230 matches
-
Vod?. Universitatea se bizuia pe subscrip? îi ? i dona? îi, statul nemi? c�nd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru cas? ? i mas?. Toate acestea se ad? ugau activit?? îi re�nvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s? a ab? țuț niciodat? de la ? elurile Universit?? îi de Văr?: �S�ntem convin? i c? s�ntem o na? iune cu o unitate admirabil? ? i o cultur? original? comun? tuturor. Nu trebuie s? ne uit? m niciodat? tradi? iile culturale. De pe aceast? temelie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Lui Iorga i s? a permis s? poarte o uniform? militar? ? i a plecat �n nordul Bulgariei că s? participe la ceea ce du? manii Rom�niei numeau o �parad? triumfal? la?? �235, �n mă? ina prin? ului Br�ncoveanu. A str? b?țuț nordul Bulgariei �n compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s? a �ntre? inut concepeau Bulgaria numai �n termenii tratatului de la Șan Stefano, adic? ai Bulgariei Mari236. Noul guvern liberal al lui I.�C. Br? tianu a promis o reform? agrar? imediat? (fapt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele mai bune fiin? e umane, nu se �ncadra �n cea de a doua parte a dictonului lui Yeats. Nu a fost niciodat? lipsit de convingeri, cu toate c? acestea nu erau �ntotdeauna cele mai bune. Acest �deceniu dec? zut� a ab? țuț o aspr? critic? asupra lumii lui Iorga. El a �nl? turat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, l? s�nd pu? în loc perspectivei umanitare �n mijlocul noilor �ideologii�2. Odat? cu ridicarea Germaniei naziste ? i a Uniunii Sovietice, lumea �Sistemului de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea guverna cu o camer? alc? tuit? din suporteri ai lui Maniu. Un nou guvern �nsemna �ntotdeauna �n Rom�nia alegeri noi, cu multiple fraude ? i mult? violen??. Alegerile dese discreditau ? i mai mult democra? ia. �n timpul campaniei, Iorga a str? b?țuț ? ara �n cruci? ? i curmezi?. �n centrul evreiesc de la Ia? i le? a vorbit evreilor despre �g? sirea unei c? i spre inima poporului rom�n�. La Chi? în? u a apelat la evrei că s??? i p? r? seasc? ghetourile, s? se restructureze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o dilem?. El trebuia s? sprijine Mică Antant? , era prietenos fă?? de Iugoslavia ? i sus? inea cu ț? rie Sistemul de la Versailles. Era totu? i �nsufle? it de o puternic? solidaritate latin? fă?? de Italia. Conținu�nd s? urmeze neab? țuț linia ostilit?? îi fă?? de Hitler ? i de Germania (faptul c? Iorga putea stabili chiar ? i rela? îi civilizate cu germanii află? i �n vizit? , inclusiv cu diplomă? îi, constituia o rărițate), el se află totu? i �n rela? îi bune cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile c? scrie istoria bizuindu? se pe �intui? îi� ? i nu?? i sprijin? afirmă? iile pe documente, aceste zece volume con? în cea mai vast? documenta? ie posibil?. �n zadar ? i?a b? țuț Giurescu joc de aceast? lucrare chiar �nainte de apari? ia ei! Giurescu �i scria lui Munteanu (imit�nd felul �n care pronun? a Iorga sunetul r): �Ei, drrhagh? , genera? ia asta bol? evic? e at�ț de obraznic? �. �Dar voi �schrrie� eu zece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
provinciei române Dacia) �n Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum ar fi putut rom�nii s? se strecoare �ntr? un teritoriu bine stabilit al unei mari puteri medievale f? r? nici un decret oficial. ?i, venind dinspre sud, au str? b?țuț ? inuturile F? g?ra? ului ? i al Hunedoarei, conținu�ndu?? i drumul de? a curmezi? ul Transilvaniei aproape f? r? s? li se acorde nici o aten? ie ? i alc? tuind majorit?? i compacte �n Carpa? îi Orientali, �n Maramure? , Bistri? a?N? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? este �mpotriva lui ? i �n favoarea lui Hitler ? i a acuzat guvernul de la? itate. Radicalii de dreapta au replicat, declar�nd c? �Iorga a pierdut leg? tură cu tineretul�. O avalan?? de amenin?? ri legionare cu moartea s? a ab? țuț asupra lui, iar Legiunea i? a organizat un simulacru de �funeralii� la V? lenii de Munte. Studen? îi legionari nu erau pentru Iorga dec�ț simpli reprezentan? i ai anarhiei ? i ai nazismului. Istrate Micescu, un neobosit sus? în? tor al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestuia �i era imposibil s?? i dea Legiunii peste nas. Nu putea deocamdat? nici s? apeleze la sprijinul armatei rom�ne, de? i nici un alt ofi? er nu se bucură de prestigiul s? u. O armat? �?i poate permite s? fie b? țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armat? care se retrage f? r? s? trag? un foc de arm? �n du? manii de moarte ai ?? rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? stau de vorb? cu un om senil. Boeru p? rea destul de vioi. C�nd am discutat despre crim? (�n ciuda fostelor sale afirmă? îi fă?? de Sima ? i fă?? de al? i rom�ni care �l incriminau), �nu s? a ab? țuț nici o iot? � de la textul scenariului �Juriului de Onoare�. Mi? a explicat c? �?tia despre preg? tirile Echipei Mor? îi la cooperativa agricol? , dar c? nu i s? a al? turat. Nici nu a participat la executarea planului, dar nici nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz ? i sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispre? �b? d?răni puturo? i care au luat-o pe c? i gre? ițe� (adic? nu cea a propriilor lor na? iuni); ? i-a b? țuț joc de Gelehrter ? i P? curariu afirm�nd c? �ei �ncearc? s? vorbeasc? rom�ne? te�. �Orice ț�n? r cinstit �n? elege c? se poate ajunge la o solu? ie constructiv? numai dac? toate na? iunile �? i vor purifica cu fermitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga o not? scris? pe un meniu (probabil c? profesorul Cuza avusese un acces de nebunie �n timp ce cină la Hotelul �Bulevard�): �Cuza c? tre Iorga�. Apoi: �Cuza este reperul dup? care poate fi m? surat? distan? a str? b?țuț? de Iorga din momentul într? rîi lui �n lupta politic? p�n? unde se afl? ast? zi�. Notă era nesemnat? , dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102�Iorga �? i amintea cu ironie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestuia) și c]ruia i se imprim] o anumit] semnificație social]. Semnificația este oarecum arbitrar]; același comportament mecanic va avea semnificații diferite în culturi diferite. Chiar și în cadrul aceleiași societ]ți semnificația se poate modifica în funcție de context (pot fi b]țuț m]r în ringul de box, dar trebuie s] pierd cu grație; în afara ringului, un astfel de tratament constituie o infracțiune). Antropologia interpreteaz] comportamentul într-un mod relativist din punct de vedere cultural, în funcție de societate și context. Nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat] împotriva poporului în aceeași perioad], i-a însp]imântat pe unii, ins] a fost ignorat] și luat] în batjocur] de altii (Isaia. 28.14-22). Spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., s-au ab]țuț dezastrele prezise: Ierusalimul a fost distrus, conduc]torii evrei și meșteșugarii iscusiți au fost trimiși în exil la Babilon, iar Cirus al Persiei a cucerit, în schimb, Babilonul. Politică persan] a permis exilaților evrei s] se întoarc] și s] reconstruiasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiției coranice și, prin extensie, a celei profetice. În concluzie, acțiunile și obligațiile erau bune și rele deoarece porunca divin] le definea ca atare. În leg]tur] cu libertatea omului de a întreprinde acțiuni, poziția Mu’tazila a fost comb]țuț], pe de o parte, printr-o noțiune de „dobândire”. Se susținea c] puterea uman] de a realiza acțiuni nu aparținea individului, ci venea de la Dumnezeu. Ființele umane „dobândesc” responsabilitatea faptelor lor, care îi face responsabili. Trebuie subliniat faptul c] gânditorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale ale teoreticienilor dreptului natural, din moment ce ei afirm] c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în armonie cu această sau singurul ghid c]tre utilitate. Eliminarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amintite consider] c] exist] acțiuni greșite prin ele însele și care, prin urmare, nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a nici unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. (intensitatea caracterului prohibitiv va fi dezb]țuț] ulterior) Filosofii numesc aceste perspective „deontologice” (deon în limba greac] însemnând datorie) și le opun celor „teleologice” (de la cuvântul telos care în limba greac] înseamn] scop). Adepții viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva teleologic] este dezb]țuț] în capitolele 19, „Consecințialismul” și 20, „Utilitatea și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pluralism etic cu accent profund intuiționist. Se afirm] c] numeroase lucruri sunt greșite, dar r]mane la latitudinea fiec]ruia s] stabileasc] influență prohibitiv] pe care normele o exercit] în situații specifice și gravitatea faptului. O asemenea poziție este dezb]țuț] în plan filosofic de c]tre Jonathan Dancy în acest volum (vezi capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”), ins] se detașeaz] tot mai mult de perspectivă deontologic]. Deontologii susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui G.E. Moore era pluralist. (Moore susținea c] acțiunea corect] este cea care maximalizeaz] binele, dar era de p]rere c] exist] diferite tipuri de lucruri bune, cum ar fi înv]ț]tură și experiența estetic].) Ins] Ross a comb]țuț consecințialismul, știind c] dac] va reuși aici, va putea respinge și utilitarismul. Discuția începe de la un argument simplu, sprijinit de un exemplu. Conform argumentului, „oamenii obișnuiți” sunt de p]rere c] ar trebui s] fac] ceea ce au promis c] vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o stare universal], capabil] de a fi atins] oriunde și de a fi aplicabil] oric]rui individ. Aceast] prim] component] a unei teorii morale este uneori descris] ca fiind o teorie a valorilor sau a binelui. (Aceast] component] este dezb]țuț] de c]tre Robert Goodin în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). Cea de-a doua component] conținut] de fiecare teorie moral] este deseori descris] în paralel ca fiind o teorie a corectitudinii. Nu este o perspectiv] asupra valorii st]rilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm]toare, filosofii britanici (în special, David Hume, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au comb]țuț baza religioas] a moralei și interzicerea absolut] a suicidului, a eutanasiei și a infanticidului. Pe de alt] parte, marele filosof german al secolului al XVIII-lea, Immanuel Kant, consideră c] adev]rurile morale se bazau mai degrab] pe rațiune decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c] A a provocat în mod intenționat moartea lui B. Acest exemplu nu poate fi comb]țuț. Dar este oare aceeași situație în cazul în care A încearc] s] curme suferință lui B prin administrarea unor doze de medicamente din ce in ce mai mari („calmare piramidal]”), știind c] acest lucru va determina moartea lui B? Sau cand A oprește în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
riscuri altora. Dac] susținem c] exist] o obiecție de principiu împotriva impunerii de riscuri nevinovaților pentru a ne reduce propriile riscuri, atunci exist] un argument moral împotriva descuraj]rii, si dac] acest argument moral exist], el este greu de comb]țuț. Așa dup] cum am v]zut, nu numai c] nu este evident c] renunțarea la politica descuraj]rii ar avea consecințe mult mai grave decât continuarea practic]rii ei, dar nu este absolut deloc evident c] renunțarea la aceast] politic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]