294 matches
-
naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr apreciabil de păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
negustorului francez Jobin, care avea un magazin pe Calea Victoriei, unde vindea acest produs. Însemnările despre întîlnirile cu Salvador Dali la New York, cu doamna Charlotte Durrenmatt la... Bacău, cu un ovrei din Dorohoi la Disneyland-ul american, jucîndu-l pe Mickey Mouse, cu țigănușul din Bolintin, care îl întreabă „nu ești dumneata artistul ăla care a jucat în filmele alea” au un haz nebun și o poezie duioasă. Mi se pare, însă, că relieful acestor note rămîne Eugene Ionesco. Ca marea regăsirea teatrală și
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
7 țel. 211404 9678 RADU MIRCEA LAURENȚIU (n. 1962) Hunedoara, Avram Iancu 16/. 22 țel. 723076 9712 SENDRONI AUREL (n. 1961) Hunedoara, Elisabeta Mărgineanu 4/8 țel. 718637 9679 STOICA MARCELA (n. 1957) Șimeria, Libertății nr. 53 țel. 660625 2688 ȚIGĂNUȘ VICTOR (n. 1930) Deva, Izvorului nr. 13 țel. 615694 9627 TOMI LUMINIȚA DORINA (n. 1963) Deva, aleea Păcii 5/36 țel. 213244 Partea a III-a 12309 ALIC DELI MARIA (n. 1953) Deva, Str. I. Vulcan nr. 56 țel. 093276313
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1932) Sos. Colentina nr. 24 bl. 10, sc. B, ap. 116 sector 2 țel. 2404508 16536 TICU C. ELENĂ LAVINIA (n. 1969) Str. Lățea Gheorghe nr. 13, bl. C70, sc. 2, et. 2, ap. 70 sector 6 țel. 7467415 6148 ȚIGĂNUȘ PETRE (n. 1934) Str. L. Pătrășcanu nr. 14 bl. T1, sc. A, et. 4, ap. 20 sector 3 țel. 6430675 10880 TIGVA TUDORIȚA (n. 1955) Str. Meșterul Manole nr. 2 bl. D9, sc. 2, et. 4, ap. 39 sector 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
-i spune celui din Dacie pe un ton superior-ironic: "mă săracule!". Apoi râde în hohote, mulțumit. Râs sănătos, mitocănesc. Oare de ce toți mitocanii par mai sănătoși, mai în formă decât restul oamenilor? În aceeași intersecție există o mare concurență între țigănușii care spală parbrize. În timp ce unul număra banii adunați grămăjoară pe jos, celălalt scuipă în mijlocul monedelor asudate. Două chipuri ale orașului București. Nedumerire, după recitirea notiței de mai sus: dacă prostia este universală, de ce mitocănia este caracteristică națională? "Bogații rămân bogați
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
iulie 2005 Geniul european al țiganilor din România. O clipă am dorit să trec cuvântul "european" între ghilimele, dar m-am răzgândit. Da, acesta este cuvântul, ei sunt de fapt adevărații europeni. Despre ce este vorba: cinci adulți plus un țigănuș de opt-zece ani făceau zgomot cât cuprinde pe una dintre arterele comerciale cele mai circulate din Geneva. Își construiseră o imagine à la Kusturica, țiganul vesel, fără griji, pitoresc, stereotipul pe care îl iubesc occidentalii. Parcă erau coborâți direct dintr-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ani făceau zgomot cât cuprinde pe una dintre arterele comerciale cele mai circulate din Geneva. Își construiseră o imagine à la Kusturica, țiganul vesel, fără griji, pitoresc, stereotipul pe care îl iubesc occidentalii. Parcă erau coborâți direct dintr-un film. Țigănușul cel mic sufla din toți plămânii într-o trompetă obosită, își dădea capul pe spate, mai să-i cadă jos pălăria stil melon, apoi își rotea ochii, spunând parcă în transă: "O Magdalena, Magdalena mea / Pupa-ți-aș acum gurița
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
primele reacții critice acuzatoare. Relevante sunt cele publicate în reviste, antologii, monografii sau dicționare semnate de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Adrian Păunescu, Victor Crăciun, Edgar Papu, Ion Rotaru, Stelian Gruia, Fănuș Băileșteanu, Virgil Nistru Țigănuș ș.a. Un aspect care ne atrage atenția sunt cele Zece argumente pentru intrarea în "canonul literar", în care autorul monografiei insistă argumentat asupra faptului că specialiștii, cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ascultînd cu ochii aprinși și respirația oprită poveștile mamei Zoița, bătrîna ei dădacă“ (1, 63). Copiii cu care Vania se împrietenește sînt din lumea oamenilor simpli, fapt pentru care va primi adesea admonestări din partea mamei, fie că e vorba despre țigănușul Tănăsică, fie că e vorba despre Ilenuța, fiica lui Dumitru Moraru și nepoata mamei Irina, cu care ia în stăpînire lumea de dincolo de gardurile curții, trăind adevărata copilărie. În prima sa vacanță, locul colegilor de școală este luat de „Niculiță
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gardurile curții, trăind adevărata copilărie. În prima sa vacanță, locul colegilor de școală este luat de „Niculiță, care putea ajuta acum pe tatăl său Dumitru la plug și la cărat, Gheorghiță al lui Vichentie bucătarul, și mai cu seamă Tănăsică țigănușul“ (2, 89), care „se dovediră mai accesibili sugestiunilor sale de aventură [...] decît toți colegii de la școală“ (2, 89). Onomastica folosită de boierime o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Sănătoasa, - sau ascultînd cu ochii aprinși și respirația oprită poveștile mamei Zoița, bătrîna ei dădacă. Copiii cu care Vania se Împrietenește sînt din lumea oamenilor simpli, fapt pentru care va primi adesea admonestări din partea mamei, fie că e vorba despre țigănușul Tănăsică, fie că e vorba despre Ilenuța, fiica lui Dumitru Moraru și nepoata mamei Irina, cu care ia În stăpînire lumea de dincolo de gardurile curții, trăind adevărata copilărie. În prima sa vacanță, locul colegilor de școală este luat de Niculiță
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
gardurile curții, trăind adevărata copilărie. În prima sa vacanță, locul colegilor de școală este luat de Niculiță, care putea ajuta acum pe tatăl său Dumitru la plug și la cărat, Gheorghiță al lui Vichentie bucătarul, și mai cu seamă Tănăsică țigănușul, care se dovediră mai accesibili sugestiunilor sale de aventură decît toți colegii de la școală. Onomastica folosită de boierime o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pământul repede ce suntem...”, „Viața liberă”, 2000, 3 170; Victor Sterom, „Poeme creștine”, ATN, 2002, 11; Constantin Trandafir, Structuri anamorfotice ale imaginarului, „Axioma”, 2003, 10; Eugenia Delad, Poetul Paul Sân-Petru a învățat „mersul pe fulger”, „Univers magazin”, 2003, 7; Virgil Țigănuș, Timpul rugăciunii, „Viața liberă”, 2003, 4 064; Apostol Gurău, Brofft-moft, Galați, 2003, 139-142. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de blacheu și-a tăiat carâmbul cizmelor și abia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vorba cîntecului: În fața ta eu mă comport ca marea / Mă risipesc și m-adun! al cincilea și al șaselea intrînd, al șaptelea cu copil de mînă, unul lîngă femeie, mergem cu toții spre ordine cu doi agenți de pază, cei doi țigănuși care dormeau ilicit scad din efectiv, masca mea de călător sancționată așa, în treacăt, s-a cerut bilet, tot în treacăt fluturat spre vigilenți, omenesc este ce se ascunde după bucățele de carton, de aceea este grea mîntuirea, de aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dacă nu el! km 35 Grupul Școlar Bivolăria, tot curți și copii, fratele și sora la socotit vagoane cu mîna, la sud versantul decupat în fînețe, stația Gura Putnei cățelul lînos în ideea să dorm sub roțile vagoanelor de marfă! țigănușul preșcolar să lase mucul pufăit, mă ascultă, plesnește cu scuipat, mama și mătușa se întrerup pe moment, km 1+1 al ramificației de Putna, dați-ne un bănuț! lîncede minute fetele din gașcă, cum să vedem trenul cu ochii celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
țineau strada închisă, am ocolit pe scările de la Râpa Galbenă. Asta s-a întâmplat în noiembrie. Vara, după ce Basarabia și Ardealul fuseseră cedate, pe străzi, populația manifesta strigând „Vrem Basarabia !”, „Vrem Ardealul înapoi !” Crezând că este rost de ciordeală, câțiva țigănuși se amestecau în mulțimea răcnind și ei din fundul bojogilor: „Vrem mardeală, vrem mardeală !” În toamnă, au venit la putere legionarii ceea ce, la Iași, a prilejuit o mare paradă la care participa, între altele, un pluton de hitleriști și altul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lingea pe botul butucănos și plin de bale, semn că a mâncat-o cu mare poftă. Acum adulmecă zăpada după firimiturile scăpate din cauza lăcomiei. Și cine a văzut vreodată câine care să nu fie lacom? Costică, colegul de palier un țigănuș fără știința literelor dar simpatic și de treabă, cu cercel în ureche, și-a făcut pomană cu uriașul patruped nevinovat. * * * Costică se internase cu câteva zile în urmă, înaintea mea. La salonul de femei e internată sora acestuia, căsătorită fiind
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mâneca d-șoarei Laura care, în camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost profesor de limba elină la Liceul Sf. Sava; moare în 1901. mahalalelor care intrau prin curți pentru ca să fure. Apoi biata datină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]