6,958 matches
-
mine când așteptam la dentist sau la inspector la garajist sau la benzinărie frontispiciul româniei literare pâlpâia undeva în penumbră chiar pe timpul celor mai grave crize de energie paginile ei respirau în camera alăturată când iubitele mi se perindau prin așternut o luam cu mine prin oazele de umanitate dar și în deșertul contextelor subprivilegiate cu complicitatea domnilor dimisianu silvestru roger câmpeanu îmi impregnam din când în când mesajele poetico-jazzistice în chiar trupul revistei prin sinuoase coridoare ajungeam la redacție după
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
cenușiu în lumea aceea de odinioară cu umbreluțe și pălării, cu interioare somptuoase, gesturi galante și întâlniri cu oameni remarcabili, au făcut-o să povestească de atâtea ori ceea ce trăise până când, într-o bună zi, a constatat că rândurile se așterneau singure pe hârtie. Așa s-a născut Eterna întoarcere, revizuită și adăugită peste ani în Ofrande. În ultimul timp se luminase. În ciuda vârstei și a bolilor care nu o ocoliseră, în ciuda "vremurilor ieșite din țâțâni", se lumina pe zi ce
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
spinarea de oțel a rechinului. Pereții casei mele sunt făcuți din coajă de pâine neagră. Lumina miroase a copil părăsit. Mă rog seară de seară pentru surorile tale mamifere. Mă gândesc mereu la dinții fraților tăi carnivori. Odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni. Cred în tine dragă eternitate dar nu cred în eternitatea acestei foi de hârtie. Vocea ta nesigură să tun și să fulger să fac spume la gură să sparg timpane să dărâm pereți (cum
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
decurg din înțelegerea diferită a unor termeni. O asemenea controversă este și aceea privind venirea regelui la Alba Iulia. Este ea îndreptățită sau nu? După părerea mea, această prezență este legitimă și necesară." în aula din Dealul Mitropoliei s-a așternut o liniște de biserică; guvernamentalii și opozanții își opriseră deopotrivă respirația. Vorbitorul a continuat: , Lucrul se poate demonstra cu ușurință printr-o sumară analiză etimologică. în limba latină, substantivul rex derivă din verbul rego, regere : a îndrepta, a conduce, a
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
se despartă, Nu pot să se însume, Plămadă singulară, Premize și efecte, Sub coajă ard în sine Esențele perfecte, Tangente de nevoie, Străine totdeauna, Tăcute ca o umbră, Frumoase cum e luna, în calea fără capăt Nici timpul nu se-așterne, Sub semnul întâmplării Doar ele sunt eterne; Degeaba stai în noapte, Pândar pe metereze, Esențele rotunde Nu știu să se-ntrupeze Cărarea lină Dacă ascult de chipul din fântâni, Ar trebui să cad, urcând spre soare, Dar caii-nchipuirii sunt
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
acela să reușească a-mi desena trista și penibila mea siluetă spirituală." În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal se regăsește, foarte aproape de final, această frază ce condensează o întreagă existență, schițând totodată liniile unei posibile posterități. La data la care așternea aceste rânduri (borna anului 1989), Ion D. Sîrbu era o figură marginală a lumii noastre literare, un scriitor de planul al doilea sau al treilea în raport cu unii colegi de generație și, în orice caz, cu vedetele bucureștene ale canonului literar
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
cimpoi arătă.-Am ajuns ca el surată?-NU, mai umflă-te o dată!Și-adună toată putereași-și întinse iarăși pielea.... XXII. GREIERELE ȘI FURNICA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Vine toamna val-vârtej Și așterne pe pământ Un covor de frunze bej Purtate hai-hui de vânt. Gâzele se înspăimântă Cuprinse de alergie, Aleargă și se frământă Căci mai au treburi, o mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, ... Citește mai mult Vine toamna val-vârtejși așterne pe pământUn covor de frunze bejPurtate hai-hui de vânt.Gâzele se înspăimântăCuprinse de alergie,Aleargă și se frământăCăci mai au treburi, o mie.Doar un greier hoinăreștePurtându-și vioara-n spate,Cântecul nu și-l opreșteFie ziuă, fie noapte.O
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
închin, încă o dată, Ție, Fecioară Preacurată, Îți ard tămâie la picoare, Nu-s, în Altar, o cerșetoare! Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei vii,pentru cei morți, Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
închin, încă o dată,Ție, Fecioară Preacurată,Îți ard tămâie la picoare,Nu-s, în Altar, o cerșetoare!Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu,La tine, Magnus Dumnezeu!Ți-aștern mătănii la picioare,Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți,Pentru cei vii,pentru cei morți,Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire.Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, izvorâtă din sentimente pure, ce nu au părăsit-o și nu o vor părăsi niciodată. Ele i-au marcat cu atâta putere tinerețea, viața, încât nu le poate uita și le așterne, cu nostalgie, pe coala imaculată de hârtie, cu inocența unei adolescente îndrăgostite. Fără tine sunt un copac fără frunze,/o zi mohorâtă de decembrie,/o fântână fără apă,/un fluture fără aripă,/un înger fără Dumnezeu,/o privighetoare răgușită,/un
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
numi „Ardeal”! SCHIȚE DIN MUNȚII BUCOVINEI - LA SIHĂSTRIA VORONEȚULUI de sunt modern sau clasic - munților nu le pasă ei cresc păduri pe coaste - veste-n tării ascut de-acolo - de la vulturi - doar câte-un stih îmi lasă: pe pagina-alburie s-așterne sfânt și mut... eu sunt doar mâna slabă - copiind partituri din simfonii stelare - din dans apoteotic pe care zâne-l sfarmă de țărmuri fără guri... în ierburi - apoi - sufăr de fulgerul despotic și mă ascund sub glie - ca un pârâu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Sapojnikov), având genericul „Scoaterea la iveală a vicleșugurilor sectei unioniste (bună sectă care întrunește aproape o jumătate de populație!)” și îndemnul unui statalist pre nume Dinu Mihail „...De acum încolo (se referă la începutul „domniei” lui Dodon!) trebuie să ne așternem pe muncă pentru a construi Țara Moldovei. Toți de la Vlădică pînă la Opincă. Fără rabat și excepție”. Iată că îndemnul ia fost auzit. Lichelele s-au înrolat în grabă și s-au pus pe muncă. Nu mi-a fost greu
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pentru a scrie poezie, în primul rând trebuie să vorbească sufletul. Astfel, când apare sentimentul spiritual, poezia iese din scorburile ascunse ale galeriei minții și se așterne ca un covor de primăvară, plin de flori multicolore peste foile albe ale cărții. Poetul Gani S. Pllana comunică cu acel covor întins în ”livada ghimpoasă” atingând, nevrând, și pe propria creație literară. Poezia lui Pllana are particularitățile sale. Ea
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
visul cel mai pur, Un murmur de tristețe mă-nvăluie dur Ș-alerg iubite prin clipele fecunde, Să semăn nuferi pe-ale uitării unde, Amăgiri acolo de noi voi ascunde. Când apele se spală-n sânge de lună Și dorința se-așterne în trup cunună, Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunze Și ploile mușcă din verde ursuze, Gânduri se adună în suflet confuze. Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
îți frământ din visul cel mai pur,Un murmur de tristețe mă-nvăluie durș-alerg iubite prin clipele fecunde,Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,Amăgiri acolo de noi voi ascunde.Când apele se spală-n sânge de lunăși dorința se-așterne în trup cunună,Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunzeși ploile mușcă din verde ursuze,Gânduri se adună în suflet confuze.Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
a frânt pământu-n două, / Coborând din ireal să cunosc realitatea / Mă cutremur constatând cât de neagră-i libertatea // Cu noianul de-ntâmplări ce le buchisesc din carte / Retrăiesc dezamăgit Ziua Viselor Deșarte / În zadar m-am străduit pe trecut s-aștern uitare / Într-un secol când pământul devenit-a închisoare!” (Retrăiri). Dacă vei căuta grăuntele de aur în muntele de steril, cu stăruință și răbdare și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
pentru că „Singur”: „într-o gară tristă, trenul cu zăpadă întârzie”, așa cum spune el însuși. Sentimentalismul poeziilor sale, pline de o tainică, ades, muzicalitate, poartă uneori nostalgia amintirilor cu toate etapele unei vieți peste care colbul timpului nu reușește să se aștearnă. Nu, pentru că lira-i din suflet însuflețește petrecerea către amurg, cum însuși poetul spune în poezia „E-atâta frumusețe“: „e-atâta frumusețe în fiecare vers / și-atâta bucurie în fiece cuvânt / rămâne amintirea un curcubeu neșters...“ Cartea „Târziu în cuvinte
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
contrastele din care este plămădită iubirea, adesea amintind de un destin neîndurător. “Iubirea noastră s-a pierdut cândva/ Tot colindând limanuri neumblate,/ I-aud bătaia ca o apă grea/ În turnul gros cu ziduri de cetate” (Ramuri risipite) Ne vom așterne, pete de lumină,/ Pe tina neîncrederii în noi,/ Vom sta la masă singuri amândoi - / Căni de pământ cu flacăra divină” (Căni de lut). “Prea multe ierni/ Pentru o singură vară,/ Prea multe minciuni/ Pentru o singură seară,/ Prea des intrăm
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
cele rele ale lui, rămâne totuși cea mai mare minune a Sa și trebuie iubit și respectat așa cum este fiecare zidit în felul său. Și pentru că mirificul actor Florin Piersic m-a învăluit cu o cordială atenție și mi-a așternut pe o carte inspirate rânduri țâșnite din spiritul sau ales, mi-a transmis credința în biruința frumosului îngemănat cu binele și vibrația umană, daruri înstăpânite de întreaga sa ființă. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
treazCu ochii pironiți în geam.Ma prinde trist și nu mai sînt viteaz,Cu gindul dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și coline, De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cintind ... Citește mai mult COLINDOmatul se așterne pufos peste vai și coline,De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de magheran.Fata-n fata-nfunta soarta,un vânat și o domnită,... XVIII. SEARĂ DE TAINĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Când liniștea pădurii se așterne la zenit Și frunzele în ruguri de foc se tot aprind, Lumină se topește,în stropi,în lăstăriș, Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminiș. Alunecând ușor,pe-o rază ce coboară Din sânul lui Amor,simțirea mi-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
poenita Cu gândul să iți fiu,în păr o garofița. Când zorile prin par,dulceag mi se încurcă Și florile de măr petalele își aruncă Atunci și eu,cel care pe Ea o ... Citește mai mult Când liniștea pădurii se așterne la zenitSi frunzele în ruguri de foc se tot aprind,Lumina se topește,în stropi,în lăstăriș,Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminis.Alunecand ușor,pe-o rază ce coboaraDin sânul lui Amor,simțirea mi-o infioara.Sedeam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. La porțile cerului La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]