2,211 matches
-
motor al acțiunii. În același roman, la primul episod carnal între el și prințesa Maxențiu, care se petrece într-un grajd de cai de curse, Lică Trubadurul e excitat suplimentar de (aparenta) extracție rromă a nobilei sale patroane: „...pe scînduri... țigancă”. Țigancă și memorabilă e Safta din Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu, soție infidelă asumîndu-și rolul de inițiatoare ale unor femei mai tinere în tainele eroticii. Ceva mai demult, unii țigani aveau și funcția de călăi. În Princepele lui
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
al acțiunii. În același roman, la primul episod carnal între el și prințesa Maxențiu, care se petrece într-un grajd de cai de curse, Lică Trubadurul e excitat suplimentar de (aparenta) extracție rromă a nobilei sale patroane: „...pe scînduri... țigancă”. Țigancă și memorabilă e Safta din Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu, soție infidelă asumîndu-și rolul de inițiatoare ale unor femei mai tinere în tainele eroticii. Ceva mai demult, unii țigani aveau și funcția de călăi. În Princepele lui Eugen
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
I și mai ales în libertatea și deschiderea adusă de Marea Unire, țiganii nu doar că se emancipează, dar și devin parteneri de viață ai majoritarilor încît, în scurtă vreme, originea țigănească a cuiva putea fi bănuită, dar nu sigură. Țigăncile sînt reputate, și literar, pentru farmecul lor și calitățile de curtezane ca și pentru însușirile divinatorii. Combinația celor două însușiri duce la opera cea mai celebră în ce le privește din literatura noastră: La țigănci de Mircea Eliade (1959). În
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
fi bănuită, dar nu sigură. Țigăncile sînt reputate, și literar, pentru farmecul lor și calitățile de curtezane ca și pentru însușirile divinatorii. Combinația celor două însușiri duce la opera cea mai celebră în ce le privește din literatura noastră: La țigănci de Mircea Eliade (1959). În realitate calitatea de „țigănci” are puțin de-a face cu personajele. Profesorul de pian Gavrilescu ajunge într-un bordel din centrul orașului și e pus să aleagă dintre trei femei. Numai una este țigancă, celelalte
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
literar, pentru farmecul lor și calitățile de curtezane ca și pentru însușirile divinatorii. Combinația celor două însușiri duce la opera cea mai celebră în ce le privește din literatura noastră: La țigănci de Mircea Eliade (1959). În realitate calitatea de „țigănci” are puțin de-a face cu personajele. Profesorul de pian Gavrilescu ajunge într-un bordel din centrul orașului și e pus să aleagă dintre trei femei. Numai una este țigancă, celelalte fiind grecoaică și evreică, și are ca miză să
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
La țigănci de Mircea Eliade (1959). În realitate calitatea de „țigănci” are puțin de-a face cu personajele. Profesorul de pian Gavrilescu ajunge într-un bordel din centrul orașului și e pus să aleagă dintre trei femei. Numai una este țigancă, celelalte fiind grecoaică și evreică, și are ca miză să determine etnia fiecăreia ceea ce nu reușește, așadar semnele exterioare ale țigăncii sînt vagi. Baba care conduce stabilimentul e și ea țigancă, de unde numele locului. Dar atît. Mobilul autorului pare să
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Gavrilescu ajunge într-un bordel din centrul orașului și e pus să aleagă dintre trei femei. Numai una este țigancă, celelalte fiind grecoaică și evreică, și are ca miză să determine etnia fiecăreia ceea ce nu reușește, așadar semnele exterioare ale țigăncii sînt vagi. Baba care conduce stabilimentul e și ea țigancă, de unde numele locului. Dar atît. Mobilul autorului pare să fie exotismul etniei, care teoretic vine în atingere cu magia, cu nomadismul. Totuși, căderea lui Gavrilescu în falia temporală și revenirea
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
pus să aleagă dintre trei femei. Numai una este țigancă, celelalte fiind grecoaică și evreică, și are ca miză să determine etnia fiecăreia ceea ce nu reușește, așadar semnele exterioare ale țigăncii sînt vagi. Baba care conduce stabilimentul e și ea țigancă, de unde numele locului. Dar atît. Mobilul autorului pare să fie exotismul etniei, care teoretic vine în atingere cu magia, cu nomadismul. Totuși, căderea lui Gavrilescu în falia temporală și revenirea lui „la țigănci” atunci cînd constată că în lumea în
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Baba care conduce stabilimentul e și ea țigancă, de unde numele locului. Dar atît. Mobilul autorului pare să fie exotismul etniei, care teoretic vine în atingere cu magia, cu nomadismul. Totuși, căderea lui Gavrilescu în falia temporală și revenirea lui „la țigănci” atunci cînd constată că în lumea în care s-a trezit nu mai are ce căuta, în loc de ore trecînd ani, nu au legătură directă, nici enunțată de autor, nici evidentă pe calea deducției, cu țigănia. Scopul e totuși atins: titlul
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
citește intens. Poiana lui Iocan, locul potcovirii cailor, este agora satului în care strălucesc retori ca Moromete sau Cocoșilă, secondați cu competență de țiganul liberal, care amenință „să bată caiele în spinare” legionarilor. Poiana lui Iocan transcende literatura. O eroină țigancă, Lișca, dă numele unei povestiri a lui Fănuș Neagu ce a fost și ecranizată. Lișca e ghicitoare cu tarif mic, specializată în a stabili, prin rotirea îndemînatică a unui ciur pe vîrful foarfecii dacă bărbatul clientei, aflat pe front, mai
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
fost și ecranizată. Lișca e ghicitoare cu tarif mic, specializată în a stabili, prin rotirea îndemînatică a unui ciur pe vîrful foarfecii dacă bărbatul clientei, aflat pe front, mai e în viață. Încercarea are mereu rezultat pozitiv, la voia tinerei țigănci și spre satisfacția plătitoarei. Într-o zi, femeile o provoacă să învîrtă ciurul și pentru ea însăși. Neîndemînare sau lucrare a sorții: obiectul divinatoriu cade mereu. Speriată, deși lucrarea magică era doar un truc, Lișca se pierde în lume să
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Ada Comenschi își vopsește părul, mi-am dat seama că obișnuința asta a ei de a se vopsi era un moft. Pletele-i zburlite, roșcate aveau o lucire metalică. Fruntea acoperită de breton m-a descumpănit. Părea o școlăriță, o țigancă, o fetișcană crudă, incomplet dezvoltată. Tenul ei măsliniu îmi sugera ceva din fadoarea fructelor cu pielița prea uscată. Ochii ei de cafea nu arătau nimic din umezeala lor voluptuoasă de mai tîrziu. Cînd i-am strîns palma în palma mea
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână. Dintre acestea, localitățile Cotu Băii, Manolea și Mihăiești, aveau peste 1.000 de locuitori. Într-un singur cătun, Țiganca din comuna Uidești, factorul poștal trecea numai când avea trimiteri spre distribuire. Această situație a fost impusă de întinderea exagerată a circumscripțiilor, de starea drumurilor etc. Factorul rural din circumscripția nr. 8, de exemplu, parcurgea de trei ori pe săptămână
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În jurul mesei, o mulțime de oameni, bărbați și femei, stăteau așezați la masă, pe taburete (scaune de lemn pătrate, fără spătar). Cei doi țigani mergeau de la unul la altul și le ghiceau în cărți. Iar eu alergam de la țigan la țigancă și înapoi și mă rugam de ei, cu lacrimi în ochi, să-mi spună dacă voi face copilul pe care mi-l doream. Dar amândoi se fereau de mine și nu voiau să-mi ghicească, ba mă și îmbrânceau, să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ghicească, ba mă și îmbrânceau, să plec de acolo. Eu am insistat, însă. Tot alergând așa, de la unul la altul, m am lovit la un genunchi, la partea interioară, de colțul unui taburet. și m-a durut tare. Eram în spatele țigăncii când m-am lovit și o rugam din nou să mă ajute. Atunci ea s-a enervat, a desfăcut cărțile în evantai și a scos dintre ele una, pe care mi-a întins-o peste umăr și mi-a spus
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu încă o soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se spune că a fost anchilozată în urma unor vrăji pe care le-a făcut o altă țigancă din altă șatră, dând bobocul de rață de viu în cuptorul încins în timp ce spunea niște cuvinte magice, numai de ea știute, căci iubeau amândouă pe același țigan. După câțiva ani de conviețuire cu Oacheș, Rarița l-a născut în anul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o uita că locuiește într-un cartier muncitoresc, că școala îi mănâncă tinerețea, că speranțele lui sunt cu totul și cu totul niște invenții copilărești, precum acadelele cu dungi roșii, spiralate, la care, când le vedea învelite în staniol la țigănci, pe marginea drumului, bălea uitând mereu cât sunt de fapt de grețoase și cum se prind de măsele, de nu le mai scoate nici tata-mare de pe smalț, doar doar o uita că banii ajung cât să nu crăpi, că facultatea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
muritori în divinități, sfîrșind prin a înlocui monarhia cu republica. Febra intertextualistă nu amestecă doar personaje, ci și stiluri și limbaje. În Stăpînul tăcerii, Osiris vorbește ca Trahanache, fiul său, Horus, ca Iorgu de la Sadagura, regina etiopiană Aso, ca Ioana țiganca din Chirița lui Alecsandri. Cîștigul artistic este enorm, comicul irezistibil, încît autorul trece, în percepția noastră cel puțin, între cei mai originali comediografi contemporani. Dar formula este și a lui Giraudoux din Război cu Troia nu se face și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care semnalau podul de la Mărăcineni, și s-a bucurat În gând că nimeni nu le furase Încă. — Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cabină, lângă șofer, au stat Cancer, să traducă, și Manciuzdă, care știa drumul. Am făcut un ocol prin Babadag, să vadă și belgienii turcoaicele desculțe și în șalvari. Manciuzdă mârâia că el nu crede că-s turcoaice, că alea-s țigănci. Când ne-am dat jos în Babadag n-am văzut nimic. Ne-am învârtit oleacă, am așteptat, dar nu trecea nici una și, dacă am înțeles că nu-i nimeni, ne-am pornit spre Tulcea. La Tulcea ne-am uitat la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o țigară. Mama mă certa: "nu ai luat alte obiceiuri de la fata asta decât să fumezi și să umbli prin crâșme. Bine că a plecat"! Cu gândurile aiurea, aproape n-am observat că lângă mine s-a așezat o tânără țigancă, îmbrăcată curat, într-o rochie albastră înflorată, cu cizmulițe ce-i cuprindeau glezna fină, părul împletit în cozi și bănuți pe frunte. Era tare frumoasă, cu trăsături delicate. Îmi tot spunea ceva, dar eu nu auzeam, nu înțelegeam, n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ei tranzacționisme (in)umane. Voica este nevasta care capătă drept de proprietate asupra unei părți de pământ agricol numai profitând de faptul că poate tolera în schimb ca soțul său, Dumitru, să-și aducă în familie bastardul conceput cu o țigancă. Românca Voica este femeia voluntară, o expresie a luptei zoologice pentru a obține grațiile puterii bărbătești. Lumea rurală intră în modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție realismul critic și naturalist
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
melodia ce dă titlul prozei. Zaraza din frumoasa ficțiune, ar fi fost o femeie reală, iubită de Cristian Vasile și inspirîndu-i acestuia piesa muzicală, un tango foarte cunoscut. Pe Zaraza ar fi chemat-o Zarada, adică Minunata, fiind ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzîndu-l și ascultîndu-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cîntat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cîntecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
pătrați, unde se vorbește cel mai felurit românește. Sectorul agricol Ilfov, bărbați și femei din Bolintinul din deal, din vale, din alte comune de pe la sud. Dar și mai departe, de la vest, din Muscel, Argeș. Aceștia cu mere, pere. Printre ei, țigăncile. Cu mărar, cu pătrunjel, tinere, mai în vârstă, cu vorbirea lor cântătoare. Din metru în metru pătrat, vorbirea se schimbă. Cuvintele, accentul, felul cum sunt rostite, într-un amestec ce se ia la întrecere cu diversitatea produselor expuse. Limba aici
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
este aranjată pentru ziua următoare. Pentru a ajunge la destinație, Theo trebuie să iasă din spațiul securizat al orașului în no man's land-ul unui război civil, printre ruinele unor clădiri care amintesc de ghetourile lumpen proletariatului comunist. O țigancă pe nume Marica (Oana Pellea), care vorbește românește, îi ajută, însă dificultățile acestei evadări din mijlocul marasmului sunt depășite cu prețul vieții lui Theo și a celor care îl ajută. Alfonso Cuarón ne propune ecranizarea unei distopii - scenariul este făcut
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]