreadorilor, care, însă, în mod bizar, purtau cuțite
Don Quijote din nou pe scena Operei din București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4409_a_5734]
-
socotim că Budai-Deleanu a pus accentul pe agitația rizibilă a țiganilor utilizînd figura lui Vlad Țepeș și a oștirii domnitorului drept un context oarecum convențional, stilistic contrastant cu ridicolul acestora, avem cheia antieroică a unei antiepopei. Vana frămîntare a cetelor țigănești de-a se organiza, de-a se înscrie pe direcția unei finalități semnifică o degradare a conceptului de întemeiere. „Jucăreaua” lui Budai-Deleanu traduce scepticismul său adînc imprimat în barocul burlesc pe care-l montează. Tipologic, scriitorul nu consună cu timpul
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol fidel al enciclopediștilor” (Paul Cornea). Fără a nega unele infiltrații iluministe în meditația scriitorului, să subliniem faptul că dezbaterile taberei țigănești asupra formei optime de guvernămînt (cînturile X și XI) sfîrșesc în coadă de pește. Întrucît, după cum se specifică, „toată povestea e numai o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțăleg și alții”. Putem deduce filosofia sceptică a lui
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
Goran Bregovic a adaptat Oda Bucuriei a lui Beethoven, care este imnul Uniunii Europene, pe ritmuri țigănești. Versiunea realizată de sârbul Goran Bregovic va fi folosită de Boris Tadic în timpul campaniei sale electorale. Președintele sârb și-a dat demisia cu 9 luni înainte de sfârșitul mandatului său. Decizia sa îi permite să organizeze alegerile prezindențiale în același timp
Oda Bucuriei, imnul Uniunii Europene, pe ritmuri ţigăneşti - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/58465_a_59790]
-
cine vorbește! El, care l-a susținut pe escrocul de la Caritas care a ruinat milioane de oameni, el care i-a dat fiului său un contract prin care a vopsit toate băncile din oraș, care a dat contracte pentru mafia țigănească. În primul rând, nu e steagul lui Avram Iancu, e un prapor bisericesc. Se presupune că e un drapel al legiunilor lui Avram Iancu. Dar nu l-am vândut. Și chiar dacă l-aș fi vândut, care era problema? Mi-a
Vadim, devastat: Am stat două ore pe bordură și am plâns ca un cocoșat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34487_a_35812]
-
ca lupii tineri să-i înlăture pe cei care i-au crescut și i-au format cu propriile lor metode. Premiul pentru Cel mai bun film i-a revenit peliculei Țiganii din Shanghai a lui Marko Naberšnik, o adevărată saga țigănească. Filmul se află, pe de o parte, sub semnul influenței lui Emir Kusturica, pe de altă parte, sub semnul nostalgiei regizorului după fosta Iugoslavie, chiar dacă punctată de o simpatică ironie și de un ludic spumos. În statul iugoslav este posibil
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
prezintă Naberšnik trăiește într-o dimensiune parcă atemporală a pitorescului-idilic. Destrămarea utopiei și a armoniei generată de un comerț ilicit și benign cu Occidentul coincide cu destrămarea Iugoslaviei și recrudescența naționalismului într-o formă radicală care afectează până la dizolvare comunitatea țigănească. Transformarea țiganilor în membri de partid este un maxim al comicului bulimic al melodramei, unde personajele nu îmbătrânesc nici sub machiaj. Poldek Socha joacă rolul unui mai puțin educat Schindler în filmul Agnieszkăi Holland, reușind să salveze în timpul ocupației naziste
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
vom uita duetul Iordache - Mița, pe muzica cu Maria Tănase a melodiei „Cine iubește și lasă”, dialogul Miței cu Didina de la bal, și multe altele). Dar și scenele colective sunt superb realizate: dansul clovnilor care pregătesc sala de bal, dansul țigănesc, charlestonul, polka. Balerinii-actori care au interpretat acest spectacol, fascinant prin inedit și vioiciune spirituală, s-au subsumat concepției coregrafice a lui Ioan Tugearu, rezonând perfect cu aceasta. Astfel: Nae este interpretat cu mult umor ca un fante de mahala de
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
care îl califică drept observator versat al fenomenelor colective, profesorul universitar de la SNSPA trece prin analiză o varietate babilonică de teme actuale: manele, cîini maidanezi, înmormîntări, obiceiuri culinare (de la sarmale și porcul de Cră- ciun pînă la etosul grătarului), clanuri țigănești, vrăjitoare, campanii de vaccinare, recorduri neaoșe, sondaje de opinie, invective pe internet, parveniți moderni, dispariția țărănimii, revoltele de stradă etc. Simpla lor enumerare te aruncă într-o junglă pe care ai fi înclinat s-o consideri fictivă dacă nu ar
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]