273 matches
-
Rudolf are zece chipuri și nu știu pe care să-l prezint mai întâi. Pe fiecare dintre ele poartă câte un nas asiro-caldeean, câte o mustăcioară neagră, douăzeci de ochi rătăciți în zece feluri și zece buze inferioare, cu moțurile țuguiate și arse de o veșnică sete de vin. Luiza îl numește „frumosul meu Ruttolf”, și cred că are deplină dreptate. Nu e prea înalt, dar ochii lui de noapte profundă, coama îmbelșugată a părului negru cu ape albastre, și fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
chiar a doua zi după noaptea nunții. Intrase indispusă în cămăruța mea îmbâcsită cu miros de ulei și de mizerie, azvârlindu-și pe canapea pălărioara bărbătească de fetru cafeniu, pe care și-o scoase cu vârful degetelor prinse de calota țuguiată. Trântită apoi, moale și picior peste picior, în faimosul meu fotoliu, îmi vorbi despre proaspătul ei consort. Mai târziu, când își scoase cămășuța peste cap, tandra canalie mi se plânse că „idiotul a obosit-o îngrozitor...” ... Cu totul altfel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trăi Într-o lume atît de ciudată, de avidă de suprafețe și miorițe. Cu portretul Înțepenit de două mii de ani, pentru că-n urmă cu cinci, pe vremea cînd Imhotep inventa medicina, de pildă, n-avea nici măcar portret, scurma din profil țuguiat pămîntul fără nume după rîme iar puțin mai tîrziu, pe vremea bibliotecii din Alexandria inutile deoarece a ars, fura indicatoarele rutiere puse de romani, care, nemaigăsind drumul spre coloanele bojdeucilor de celibatari decorate-n ton cu moda autohtonă, au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
una dintre fetele care stătea ceva mai departe, În fața bancului: Winnie! Asta ești tu, uită-te! Ținu figurina În sus și o făcu să meargă legănîndu-și șoldurile. Winnie țipă. Avea o față cu o diformitate, un nas turtit, o gură țuguiată și vocea foanfă. Uite ce-a făcut! le spuse ea colegelor. Celelalte fete văzură și se puseră pe rîs. Len mai adăugă ceară la sîni și pe fund. Apoi o făcu să se miște mai afectat. — O, puiule! O, puiule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
așa că n-am nici o șansă să mă lămuresc. Beau, Îmi mai torn un pahar, aud urletele apropiindu-se, Andreea intră În bucătărie. - Nenorocitul! Nenorocitul! Vede el! Dracu-l ia! Eu sunt deja liniștit, spectator. Fac cercuri de fum cu buzele țuguiate, Îi zâmbesc Andreei, sticlos, nerușinat: - Să-l snopesc? Dacă vrei mă duc dincolo, Îl fac salată. Andreea e aplecată peste bufet, Îmi aruncă o ocheadă, râd, are o bancnotă vârâtă În nara dreaptă. - Du-te dracului! Mă duc. În camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ori Mircea-Horia Simionescu și neliniștea sa privind direcția în care se îndreaptă omenirea. Moda o fac aranjorii fără scrupule din categoria Hrebenciuc, emanațiile vesel-tembele ale panglicarului Vanghelie și, nu ultimii pe listă, manevranții onctuos-aroganți, cu teorii emise din vârful buzelor țuguiate, precum însuși Năstase. Protejatul lui Ion Iliescu se vede înscăunat deja în fotoliul prezidențial. Asemeni înaintașilor, el știe că traseul cel mai sigur spre imunitate e drumul în sus. Aerul înălțimilor te protejează de banalele dezagremente sortite muritorilor de rând
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
-l la Circa Financiară!“, l-am îndemnat. Maria mi-a tras un cot. „Apropo de finanțe, îi știți pe frații «Brothers»?“ Îi știam. Cinci băieți de cartier, toți frați, trași la indigo; îi deosebeai doar după vârstă și înălțime. Capete țuguiate, ochi mari, albaștri, aceeași tunsoare: breton scurt, oligofren. Dacă i-ai fi pus să dea la pedale pe-un tandem, ar fi ocupat cinci locuri, în ordine descrescătoare. Habar n-aveam cum îi cheamă. Se zice că erau făcuți de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poliția.“ „Nu-nțeleg. Clarifică.“ „Stai că-ți zic. Când ăla micu’ a coborât pe horn, s-a împiedicat la un moment dat de ceva.“ „Sacul lui Moș Crăciun de-anul trecut...“ „Mai tare de-atât, Robane. A răsturnat o chestie țuguiată, era proptită-ntre cărămizi. O fi zis că-i un lemn, ceva de la vânt. Cu piciorul a atins-o, din greșeală, prostește. Drăcia a zburat până jos, a auzit-o probabil cum cade. Nu s-a spart. Pot să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
perfect în liceu, cu-atât mai puțin fetișcanele care fugeau semețe din cancelarie cu catalogul sub braț. Picioarele plinuțe, fustele nehotărâte (fără crăpături și cu pliuri la limita genunchilor), poșetele-bombardier (ar fi încăput și-un fotoliu în ele), zâmbetul cubic, țuguiat - nimic nu anunța un început stimulativ de proces didactic. La română, nu găseai pe nimeni sub 55 de ani. Doina, de la chimie, plângea în pauze. Mirela, de fizică, avea sâni agreabili, dar îi cădea părul de stress. Morticia Adams, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci, dar și din ciubote, iar pe cap se purta glugă, pălărie cu bordură lată sau căciulă țuguiată.Prin structura sa morfologică, acest tip de port popular reprezintă o variantă a portului popular românesc. La începutul sec. XX se mai purtau încă, străvechile costume populare, însă, în prezent,doar cu greu se mai pot găsi piese izolate.Printre
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mi-a înțepenit mâna dreaptă, falca s-a lăbărțat pe-o parte, ochiul s-a topit, a scrob, sub pleoapa fleșcă. Atunci au început să hohotească hahaleric, să se bată pe cele trei rânduri de burți, de plăcere, cu palmele țuguiate fin în câte cinci degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna rămasă teafără, le-am desenat pe peretele proaspăt văruit, folosind un creion de tâmplărie, cele patru odăi sfinte: două auricule și două ventricule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în cimitirul "Eternitatea", iar eu veneam pe strada Stejar cu 20 de ouă luate din ultimele 30 aflate în magazin. O femeie m-a rugat fierbinte să-i las și ei 10 ouă. Avea fața suptă și gălbenoasă, o burtă țuguiată și un copil cu capul mare cît o baniță așezat pe un corpușor pirpiriu că te întrebai cum oare de îl poate duce. Tușeam mulțumit cînd mi-am adus aminte de omulețul meu și de tot ce-am povestit pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zicea și de vecini și de tot târgul "coana Zitta". Înaltă și blondă, cu o față rotundă și pistruiată, cu ochi albaștri și joviali, cu un păr bogat și brumat de ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta vorbea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cireșe - alcool cu tărie de 40-60 de grade - se păstrează și-acum ca un ,,brand" al ținutului. Curățau pășunile, arau și însămânțau holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și clădeau fânul în clăi țuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune și saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri își plănuiau, în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
celălalt cu buzele închise; - sucționarea ambilor obraji spre cavitatea bucală executată progresiv sau alternativ cu mișcări de umflare a obrajilor;mișcări pentru buze cu dezgolirea dinților în atitudinea de zâmbet, țuguierea buzelor spre dreapta, stângă, sus, jos și rotirea buzelor țuguiate; - mișcări analitice a buzei inferioare sau inferioare spre dreapta și spre stânga; - mișcări de scoatere înafară a limbii în aspect ascuțit cu vârful orientat în sus, în jos sprijinidu-se pe dinții inferiori, superiori, apoi în interiorul gurii cu buzele închise; - mișcări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
reintroducerea limbii cu plasarea vârfului pe alveole, intern. - Mișcărie pentru buze și obraji axate pe țuguierea buzelor și revenirea sub formă de zâmbet. - Exerciții respiratorii prearticulatorii constând în exersarea șuieratului cu vârful limbii ridicat spre alvealele superioare și buzele puțin țuguiate. Exerciții speciale de corectare a sigmatismului pentru s pentru logopații cu dificultăți în învățare - Dificultățile de poziționare a sistemului articulator beneficiază de toate mijloacele descrise anterior efectuate în fața oglinzii: poziționarea limbii cu ajutorul bomboanei-acadea, împingerea planșeului bucal în sus, ridicarea vârfului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
datează de 20.000 vechime (ibidem, p. 97). 313 Larousse. Istoria artei, Univers Enciclopedic, 1995, p.1138. 314 Ibidem, p. 1139. 153 Până la Începutul secolului al XX-lea, arhitectura elaborase un stil indigen bazat pe fermele din tufișuri, cu acoperișuri țuguiate și galvanizate și cu verande umbroase. Casele orășenilor aveau etaje reduse, decorate cu balcoane din fontă, ce se mai Întâlnesc În suburbiile orașelor Melbourne și Sydney. În 1959 arhitectul danez Joem Utzon câștigă competiția pentru proiectarea Casei Operei din Sydney
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
hainele cele mai bune (rochii colorate, lamé-uri, sclipici, salbe - sunt întruchiparea însăși a imaginii pe care și-o fac românii despre țiganca frumoasă, bogată, dezirabilă, aș putea spune). Ei, bărbații, poartă costume închise, nu toți au, în schimb, cravată, pantofi țuguiați, care parcă ar fi mici boturi de rechin pe sol, iar unii au pălării mari de fetru. Tipul de individ respectat, cu „biznis” și cu reușite în viață și în afaceri. Primul din rând este un bărbat masiv, pătrat aproape
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
melodie la modă atunci. Copiii, uitând de sine, s-au prins lanț, fredonând ritmul melodiei. La coadă, Ionică Pușcaș, actualul savant dr. Ioan Pușcaș, slab ca o trestie, abia întremat, cu ochi de cer senin, pe cap cu o căciulă țuguiată, ce mai rămăsese din ea - în beciurile securității Cluj fusese groaznic chinuit, la numai 15 anișori - se avântă ridicând piciorul în ritm cu ceilalți. „Doamne, nu ține în seamă păcatele tinereților mele”, zicea David. Tocmai intram în cameră. Am zâmbit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care-ți face ziua blestem, ajung în Ponor, un sat aruncat la nord de Aiud, pe un diametru de 18 kilometri și cu o suprafață de 65 kilometri pătrați. În fiecare văgăună, se cuibărește câte un cătun. Casele cu acoperișul țuguiat din paie bătute ca o pâslă evocă perfect o lume neolitică. Intru în vorbă cu Vasile Băișan, care lucrează la Baia de Arieș, peste munte. Sâmbăta vine acasă prin troiene. Mai îndoaie crengi, pune semne prin tufe ca să nu rătăcească
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
rună/ înfierbântată mă sugrumă îndată/ cu îmbrățișare de iederă brună". De aici totul se pierde în același senzorial, ciudat, în care sugestia sexuală și grotescul se prelungesc una-n altul, "Sărutul meu de departe, de foarte departe/ pe sânii ei țuguiați fantomatic va trece;/ spre pulpe lunecând ca un melc,/ pe coapse își va lăsa visul umed și rece". Sunt poate aici reminiscențe din universul barbian al sexualității exacerbate din lumea gasteropodelor, totul însă se datorează "curei de hașiș", care stă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Geo Șerban, EPL, 1967, p. 255. 5. „Pe lîngă plopii fără soț...”, în Poezii, ediția cit., p. 129. 6. Iată două exemple scoase din literatura epocii: „Plopii din marginea drumului își plîngeau frunzele în vînt și triști își încovoiau vîrfurile țuguiate” (Ion Popovici-Bănățeanu, „în lume”, în Muncitorul în literatura romînă, p. 90); „Și cu cît mă duce gîndul/ Peste vremuri înapoi,/ Tot mai suflă-n vînt icoana/ Unui car cu patru boi./ Uite-l cît de-ncet coboară,/ încărcat cu galbeni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu carioca, niște câini de pluș (care nu erau, de fapt, ai mei și cu care nu aveam voie să mă joc, dat fiind că rolul le era pur decorativ), farfuriile galbene cu margini dantelate, Rozalia, păpușa îmblănită cu cap țuguiat, un set de pescuit cu lansetă și peștișori pe care mă chinuiam să-i agăț de pe covor cocoțată în pat, un titirez dement cu care nu reușeam să punctez niciodată, fiindcă îmi arunca biluța de plumb hăt-colo prin cameră, niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]